BusinessMagazin

Tag: colectiv

  • TRAGEDIA din Colectiv: Maria Ion, care a murit în incendiu, nu avea contract de muncă înregistrat

    “Din verificarea bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor al «SC Club Colectiv SRL» a rezultat că persoana la care mass-media face trimitere că ar fi lucrat «la negru» nu figura cu contract individual de muncă înregistrat. Acest aspect va fi lămurit la finalizarea cercetării”, se arată în răspunsul transmis de IM agenţiei MEDIAFAX.

    Inspecţia Muncii a precizat că, începând din 2 noiembrie, au fost intensificate, prin inspectoratele teritoriale de muncă, controalele în toată ţara, pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă în cadrul unităţilor care au ca obiect de activitate cod CAEN 56 – restaurante şi alte activităţi şi servicii de alimentaţie publică – baruri, cluburi de noapte, cafenele, restaurante şi unităţi de acest gen.

    Inspectorul general de stat, Nicolae Dantes Bratu, a precizat că astfel de controale se făceau şi până acum, dar după accidentul din clubul Colectiv s-a decis ca acţiunile de control care vizează unităţile ce au ca obiect de activitate cod CAEN 56 să fie intensificate.

    Maria Ion este printre cele 32 de persoane care şi-au pierdut viaţa în incendiul din 30 octombrie, din clubul Colectiv. Alte aproape 200 de persoane au fost rănite în incendiu, majoritatea fiind internate în spitalele din Capitală.

    Maria Ion lucra la clubul Colectiv ca femeie de serviciu, având acasă cinci copii şi un tată paralizat. Aceştia trăiesc cu chirie într-o cameră de 12 metri pătraţi, fără lumină, şi dorm pe un singur pat şi două fotolii, primite de pomană.

    Femeia, care era plătită cu 100 de lei pe zi pentru a face curăţenie în local, ar fi mers la serviciu în 30 octombrie în locul unei colege, care o rugase să îi facă această favoare pentru că se simţea rău.

    “Erau mai multe fete pe care le trimitea cu rândul. Şi ea se număra printre ele. În acea zi, nu trebuia să fie ea. Colega ei a sunat-o şi i-a spus: “Te rog frumos, poţi să îmi faci în loc, că eu mă simt foarte rău?” Şi atunci ea a mers”, au spus membri ai familiei văduvei, în urma căreia au rămas cinci copii minori.

    “A preferat pentru un milion să meargă acolo pentru că este prea amărâtă. Vă daţi seama: soţul decedat, o mamă decedată, un tată paralizat la pat şi cinci copii. Avea 38 de ani. Şi copiii minori toţi. Cei mai mici sunt în vârstă de 11 ani, gemeni”, mai spuneau apropiaţi ai femeii.

  • TRAGEDIA din Colectiv: Maria Ion, care a murit în incendiu, nu avea contract de muncă înregistrat

    “Din verificarea bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor al «SC Club Colectiv SRL» a rezultat că persoana la care mass-media face trimitere că ar fi lucrat «la negru» nu figura cu contract individual de muncă înregistrat. Acest aspect va fi lămurit la finalizarea cercetării”, se arată în răspunsul transmis de IM agenţiei MEDIAFAX.

    Inspecţia Muncii a precizat că, începând din 2 noiembrie, au fost intensificate, prin inspectoratele teritoriale de muncă, controalele în toată ţara, pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă în cadrul unităţilor care au ca obiect de activitate cod CAEN 56 – restaurante şi alte activităţi şi servicii de alimentaţie publică – baruri, cluburi de noapte, cafenele, restaurante şi unităţi de acest gen.

    Inspectorul general de stat, Nicolae Dantes Bratu, a precizat că astfel de controale se făceau şi până acum, dar după accidentul din clubul Colectiv s-a decis ca acţiunile de control care vizează unităţile ce au ca obiect de activitate cod CAEN 56 să fie intensificate.

    Maria Ion este printre cele 32 de persoane care şi-au pierdut viaţa în incendiul din 30 octombrie, din clubul Colectiv. Alte aproape 200 de persoane au fost rănite în incendiu, majoritatea fiind internate în spitalele din Capitală.

    Maria Ion lucra la clubul Colectiv ca femeie de serviciu, având acasă cinci copii şi un tată paralizat. Aceştia trăiesc cu chirie într-o cameră de 12 metri pătraţi, fără lumină, şi dorm pe un singur pat şi două fotolii, primite de pomană.

    Femeia, care era plătită cu 100 de lei pe zi pentru a face curăţenie în local, ar fi mers la serviciu în 30 octombrie în locul unei colege, care o rugase să îi facă această favoare pentru că se simţea rău.

    “Erau mai multe fete pe care le trimitea cu rândul. Şi ea se număra printre ele. În acea zi, nu trebuia să fie ea. Colega ei a sunat-o şi i-a spus: “Te rog frumos, poţi să îmi faci în loc, că eu mă simt foarte rău?” Şi atunci ea a mers”, au spus membri ai familiei văduvei, în urma căreia au rămas cinci copii minori.

    “A preferat pentru un milion să meargă acolo pentru că este prea amărâtă. Vă daţi seama: soţul decedat, o mamă decedată, un tată paralizat la pat şi cinci copii. Avea 38 de ani. Şi copiii minori toţi. Cei mai mici sunt în vârstă de 11 ani, gemeni”, mai spuneau apropiaţi ai femeii.

  • După trei zile de doliu, revolta: 25.000 de oameni, în stradă pentru a impune schimbarea – FOTO

    Protestul care a început marţi seară în Piaţa Universităţii a fost anunţat luni pe Facebook, cu mesajul “Demisia Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători” şi “Să nu mai lăsăm oamenii să fie sacrificaţi în numele şpăgii!”.

    Înainte de ora 18.00, anunţată pentru începerea manifestaţiei, peste 100 de oameni, majoritatea tineri, erau deja la Universitate, în zona fântânii, unde au format o cruce din lumânări şi au depus flori, în amintirea celor care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului de la clubul Colectiv.

    De altfel, cei veniţi la protest au adus poze cu tinerii decedaţi, alături de steaguri naţionale şi pancarte cu mesaje precum: “The day we give in is the day we die. Goodbye to Gravity” (Ziua în care cedăm este ziua în care murim – versuri ale trupei Goodbye to Gravity), “Bunicii la război, părinţii la Revoluţie, e rândul nostru acum”, “Corupţia ucide”, “Corruption Kills”, “România fără ei”, “Corupţia, indiferenţa şi lăcomia ucid toată România”, “Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de masacrarea României”, “Şpagatone şi prietenii tăi, dormiţi bine?”.

    Nu au lipsit nici imagini parodice cu Gabriel Oprea sau un afiş cu trei porci din filmul de animaţie “Ferma animalelor”.

    Piaţa s-a umplut apoi de o mulţime eterogenă, formată din adolescenţi, tineri, familii cu copii mici şi oameni în vârstă.

    Oamenii au început să ceară demisia lui Piedone, a lui Oprea şi a premierului Victor Ponta, spunând că s-au săturat de corupţia şi indiferenţa din rândul autorităţilor, care au dus la o asemnea tragedie.

    Piedone le-a şi trimis un răspuns: a anunţat printr-un comunicat că în rondul din zona clubului Colectiv va fi ridicat un monument în memoria victimelor – “Monumentul celor fără de vină”.

    Numărul celor din Piaţa Universităţii a crescut rapid, astfel că, înainte de ora 19.00, mii de manifestanţi au pornit în marş spre Guvern, cerând demisiile primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea şi premierului Victor Ponta.

    “Piedone nu uita, a venit şi vreama ta”, “Jos Oprea”, “Jos Ponta”, “Piedone asasin, Oprea asasin” strigau manifestanţii în drum spre Guvern.

    Pe drum, protestatarii au întâlnit o maşină de pompieri şi au început să strige: “Cinste lor, cinste pompierilor”, iar aceştia le-au răspuns la scandări pornind sirena. De asemnea, manifestanţii le-au strigat celor aflaţi în maşini pe bulevard “Şi voi aveţi copii”.

    În faţa Guvernului, au ajuns peste 15.000 de oameni, care au umplut Piaţa Victoriei, şi alţii au continuat să li se alăture.

    Cu excepţia unei scurte ciocniri între un grup de manifestanţi şi jandarmii care se alăturau cordonului deja format din faţa sediului Guvernului, manifestaţia din Piaţa Victoriei a decurs fără incidente.

    Oamenii au scandat “Jos Guvernul”, “Nu plecăm până nu plecaţi”, “Ne-am săturat”, “Toate partidele politice, aceeaşi mizerie”, “Demisia”, “Să vă fie frică, poporul se ridică”, “N-aveţi coloană, decât oficială”, “Voi daţi afară tinerii din ţară”, “Ruşine să vă fie”, “Oprea e de vină pentru moartea lui Gigină”, “Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă”, “Ultima soluţie, înc-o revoluţie”.

    În timp ce miile de oameni protestau în faţa Guvernului, a fost anunţată, pe surse, demiterea de către premier a şefului ANPC, Marius Dunca. La scurt timp a apărut şi în Monitorul Oficial decizia de eliberare din funcţie, alături de cea de numire la şefia ANPC a unui secretar de stat din Ministerul Economiei, Bogdan Pandelică.

    Marea de oameni din Piaţa Victoriei a început să se îndrepte, în jurul orei 21.00, spre sediul MAI, pe Calea Victoriei. Miile de oameni care au ajuns primii s-au oprit mai întâi în faţa Bisericii Kretzulescu, unde s-au aşezat pe jos pentru a ţine un moment de reculegere. Apoi au bătut din palme şi s-au dus să protesteze şi în faţa instituţiei conduse de Gabriel Oprea şi păzite în timpul protestului de peste 100 de jandarmi. Din urmă venea un convoi uriaş, numărul manifestanţilor crescând în continuu.

    “Sunt mândră că au ieşit atâţia oameni în stradă, îmi doream şi aveam speranţa că vin. Din păcate, a fost nevoie de o tragedie ca să ne deschidă ochii”, a spus Simona, de 26 de ani.

    Mulţimea, deja de aproximativ 25.000 de oameni, a continuat să mărşăluiască până la Palatul Parlamentului, unde primii protestatari au ajuns în jurul orei 22.00. Doi – trei tineri au sărit gardul, în timp ce mulţimea a continuat să scandeze împotriva politicienilor, strigând “Hoţii” şi “Demisia”.

    Următoarea oprire a convoiului a fost la Primăria Sectorului 4, păzită de asemnea de jandarmi, unde manifestanţii au cerut demisia lui Piedone, strigând “Demisia”, “Ruşine, ruşine să vă fie”, “Asasinii” şi “Ieşi afară, javră ordinară”.

    Scandările au fost întrerupte pentru scurt timp de un pocnet, ca de la o petardă, jandarmii şi-au pus căştile, dar nu au avut loc acte de violenţă. Manifestanţii au reluat scandările, strigând “Fără violenţă” şi “Colectiv”. De asemenea, au aprins lumânări pe trotuar în faţa primăriei.

    “Moatea fraţilor noştri de la club a fost ultima picătură. Ăsta e doar începutul sfârşitului lor”, a spus Mihai Stoica, unul dintre protestatari.

    La plecarea de la Primăria Sectorului 4, unii dintre manifestanţi au vrut să meargă spre Clubul Colectiv, alţii la Patriarhie, cei mai mulţi pornind înapoi spre Universitate.

    Preşedintele Klaus Iohannis a scris pe Facebook, în jurul orei 22.30, că este impresionat de manifestări şi că următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă.

    Câteva de oameni se aflau şi după miezul nopţii în Piaţa Universităţii.

    “Am venit pentru prietenii noştri, fraţii noştri, familia noastră, oameni dragi nouă. E momementul să se schimbe ceva. Sunt mulţumit că cei care au fost aici în seara asta au făcut ceva, probabil că au tras un semnal de alarmă şi se simte. Cred că schimbarea începe din noi, degeaba îl schimbăm pe ăla sau pe ăla. Fii tu schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume şi de aici se leagă toate”, a spus Sergiu, un alt tânăr care a fost marţi în stradă.

    Manifestaţii precum cea din această seară, în care centrul Bucureştiului a fost cucerit de mii de protestatari, ale căror revendicări au răsunat ore în şir, nu au mai avut loc din toamna anului 2013, când o lege iniţiată de Guvern pentru demararea proiectului minier de la Roşia Montană a trezit de asemenea în oameni un sentiment de revoltă şi i-a determinat să protesteze săptămâni în şir, până la respingerea legii.

    Proteste similare au avut loc, marţi seară, şi în alte oraşe, printre care Iaşi, Braşov şi Ploieşti.

  • Cei trei patroni ai clubului Colectiv, ARESTAŢI PREVENTIV

    Judecătoarea Lorena Zidaru, căreia i-a fost repartizat dosarul, a decis arestarea preventivă a celor trei.
     
    Decizia nu este definitivă, dar este executorie, astfel că patronii clubului vor fi încarceraţi. Decizia poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti.
     
    Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, acuzaţi de ucidere din culpă în cazul incendiului de la Colectiv, au fost reţinuţi luni seară de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
     
    Într-un comunicat de luni seară al PICCJ se arată că “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.
     
    Procurorii mai spuneau că, având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, după cum rezultă din probe, “se relevă forma de vinovăţie a culpei, şi nu a intenţiei, astfel încât, prin ordonanţa din data de 2 noiembrie 2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 189 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 3 Cod penal”.
     
    În incendiul din clubul Colectiv au murit 31 de persoane, iar alte peste 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, aproape 90 fiind în stare critică sau gravă.
     
    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.
     
    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, luni seară, întrebat ce pedepse riscă cei trei patroni, că, pentru ucidere din culpă în formă agravantă pedeapsa este de 10 ani, iar pentru vătămare corporală din culpă este de patru ani. Dacă se aplică concursul de infracţiuni şi vor fi identificate şi alte infracţiuni, pedepsele cresc.
     
    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.
     
    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza unei declaraţii pe propria răspundere, în care se preciza că în local sunt 80 de locuri pe scaun, a arătat Primăria Sectorului 4, adăugând că nu are competenţe în a controla respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI).
     
    Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.
     
    Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.
     
    Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta “ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.
     
    Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spunea că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.
     
    El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.
     
    ”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.
     
    Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.
     
    ”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.
     
    Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.
     
    Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.
    Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.
     
    Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, aceasta furnizează servicii pirotehnice care includ focuri de artificii, programe pirotehnice de sol, înscrisuri pirotehnice şi efecte de scenă de toate tipurile. Firma are în portofoliu clienţi mari din domenii precum sectorul bancar, retail, farma, mass-media şi comunicare, sport sau auto.

  • ANCHETA INCENDIULUI din Colectiv: Ce au declarat acuzaţii şi martorii în faţa procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Alin Anastasescu, în faţa procurorilor: Am aflat despre folosirea artificiilor ulterior, de pe Facebook

    Cei trei acţionari ai Colectiv au susţinut în faţa procurorilor că la semnarea contractului pentru concertul Goodbye to Gravity nu ştiau că vor fi folosite materiale pirotehnice, Alin Anastasescu spunând că a aflat ulterior, de pe Facebook, şi a cerut lămuriri, aflând că se va ocupa un pirotehnist.

    În referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) arată că cei trei au declarat, la audieri, că nu ştiau că la concertul de vineri seară vor fi folosite materiale pirotehnice.

    Alin Anastasescu a susţinut, în faţa procurorilor, că până în acea seară nu au mai fost folosite artificii în incinta clubului.

    ”Ştiam de dinainte de eveniment că intrarea la concertul din data de 30.10.2015 va fi liberă. Nu ştiam că vor fi folosite efecte pirotehnice. Am aflat despre folosirea de artificii ulterior, de pe Facebook. Nu s-au mai folosit altă dată artificii în incinta clubului. Cu o săptămână înainte, Gancea Cătălin a refuzat un alt client care voia să folosească artificii. Ştiu că în anul 2014, a fost folosit foc la un eveniment şi au fost deteriorate bunuri din interior, a fost afumat un proiector, iar de atunci s-a stabilit regula să nu se mai folosească”, le-a spus Anastasescu anchetatorilor.

    El a mai spus că de contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a ocupat Costin Mincu.

    În aceeaşi declaraţie, Anastasescu, care spusese că a aflat de pe Facebook despre folosirea de artificii, susţine că a aflat acest lucru de la un angajat, Viorel Staicu.

    ”Am aflat acest lucru de la un angajat, Stanciu Viorel, iar eu i-am spus să nu folosească artificii în interior. Erau mai multe persoane de faţă, menţionate în declaraţia iniţială. La o oră după ce am aflat, am intrat în club am strigat cine este desemnat cu artificiile, iar la mine a venit un specialist pirotehnist, care mi-a spus că artificiile ard cu foc rece şi nu sunt periculoase. Mi-a spus că este autorizat. I-am spus să nu le folosească dacă ard cu flacără deschisă, după care am plecat în biroul alăturat. Nu începuse spectacolul când am discutat cu pirotehnistul. Despre acest pirotehnist, ştiu că era mai mic de înălţime decât mine şi avea cioc. Eu am presupus că i s-a transmis deja. Am văzut o parte din artificii, care erau amplasate pe stâlpii din fier ai scenei. Am văzut că erau amplasate pe stâlpul de lângă uşă. Nu am văzut sistemul de aprindere. Am văzut un con de dimensiuni destul de mici care era aşezat pe schelă”, a spus Alin Anastasescu.

    Acesta a mai susţinut că nu el este cel care se ocupă în firmă de obţinerea de avize şi autorizări, dar ”presupune” că firma deţine toate avizele.

    ”Nu ştiu aceste lucruri, deşi sunt administrator. Din discuţiile pe care le-am avut cu Cătălin, ştiu că aveam autorizaţiile şi avizele în regulă, dar în concret nu ştiu nimic deoarece rolul meu în firmă este de coordonare a actului artistic, de publicitate şi expertiză muzicală. Despre avizul de la pompieri ştiu că exista, precum şi cărţi de la PSI, acest lucru spunându-mi-l ceilalţi doi asociaţi. Pompierii au venit în control în septembrie 2014, care au întocmit un plan PSI. Nu ştiu dacă era cineva de la pompieri sau o firmă autorizată. Eu cred că s-a întâmplat această tragedie deoarece s-au folosit artificii în incintă”, a mai susţinut Anastasescu în faţa procurorului.

     

    În urma incendiului care a avut loc, vineri seară, în Clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 32 de persoane şi au fost rănite aproape 200. Peste 130 de oameni răniţi în incendiu sunt încă internaţi în spitalele din Capitală.

    Procurori: În zece secunde tot tavanul clubului a fost cuprins de flăcări. Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie dacă la concert veneau minim 400 de oameni

    Imaginile de pe camerele de supraveghere din Clubul Colectiv arată că tavanul localului a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde, potriviut procurorilor, care au redat filmul evenimentelor din noaptea tragediei soldate cu 32 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi.

    Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) arată, în referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, că în local erau patru camere de supraveghere care au surprins imagini diferite, în funcţie de unghiurile în care erau montate.

    Astfel, imaginile de pe camerele video arată că tavanul Clubului Colectiv a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde.

    Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie pentru Colectiv dacă la concert veneau minim 400 de oameni.

    Patronii Colectiv au încurajat şi permis accesul în club a unui număr de persoane mult peste limita admisă, prin contractul de închiriere încheiat cu trupa Goodbye to Gravity stabilind ca formaţia să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane, potrivit PICCJ.

    Mai mult, procurori au arătat că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.

    “La capitolul privind obligaţia părţilor, articolul 2 litera f, privind obligaţiile locatarului, se prevede în mod expres obligaţia «să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie»”, au scris procurorii în documentul citat.

    Din documentaţia existentă la dosarul cauzei rezultă că suprafaţa clubului este de 425 de metri pătraţi, iar administratorii Colectiv, pentru a evita obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, au declarat 80 de locuri pe scaune ca limită maximă. Declaraţia a fost dată în 6 noiembrie 2014, de Paul Gancea.

    Puteţi citi filmul evenimentelor din noaptea tragediei aici.

    Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie pentru Colectiv dacă la concert veneau minim 400 de oameni

    Patronii Colectiv au încurajat şi permis accesul în club a unui număr de persoane mult peste limita admisă, prin contractul de închiriere încheiat cu trupa Goodbye to Gravity stabilind ca formaţia să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane, potrivit PICCJ.

    Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) i-au reţinut, luni, pe cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – şi cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pe o perioadă de 30 de zile, pentru ucidere din culpă., în dosarul privind incendiul din 30 octombrie, în urma căruia au murit 32 de persoane au murit şi alte aproximativ 200 au fost rănite.

    Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă, Paul Gancea, Alin Anastasescu şi Costin Mincu, administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, Bucureşti, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, respectiv burete antifonant), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a persoanelor menţionate mai sus, rezultat care s-a produs în seara zilei de 30.10.2015”.

    Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deşi au dat o declaraţie pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligaţia, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spaţiu de 425 de metri pătraţi, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea în prezent fiind decedate.

    Mai mult, procurori au arătat, în documentul citat, că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.

    “La capitolul privind obligaţia părţilor, articolul 2 litera f, privind obligaţiile locatarului, se prevede în mod expres obligaţia «să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie»”, au scris procurorii în documentul citat.

    Mai multe amănunte din rechizitoriul procuroriului puteţi afla aici.

    Liderul trupei Viţa de Vie, în faţa anchetatorilor: S-a creat ambuscadă la ieşirea din Colectiv. Am căzut, iar sub mine erau mai multe persoane

    Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a arătat, în declaraţia dată în faţa anchetatorilor, că după ce a izbucnit incendiul din Colectiv, a alergat spre ieşire, unde era ambuscadă, a căzut şi şi-a dat seama că sub el erau mai multe persoane, iar de sus cădeau bucăţi de burete şi lemn arse.

    Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au arătat, în referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, că în dosarul privind incendiul din Colectiv au fost audiate, în calitate de martor, mai multe persoane care s-au aflat în club în seara zilei de 30 octombrie, dar şi alte persoane care au observat împrejurările în care s-a desfăşurat evenimentul, ori care au putut oferi date sau indicii privitoare la cauzele producerii incendiului.

    Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a fost printre cei audiaţi în calitate de martor, arătând că s-a dus singur la concertul trupei Goodbye to Gravity, unde urma să cânte cu membrii formaţiei o melodie.

    “Ştiam că în noaptea de 30/31.10.2015 urma să aibă loc un concert al formaţiei Goodbye to Gravity în clubul Colectiv, iar eu sunt prieten cu membrii formaţiei, respectiv Pascu Alexandru, Vlad Ţelea, Mihai Alexandru, Enache Cristian şi Andrei Galuţ. La momentul când am ajuns eu în club, totul era deja instalat şi pregătit pentru începerea concertului. De la Andrei Galuţ, ştiam că urmează să fie folosite şi artificii în cadrul concertului, dar mai multe aspecte nu am întrebat. Eu m-am dus singur la acest concert, neînsoţit”, a arătat Adrian Despot în declaraţia sa.

    El a menţionat că a cântat în Colectiv de mai multe ori şi a remarcat că cei doi stâlpi de susţinere ai pasarelei tehnice sunt îmbrăcaţi într-un burete, aproximativ de la înălţimea de 1,90-2 metri, dar nu îşi aminteşte ca şi tavanul să fi fost acoperit cu un burete similar. De asemenea, a arătat că nu a remarcat în interiorul clubului să fie amplasate materiale specifice stingerii incendiilor, cum ar fi extinctoarele.

    “La momentul începerii concertului, eu eram situat în partea stângă a scenei, privit frontal, în faţa barului. Din câte îmi amintesc, până la începerea incendiului, trupa Goodbye to Gravity a cântat aproximativ cinci melodii. Nu am văzut să fie instalate pe stâlpii de susţinere artificii sau material pirotehnice, şi nici nu am remarcat ca după prima melodie, membrii trupei să fi folosit artificii. La un moment dat, am ajuns în partea stângă a scenei, oarecum în spate situat, în zona de backstage, deoarece urma să cânt şi eu împreună cu membrii trupei o melodie. M-am aşezat pe o canapea, iar vizibilitatea mi-era obturată de un perete fals, din rigips, de aproximativ 2 metri înălţime, care este amplasat între backstage şi sală. Efectiv, este aşezat acolo pentru ca publicul să nu poată vedea backstage-ul. La rândul meu, nici eu nu vedeam publicul, nici pasarela cu stâlpii de susţinere, pentru că nu aveam vizibilitate. Din poziţia în care mă aflam, eu vedeam doar o porţiune din scenă, nu puteam vedea stâlpii de susţinere, pasarele pe care sunt amplasate proiectoarele şi nici persoanele din public”, potrivit declaraţiei lui Adrian Despot.

    Alte declaraţii ale lui Adrian Despot puteţi găsi aici.

    Procurorii au ridicat de la Primăria Sector 4 documente legate de firma care deţine clubul

    Procurorii Parchetului instanţei supreme şi poliţiştii au ridicat de la Primăria Sectorului 4 mai multe avize şi acte legate de firma care deţine Clubul Colectiv, în ancheta privind incendiul în urma căruia 32 de persoane au murit şi alte aproximativ 200 au fost rănite.

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 pun la dispoziţia anchetatorilor documentele cerute în dosarul în care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face cercetări pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv.

    Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost reţinuţi luni, pentru ucidere din culpă, iar marţi procurorii cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

    Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, a arătat PICCJ, într-un comunicat.

    “Din datele şi probele administrate ulterior a rezultat că incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”, potrivit procurorilor.

    În acest dosar, luni au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

    Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat în Clubul Colectiv.

    În incendiul din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

  • Producători: Piaţa, invadată de stingătoare chinezeşti care pot exploda. Autorităţile nu controlează

    “Produsele sunt un pericol public. Ar trebui să se discute ce înseamnă că stingătoarele sunt foarte proaste. În Israel s-a făcut puşcărie pe treaba asta. Pe vremea lui Ceauşescu trimiteam stingătoarele din fabrică cu recepţie militară. În momentul acesta, ce se vinde pe piaţă sunt produse contrafăcute. (…) S-a vorbit despre un stingător de tip spray în cazul Clubului Colectiv. S-au dus cu un stingător de maşină şi s-a fâsâit. Nu a putut să facă nimic”, a declarat Toma pentru MEDIAFAX.

    Constantin Toma, care este proprietarul grupului de firme Romet, cu afaceri anuale de câteva sute de milioane de euro, mai spune că Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi ISCIR nu controlează calitatea produselor pentru stingerea incendiilor.

    “Este absolut incredibil. Pompierii nu-şi fac treaba deloc. Au structură de supraveghere a pieţei – IGSU. Am fost şi personal, ca preşedinte al asociaţiei, am făcut şi un ONG pentru treaba asta. Am fost inclusiv la comandantul pompierilor. L-a chemat pe cel de la supravegherea pieţelor – un maior, sunt vreo doi pe toată ţara, maiorul şi încă unul. Nu fac absolut nimic. Mai este o structură care se numeşte ISCIR, pentru supravegherea pieţei din partea Ministerului Economiei, care nu verifică nimic”, a spus Toma.

    Stingătoarele lucrează la o presiune de 24 de bari şi pot exploda oricând, pentru că nu respectă nicio legislaţie, nicio prescripţie tehnică, a mai afirmat preşedintele Asociaţiei Producatorilor de Stingătoare.

    “Ce se livrează şi aici şi la nivel de sprinklere, pentru că în spaţiile mari, cum era şi cel în care s-a întâmplat nenorocirea, erau necesare şi sprinklere. Şi acestea se aduc cu tonele şi sunt de foarte, foarte proastă calitate, iar în caz de se întâmplă ceva nu funcţionează. Stingătoarele sunt un pericol în sine, pentru că pot exploda, iar în al doilea rând nu-şi fac treaba. Pulberea este de foarte proastă calitate. (…) Alea nu sunt stingătoare, sunt nişte produse vopsite roşu, pe care scrie stingător”, a adăugat el.

    Potrivit acestuia, din China se importă peste 90% din stingătoare şi materialele folosite de fabricile care produc în România, multe cu acţionariat chinez.

    Grupul Romet a deschis în 2012 o fabrică la Buzău pentru a produce stingătoare, conform standardelor din vestul Europei, însă importurile de produse necontrolate au dus la închiderea fabricii după numai doi ani.

    “Am zis că facem fabrică de stingătoare la Buzău şi rupem tot. Dar dacă organele statului nu-şi fac datoria, ne-am rupt noi. E o investiţie de patru milioane de euro la care acum ne uităm. (…) La nivel de calitate am avut certificat de la cel mai al dracu laborator din Europa, care e în Germania. (…) Am putea da drumul din nou, dar trebuie să se ceară şi stingătoare bune pe piaţă. Este exact cum a spus preşedintele şi cum a scris şi presa – e legat de corupţie, de incompetenţă şi, aş spune eu, şi de lene a statului care trebuie să vină în control pe treaba asta”, a declarat şeful asociaţíei.

    El mai spune că Guvernul trebuie să înăsprească legislaţia şi în privinţa calităţii echipamentelor pentru stingerea incendiilor, pe lângă verificările care trebuie să ateste existenţa acestora.

    “Degeaba Guvernul ia măsuri legislative mai dure, dacă echipamentele de stingere a incendiilor sunt ele însele un pericol. Băieţii aştia pe care îi plătim, IGSU, şi care par întotdeauna nişte eroi – eroii sunt amărâţii ăia care se duc în foc – băieţii ăştia care trebuie să facă verificarea nu o fac. Trebuie să facă verificarea pe calitatea echipamentului, nu că le lipsesc trei stingătoare. Să doteze pentru verificări un laborator din Bucureşti, că teoria o ştiu foarte bine, dar nu fac nimic”, a declarat Toma.

    În prezent, cererea vine din zona privată, de la restaurante, cluburi şi alte firme, după ce în trecut comenzile din partea acestora au fost foarte mici, “pentru că nu-i controla nici dracu”, a spus el.

    În urma tragediei din Clubul Colectiv, vânzările de produse pentru stingerea incendiilor au crescut puternic, dar în principal pe segmentul de stingătoare, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, directorul general al distribuitorului de produse pentru stingerea incendiilor Multilogic, Dragoş Grijeicu. Firma distribuie produse prin intermediul mai multor site-uri.

    “Cererea a crescut foarte mult, iar lumea sună continuu. S-a creat o isterie. În general se cumpără stingătoare, sprinklere-le sunt instalaţii serioase. Sună oameni cu afaceri cum ar fi restaurante, baruri sau grădiniţe şi care vor 3, 5 sau 10 stingătoare. Au sunat şi de la mai multe universităţi şi chiar unităţi militare, care au nevoie să facă revizia anuală”, a afirmat el.

    În urma incendiului din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti.

    Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, preciza Parchetul instanţei supreme.

    Clubul Colectiv nu avea autorizaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit secretarului de stat Raed Arafat.

    La o zi de la producerea tragediei, primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, afirma că localul nu are autorizaţii de la ISU pentru că aveau o declaraţie pe propria răspundere, care este cuprinsă într-un acord de funcţionare.

  • Cărtărescu: Societatea civilă de pe reţelele de socializare a identificat corect vinovaţii tragediei de la clubul Colectiv

    “Noua societate civilă formată în ultimii ani pe reţelele de socializare a identificat corect vinovaţii adevăraţi ai tragediei de la clubul Colectiv. E vorba, sunt perfect de acord, de clasa politică în totalitatea ei. E cel mai falimentar organ al comunităţii româneşti, cel care-a distrus, de la revoluţie-ncoace, tot ce e mai bun în ţara asta. Cel care-a oferit ca singur model de răzbatere-n viaţă amestecul criminal de corupţie, demagogie şi cinism. Azi nu mai putem avea nici măcar iluzia că unii sunt mai buni decât alţii, că mai există acolo persoane sau partide curate. Pur şi simplu mecanismul nu mai funcţionează, e malignizat total. Revolta anti-sistem nu va duce însă la ceva mai bun. Suntem într-un adânc impas, din care nu vom ieşi doar prin marşuri, petiţii sau spânzurări în efigie, ci mai ales prin maturitate şi dezbatere publică. Trebuie să cerem de la cei pe care-i vom vota de-acum încolo câteva lucruri care azi sunt călcate-n picioare: orientare clar pro-occidentală, însănătoşire morală prin funcţionarea nestânjenită a legii, înlăturarea discriminărilor, respectarea valorii oriunde apare. Sunt lucruri minimale fără care vom trăi mereu într-o mimare cinică a democraţiei. Nu sistemul democratic trebuie pus în discuţie, ci ticăloşii care se folosesc de el, subminându-l zi de zi”, a scris Mircea Cărtărescu, marţi, pe contul său oficial de Facebook.

    Reacţia lui Mircea Cărtărescu vine după ce, sâmbătă, scriitorul a spus că fiecare dintre tinerii care au murit atât de îngrozitor şi de absurd în tragedia din clubul Colectiv ar fi putut fi copilul lui, scriitorul precizând că Bucureştiul este o cursă de şoareci şi vor fi zeci de mii de victime la următorul cutremur major.

    Numărul persoanelor decedate în urma incendiului izbucnit vineri seară în clubul Colectiv din Capitală a ajuns la 32. Alte aproximativ 130 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

  • Primăria Municipiului Bucureşti: Au fost aplicate 7 amenzi şi 3 decizii de suspendare, după verificarea a 15 restaurante, baruri şi cluburi. Majoritatea cluburilor sunt închise

    Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) precizează că, în cadrul programului de acţiuni stabilit de primarul general interimar, Ştefănel Marin, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, poliţiştii locali din Direcţia Control, cu inspectori ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov şi reprezentanţi ai Poliţiei Capitalei, au participat la acţiuni de verificare a activităţii comerciale desfăşurate de comercianţi care au restaurante, baruri sau desfăşoară alte activităţi de servire a băuturilor.

    Controalele s-au făcut din punct de vedere al activităţii comerciale, al protecţiei mediului, al disciplinei în construcţii, dar şi din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor.

    “Deşi s-a remarcat că majoritatea cluburilor bucureştene erau închise la momentul controlului, au putut fi verificate 15 locaţii, unde, până în prezent, au fost aplicate şapte sancţiuni contravenţionale (una în valoare de 30.000 lei – OG nr. 195/205- privind protecţia mediului, trei în valoare de 5.000 lei – OG nr. 99/2000 – privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi trei în valoare de 5.000 lei – HCGMB nr. 120/2010 – privind normele de salubritate şi igienizare ale Municipiului Bucureşti) şi s-a dispus complementar suspendarea activităţii pentru trei societăţi comerciale”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    PMB precizează că finalizarea controlului pentru restul societăţilor comerciale va avea loc în zilele următoare.

    Primarul Capitalei: Au început controalele în cluburile din Bucureşti. Nu deţinem o centralizare a localurilor

    Primarul general interimar al Capitalei, Ştefănel Marin a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că au început deja controale în cluburile din Bucureşti, după incendiul din Clubul Colectiv, în care au murit 30 de oameni şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi. 

    Ştefănel Marin a spus că Primăria Capitalei nu deţine o centralizare a cluburilor din Bucureşti, precizând că în legislaţie acestea sunt denumite societăţi comerciale şi pot avea înregistrate domenii variate, care să le permită chiar şi organizarea unor petreceri.

    Întrebat dacă există o statistică privind cluburile care funcţionează în clădiri istorice, primarul Ştefănel Marin a spus că municipalitatea nu primeşte centralizări de la primăriile de sector.

    Primarul interimar al Capitalei a făcut aceste declaraţii la finalul Comandamentului de iarnă, refuzând să facă precizări suplimentare cu privire la verificările făcute până în prezent în cluburile din Bucureşti. Ştefănel Marin a subliniat că va răspunde doar întrebărilor legate de pregătirile dispuse de autorităţile locale pentru perioada de iarnă.

    Primăria Capitalei a anunţat, sâmbătă, o amplă acţiune de control la unităţile din Bucureşti în care sunt organizate evenimente, concerte şi spectacole, verificările fiind făcute cu sprijinul Poliţiei Române şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti.

    La Comandamentul de iarnă, Ştefănel Marin i-a cerut fiecărui primar de sector să precizeze care sunt resursele materiale şi umane de care dispune pentru deszăpezire.

    Primarul interimar a spus că în Sectorul 5, unde locuieşte şi el, pregătirile pentru perioada de iarnă sunt inadecvate, precizând că în fiecare seară, în drum spre casă, va trece să verifice stadiul pregătirilor pentru sezonul rece.

    De asemenea, acesta a spus că acolo unde va găsi drumuri blocate, îi va scoate pe responsabili în stradă cu lopeţile şi vor deszăpezi împreună.

    “Să nu-i pună dracu’ pe ăia care fac deszăpezire să facă ca în anii trecuţi, că o fie rău”, i-a atenţionat primarul interimar pe participanţii la Comandamentul de iarnă.

  • Procurorul general al României: 40 de persoane au fost audiate în cazul Colectiv. Ancheta se desfăşoară şi la companii, şi la instituţii publice

    Întrebat de jurnalişti de ce s-a schimbat încadrarea în acest caz, din omor calificat în ucidere în culpă, Niţu a explicat că procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, unde a fost deschis dosarul, fiind sesizaţi cu privire la un incendiu în urma căruia au rezultat persoane decedate şi persoane vătămate grav, au început urmărirea penală pentru omor calificat.

    “Probele ulterioare au stabilit cauza, modul de propagare şi cauza deceselor victimelor, astfel că s-a stabilit ca modalitate de vinovăţie, de săvârşire a faptei, culpa, şi nu intenţia”, a precizat Niţu.

    Întrebat dacă au fost identificaţi cei care au furnizat artificiile folosite în timpul concertului, Niţu a arătat că s-au stabilit identităţile persoanelor şi a companiei furnizoare.

    “Toate persoanele cu privire la care se va stabili o formă de vinovăţie în acest dosar vor răspunde penal. Ancheta se efectuează pe toate palierele,atât la companii private, cât şi la instituţii publice”, a declarat magistratul.

    Întrebat ce pedeapsă riscă persoanele găsite vinovate, Niţu a precizat că, pentru ucidere din culpă în formă agravantă pedeapsa este de 10 ani, iar pentru vătămare corporală din culpă este de patru ani. Dacă se aplică concursul de infracţiuni şi vor fi identificate şi alte infracţiuni, pedepsele cresc.

    Întrebat dacă până la acest moment s-au conturat indicii potrivit cărora s-ar fi comis şi fapte de corupţie în acest caz, procurorul general a precizat că până acum ancheta s-a concentrat pe victime.

    Procuroii i-au adus la audieri, luni, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe patronii clubului Colectiv, unde un incendiu a izbucnit în timpul unui concert, vineri seară, cauzând moartea a 31 de oameni şi rănirea altor aproape 200.

    Luni seară, au fost reţinuţi doi dintre patroni, Paul Gancea şi Alin Anastasescu, fiind în continuare audiat Costin Mincu.

    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care “pedeapsa este foarte mare”.

    Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

    Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

    La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

  • MĂRTURII DIN INFERN – Salvator: A fost ca un film de groază – haine şi genţi aruncate şi zeci de telefoane ce sunau întruna

    Unul dintre cei care au participat la acţiunea de salvare a victimelor din clubul Colectiv, angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, era liber vineri seară. El a povestit că în cinci minute după ce s-a dat alarma a ajuns acolo, îmbrăcat în civil, pentru că a fugit de acasă în trening.

    Neavând echipament, nu a putut să intre de la început în club, deşi focul era deja stins, aşa că s-a alăturat colegilor săi care preluau victimele care erau scoase de echipele din interior pentru a vedea dacă mai sunt sau nu în viaţă, iar pe cei care mai aveau puls îi transporta către ambulanţe.

    “Când am ajuns eu, erau peste tot cei cu arsuri mai superficiale, iar la intrarea în club erau zeci de victime inerte, scoase de colegii mei. De acolo trebuia să îi preluăm noi. Cei care au acţionat în interior îi scoteau afară imediat ce îi găseau, fără să ştie dacă mai erau sau nu în viaţă. Erau şase sau şapte echipe înăuntru, de câte două sau trei persoane, şi îi scoteau unul după altul. Când am ajuns eu, în faţa clubului erau scoase şi întinse pe jos cel puţin 20 de victime”, a povestit bărbatul.

    El a precizat că până să ajungă la intrarea în club, pe drum s-a întâlnit cu colegi de-ai săi care deja cărau în braţe victimele.

    “Toţi cei pe care a trebuit să îi verificăm rapid, după ce erau scoşi la intrarea în club, nu mai erau conştienţi. Erau arşi. Am găsit o fată care cred că a avut o bluziţă mai sintetică pe ea şi se topise pe ea, se vedea cum era prinsă de piele, şi mai avea sutienul. Bluza nu a ars, pur şi simplu s-a topit pe ea de la temperatura aia. Un altul era în pielea goală. Mai avea doar chiloţii pe el. Nu ştiu ce s-a întâmplat şi cum ajunsese aşa. Era o imagine de groază. Ca într-un film de groază: care arşi, care dădeau din câte o mână, dar de fapt erau nişte spasme, la nas şi la gură toţi aveau funingine”, a spus salvatorul.

    El mai povesteşte că, după un timp, nu mai aveau tărgi cu care să transporte răniţii către ambulanţe.

    “La un moment dat am rămas fără tagă şi am fugit din ambulanţă în ambulanţă şi abia am găsit una. Iar după ce am cărat victima cu targa am constatat că nu mai erau ambulanţe goale, nu aveam unde să îl băgăm. Deschideam uşa şi nici nu apucam să întrebăm că ni se spunea: nu mai avem loc. L-am lăsat acolo cu un băiat (salvator – n.r.). L-am întrebat dacă a făcut cursul de prim-ajutor şi i-am zis să stea pe el (să-l resusciteze – n.r.) şi am plecat înapoi. I-a făcut masaj cardiac până a venit ambulanţa. Nu mai ştiu când a venit să îl ia, dar ştiu că trăia. Era clar în stare gravă, dar se vedea că trăieşte. Mai ridica câte o mână. Pe cei care îi vedeam că nu mişcă şi nu mai au puls, îi dădea într-o parte”, a spus bărbatul.

    Acesta a povestit că la un moment dat au ajuns şi jandarmii şi au început şi ei să îi preia pe cei grav răniţi.

    “Noi nu mai făceam faţă. Eram puţini care puteam să preluăm dintre ei. Din momentul în care au venit şi jandarmii, în 10 minute am terminat trierea. Cum îl scotea pe câte unul, veneau cinci – şase inşi cu boxpaletul şi îl luau”, a mai spus el.

    Pe lângă lipsa tărgilor, o altă problemă a fost faptul că zona era greu accesibilă şi maşinile de intervenţie ajungeau cu greu la victime.

    “Dar lucrurile s-au aranjat uşor-uşor. Medicii când veneau, luau pacientul şi plecau. Nu mai stăteau. Se mai uitau eventual câte puţin şi la alte victime, dar nu mai aveau timp. Cum vedeau o targă în maşină, închideau uşile şi plecau”, a mai spus salvatorul.

    Acesta a povestit că a intrat în interior foarte târziu, când a primit echipamentul, pentru a se asigura că echipelor de salvatori care au scos răniţii nu le-a scăpat nicio persoană.

    “Era un fum dens, un miros greu. Am încercat să intru şi fără mască, dar nu am putut să stau nici măcar un minut şi eram aproape de intrare. De la buretele acela era un fum negru, negru şi dens. Nu aveai nicio şansă să rezişti fără mască. Am intrat ulterior să verific dacă nu a mai rămas cineva după bar, într-o încăpere mică din spatele barului, un fel de depozit al lor. Ne-am uitat sub scenă, ne-am uitat peste tot. Prin club erau geci, telefoane. Pe o boxă de acolo erau o grămadă de telefoane şi sunau întruna. Sunau rudele. Am văzut pe unul că suna „Naşa”. Pe toate canapelele erau genţi, haine, pe jos erau o gramadă dă alte lucruri”, a povestit bărbatul.

    El a mai adăugat că, din câte a reuşit să vadă, a ars doar partea de sus a clubului.

    “Din ce mi s-a părut mie, pe tavan erau nişte grinzi din lemn şi sub ele era burete. Grinzile nu au apucat să ardă, dar a ars buretele ăla”, susţine salvatorul.

    Acesta a recunoscut că incidentul de vineri seară a fost cel mai grav la care a participat.

    “Cred că e genul acela de eveniment care ţi se întâmplă o dată în viaţă”, a concluzionat el.