BusinessMagazin

Tag: colectiv

  • BREAKING NEWS: Primele condamnări în dosarul Colectiv. Ce s-a întâmplat cu fostul primar Piedone şi cu patronii clubului

    Fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat, luni, la opt ani şi şase luni, iar cei trei patroni ai clubului au primit câte 11 ani şi opt luni de închisoare cu executare, în dosarul „Colectiv”.Fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat, luni, la opt ani şi şase luni, iar cei trei patroni ai clubului au primit câte 11 ani şi opt luni de închisoare cu executare, în dosarul „Colectiv”.

    ——————————————————————————-

    Iniţial, pronunţarea era aşteptată pe 9 decembrie, însă judecătorii au amânat-o. Magistraţii au stabilit pronunţarea în dosarul Colectiv pentru luni, 16 decembrie. Decizia nu va fi definitivă.

    În ultimul cuvânt, cei doi angajaţi ISU au cerut achitarea spunând că nu au nicio legătură cu faptele de care sunt acuzaţi. La fel a procedat şi fostul primar Cristian Popescu Piedone.

    Procurorii au cerut pedeapsă cu închisoarea orientată spre maxim pentru Antonina Radu şi Petrică George Matei, angajaţii ISU care ar fi ignorat, la verificări, neregulile din clubul Colectiv.

    Pedeapsa pentru faptele de care sunt acuzaţi (abuz în serviciu, uzurpare de calităţi oficiale şi exercitare necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu) poate ajunge la 14 ani închisoare.

    Pedeapsă cu executarea au cerut procurorii şi pentru fostul primar Cristian Piedone (15 ani) şi pentru cei trei patroni ai Clubului Colectiv (peste 10 ani pentru fiecare).

    În ultimul cuvânt, cei doi angajaţi ISU, inculpaţi în dosarul Colectiv, Antonina Radu şi Petrică George Matei, au cerut instanţei achitarea.

    În 30 octombrie 2019, s-au împlinit 4 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În urma incendiului, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar apoi mulţi dintre răniţii internaţi, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un şi 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.

    De asemenea, zeci de persoane încă se află sub tratament pentru a-şi îngriji rănile.

  • Dosarul Colectiv. Tribunalul Bucureşti a anunţat data la care va pronunţa o decizie

    Magistraţii au stabilit pronunţarea în dosarul Colectiv pentru luni, 9 decembrie. Decizia nu va fi definitivă.

    În ultimul cuvânt, cei doi angajaţi ISU, inculpaţi în dosarul Colectiv, Antonina Radu şi Petrică George Matei, au cerut instanţei achitarea.

    „Am fost surprinsă de acuzaţii. Din 16 ianuarie 2015 făceam auditare, controale mai puţin sau spre deloc. Această tragedie mi-a marcat viata în cel mai rău posibil, m-au luat ca pe ultimul criminal. De la suspect am trecut imediat la inculpat. Dusă la Poliţia Capitalei, apoi la Târgşor. A urmat un coşmar pentru mine. Şi fetiţa mea de 9 ani are probleme, inclusiv la şcoala. Coşmarul meu sper sa se termine aici şi sa dispuneti achitarea mea”, a spus Antonina Radu, plângând în faţa instanţei.

    Petrică George Matei (celălalt angajat ISU inculpat în dosar) a spus, în ultimul cuvânt în faţa instanţei, că presa „i-a făcut foarte mult rău”.

    „Au trecut 4 ani şi, de fiecare dată când citesc rechizitoriul, nu înteleg de ce sunt acuzat. (…) Am vazut şi eu ce înseamnă să ai de-a face cu sistemul DNA, să-ţi trunchieze declaraţiile. Procurorul mi-a pus declaraţiile invers. DNA îţi modifică declaratii, iar presa nu se documentează. (…) Înca sunt persoane care apeleaza şi cer sfaturi de la mine în ceea ce priveste securitatea la incendiu. (…) ISU nu dă autorizaţii de funcţionare. (…) De ce mă acuzi pe mine ca am dat aprobare de funcţionare a clubului, cand eu nu am emis asa ceva? Repet, ISU nu dă autorizatii, (…) eu nici nu ştiam că există acel club. (…) Mă declar nevinovat, îmi pare rău ca s-a întâmplat asta, dar nu am nicio legatură cu ce s-a întâmplat acolo”, a spus Petrică Geprge Matei.

    La rândul lor, apărătorii celor doi angajaţi ISU au cerut în pledoariile finale achitarea acestora.

    Procurorii au cerut, luni, pedeapsă cu închisoarea orientată spre maxim pentru Antonina Radu şi Petrică George Matei, angajaţii ISU care ar fi ignorat, la verificări, neregulile din clubul Colectiv. Pedeapsa pentru faptele de care sunt acuzaţi (abuz în serviciu, uzurpare de calităţi oficiale şi exercitare necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu) poate ajunge la 14 ani închisoare.

    Pedeapsă cu executarea au cerut, la dezbaterile din zilele trecute, şi pentru fostul primar Cristian Piedone (15 ani) şi pentru cei trei patroni ai Clubului Colectiv (peste 10 ani pentru fiecare).

  • Dosarul Colectiv | Procurorii cer pedeapsă de 15 ani pentru Cristian Piedone şi alţi foşti angajaţi ai Primăriei

    Reprezentantul Ministerului Public a cerut instanţei ca fostul primar Cristian Popescu Piedone şi alte angajate ale Primăriei Sectorului 4 – acuzaţi de abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu. Pedeapsa pentru aceste fapte este de la 3 la 15 ani.

    Dosarul a parcurs paşi puţini şi îngreunaţi: iniţial s-a început judecata lui la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei. În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti.

    În dosarul Colectiv, au mai fost trimişi în judecată şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii şi au ignorat acest lucru. La primul termen de la Tribunalul Militar, instanţa care a primit dosarul pompierilor, judecătorii au decis la finele lunii decembrie 2017 să înainteze această cauză Tribunalului Bucureşti, pentru a se discuta reunirea cu cealaltă, aflată deja pe rolul instanţei civile.

    La rândul lui, Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost trimis în judecată în mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4, alături de Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti la data faptelor, acuzată de complicitate la abuz în serviciu, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, asupra căreia planează suspiciuni de complicitate la abuz în serviciu.

    Toate cauzele se află într-un singur dosar, cel de la Tribunalul Bucureşti, care a ajuns în faza dezbaterilor finale la cinci ani de la incendiul din clubul bucureştean.

  • Se poate repeta un nou Colectiv în Centrul Vechi al Capitalei? Ce s-a schimbat după tragedia din 2015

    „Imediat după Colectiv, s-a dat o Hotărâre de Guvern (HG 571 – n.r.) prin care s-au schimbat reglementările în ceea ce priveşte suprafeţele şi modul prin care se dau autorizaţiile, în funcţie de suprafaţă. Asta este cea mai importantă modificare de după Colectiv ”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Răşică, şeful Poliţiei Locale din Capitală.

    După incendiul din 2015, mai mulţi patroni din Centrul Vechi al Capitalei au luat singuri decizia de a închide cluburile. Dar pericolul nu este nici pe departe îndepărat, dovadă fiind incendiile frecvente, asta în condiţiile în care, într-o seară de weekend, pe străzile Lipscani sau Şelari, sunt mii de turişti îngrămădiţi în spaţii înguste.

    Însă, şeful Poliţiei Locale este optimist şi spune că un nou „Colectiv” nu se poate repeta în Centrul Vechi. Potrivit acestuia, toate imobilele din zonă au fost verificare în ceea ce priveşte branşamentele.

    „În Centrul istoric a fost un incendiu pe Şelari, anul trecut, unde intervenţia s-a făcut în trei minute. S-a spus că dacă se repetă Colectiv, în Centrul Vechi mor oameni pe capete, iar eu nu sunt de acord, pentru că acolo, în ultima perioadă, nu doar că s-au făcut controale, dar s-au făcut şi multe progrese. S-au făcut controale mixte cu Enel şi Distrigaz, astfel încât să identificăm branşamentele ilegale, şi aici s-a intrat în forţă, şi s-au pus la punct, şi s-au luat măsuri în forţă. Timp de o săptămână, am luat fiecare imobil la mână”, spune Răşică.

    Şeful Poliţiei locale mai spune că una dintre măsurile foarte importante de după Colectiv a fost modernizarea reţelei de hidranţi şi cartografierea acestora în sistem digital.

    „Un lucru extrem de important care s-a făcut a fost modernizarea întregii reţele de hidranţi şi cartografierea acesteia în sistem digital, astfel încât dacă se întâmplă ceva, cei care intervin ştiu unde au hidranţi şi ce presiune au, iar cei de la Apa Nova sunt anunţaţi în timp real să crească presiunea la apă. Pe partea de evacuare, totul e sigur şi toţi oamenii de acolo ştiu ce au de făcut”, precizează Răşică.

    Poliţia Locală împreună cu cei de la ISU Bucureşti au închis, în ultima perioada, 4 cluburi de Centrul vechi care nu au autorizaţii de funcţionare.

    „Club A, de exemplu, la ora actuală este închis, de către noi şi ISU, pentru lipsa autorizaţiei de funcţionare. Dar mai este nevoie de modificare a legislaţiei, astfel încât acolo unde se constată nereguli grave, să se sigileze totul”, mai spune Răşică.

     

    Mii de amenzi, în urma controalelor ISU

    Potrivit unui bilanţ al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în primele 6 luni ale anului 2019, au continuat activităţile de îndrumare şi control, pe linia respectării măsurilor de apărare şi stingere a incendiilor la instituţii publice şi operatori economici din diverse domenii.

    În primul semestru al acestui an, la nivel naţional s-au desfăşurat 23.239 de controale (în creştere cu 19% faţă de perioada similară a anului 2018) la operatori economici, instituţii şi alte categorii de obiective.

    „În urma acţiunilor derulate în teren, specialiştii noştri au constatat 80.170 deficienţe, pentru care s-au aplicat 50.949 avertismente şi 7.198 amenzi în cuantum de 26.080.572 lei, în creştere cu 14% comparativ cu primul semestru al anului 2018”, se arată în bilanţul IGSU.

    Pompierii nu au identificat situaţii care să determine încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu. Drept urmare, pentru niciunul dintre obiectivele verificate nu s-a impus oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor.

    Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au înregistrat 16.299 solicitări de emitere a documentelor care să certifice realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, fiind eliberate 4.906 avize şi
    autorizaţii de securitate la incendiu şi protecţie civilă.

    În ceea ce priveşte modificarea legislaţiei pentru a fi prevenită o nouă tragedie de amploarea celei din Colectiv, autorităţile au adoptat o serie de reguli pentru apărarea împotriva incendiilor.

    Cea mai notabilă şi care a fost şi remarcată de populaţie a fost amplasarea unui panou la intrarea într-un spaţiu public. Concret, este vorba despre o modificare a legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, adoptată în 2018.

    Această prevedere arată că, până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, patronii de cluburi sau alte spaţii publice au obligaţia să realizeze şi să amplaseze panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu următorul conţinut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roşie, pe fundal alb: «Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu»”.

    Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei

    Obligaţia vizează următoarele categorii de construcţii:

    – clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de comerţ – baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine şi hipermagazine;
    – clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de cultură – teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului;
    – clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de turism – hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni, apartamente şi camere de închiriat în regim hotelier.

    O Hotărâre de Guvern din 10 august 2016 (HG 571) arată, în mod clar, care sunt caracteristicile clădirilor care trebuie să deţină în mod obligatoriu aviz şi autorizare ISU.
    Aici avem noţiuni precum: clădirile înalte sau foarte înalte, clădirile cu mai multe încăperi, sediile autorităţilor cu aria mai mare de 600 mp, lăcaşuri de cult şi spaţiile de cazare de aici, clădirile din alimentaţie publică cu mai mult de 200 mp, spitale cu aria de peste 600 mp, spaţii culturale de peste 600 mp etc.

    Modificări au fost şi în privinţa activării Planului rosu de intervenţie. Pentru judeţe, planul roşu este activat pentru evenimente cu 7-10 victime, iar pentru Bucureşti-Ilfov, planul roşu este declanţat pentru situaţii de urgenţă cu un număr mai mare de 20 de victime. Însă, în Bucureşti-Ilfov, planul roşu poate fi activat şi la un număr mai mic de victime, în funcţie de gravitate.

    În cazul incendiului de la Clubul Colectiv, activarea şi declanşarea în totalitate s-au realizat în paralel – odată cu obţinerea informaţiilor de la faţa locului care indicau numărul mare de victime (peste 20), s-a demarat mobilizarea resurselor suplimentare (faza de declanşare) în timp ce se producea şi solicitarea activării planului la ora 22:50, la propunerea inspectorului şef şi aprobarea de către prefect, potrivit unui document semnat de Raed Arafat şi transmis către Corpul de Control al premierului, care a făcut verificări după tragedia din 2015.

    În prezent, a fost introdus un cod unic pentru a fi alertate toate ambulanţele pentru declanşarea Planului Roşu.

    65 de oameni au murit după incendiul din anul 2015. Unii au murit pe loc, alţii în spitale. Unii din cauza arsurilor, alţii din cauza sistemului.

    La patru ani de la acel moment, nu a fost nimeni condamnat.

    Un filmuleţ publicat recent de jurnaliştii Libertatea arată modul haotic în care au acţionat echipajele ISU, iar Raed Arafat a precizat că nu ştia de existenţa inregistrării. Nici procurorii nu au ştiut de existenţa înregistrării, pe care ulterior au solicitat-o de la ISU. În urma vizionării filmului, Parchetul General a trimis procurorilor militari cauza pentru a-i ancheta pe salvatori.

  • Reacţia ministrului Sănătăţii, după imaginile noi de la Colectiv: Dacă o tragedie Colectiv s-ar repeta, lucrurile ar sta puţin altfel. Am văzut imaginile

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că, în cazul în care o nouă tragedie precum cea din clubul Colectiv, lucrurile ar sta „puţin altfel”, deoarece în prezent, există 12 noi paturi pentru mari arşi. Pintea a văzut imaginile, precizând că angajaţii ISU „poate nu au fost pregătiţi”.

    „Aş vrea sa spun că s-au schimbat lucrurile radical, dar nu pot să spun asta. În schimb, pot să spun că s-au făcut paşi importanţi. (…) În acest moment, dacă o tragedie din Colectiv s-ar repeta, lucrurile ar sta poate puţin altfel. Avem 12 paturi de mari arşi în plus pe care putem să punem aceşti pacienţi”, a declarat Sorina Pintea la Digi24.

    Ministrul Sănătăţii a văzut imaginile, însă îi este greu să comenteze.

    „Mi-e greu să (…) ştiu ce au simţit acei oameni în acel moment. Probabil că nu au fost suficient pregătiţi. Lucrurile s-au schimbat, vă asigur. Organele de anchetă vor face lumină. (…) România poate să trateze în acest moment maxim 23 de arşi. În cazul unei astfel de tragedii similare, sunt convinsă că trebuie să apelăm la alte spitale din străinătate. Pentru că nu putem mai mult, dar nicio ţară din Europa nu poate să trateze mai mulţi”, a mai explicat Pintea.

    România poate să trateze în acest moment maxim 23 de arşi. În cazul unei astfel de tragedii similar, sunt convinsă că trebuie să apelăm la alte spitale din străinătate. Pentru că nu putem mai mult, dar nicio ţară din Europa nu poate să trateze mai mulţi.

    Precizările vin după ce jurnaliştii de la Libertatea au publicat un filmuleţ de aproximativ 21 de minute, despre care spun că a fost furnizat de un ofiţer de pompieri, iar în imagini se observă modul în care primul echipaj sosit la Clubul Colectiv a acţionat, fiind văzuţi şi civili care ajută la transportarea răniţilor.

    Poate fi observată intervenţia haotică a pompierilor depăşiţi de situaţie, pe fundal o persoană strigând: „Nu mai staţi, să scoatem oamenii afară!”. În film apare şi solistul Adrian Despot, care ajută la transportarea răniţilor.

    Tinerii morţi sunt transportaţi pe paleţi din cauza numărului insuficient de tărgi aduse de echipaje, însă mulţi dintre aceştia, precum şi răniţii, au fost abandonaţi pe asfalt, iar pompierii trec peste ei.

    Abia când un rănit strigă de durere este preluat de pompieri.

  • Documentarul „colectiv”, de Alexander Nanau, inclus pe lista celor mai bune filme ale toamnei, de către prestigioasa publicaţie Variety

    În ultimele săptămâni, peste 300 de filme noi au fost prezentate la festivalurile de la Veneţia, Telluride şi de la Toronto, un trio de manifestări cinematografice care dă startul unui nou sezon de premii prestigioase.

    Anul acesta, în afara competiţiei la Festivalul de la Veneţia (28 august – 7 septembrie) a rulat şi filmul regizorului de origine română premiat cu Emmy Alexander Nanău “colectiv”, o producţie România-Luxemburg. Documentarul “colectiv” prezintă evenimentele care au urmat incendiului din clubul bucureştean în care au murit 64 de persoane, în 2015. “colectiv” a marcat o premieră pentru istoria recentă a cinematografiei din România, fiind, potrivit organizatorilor festivalului, primul documentar românesc selectat la Mostra veneţiană.

    După proiecţia de la Veneţia, Italia, “colectiv” a avut premiera la Toronto, în Canada, unul dintre cele mai importante evenimente de gen din America de Nord, desfăşurat în perioada 5 – 15 septembrie.

    “Este dificil să câştigi interesul publicului pentru un film românesc uimitor, chiar dacă este premiat cu Palme d’Or (aşa cum a fost cazul cu ‘4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile’, de Cristian Mungiu), deci nu vă aşteptaţi la o lansare mare pentru documentarul lui Alexaner Nanau ‘colectiv’. Dar căutaţi-l dacă puteţi, pentru că acest expozeu al corupţiei de după un incendiu mortal dintr-un club de noapte arată puterea unei prese independente de a discredita informaţiile false propagate de politicieni corupţi. Aici, o echipă de reporteri de la un cotidian sportiv refuză să renunţe la poveste, trăgând la răspundere pe cei care au profitat din vânzarea unor produse antibacteriene contaminate, diluate iniţial de distribuitori dubioşi, apoi de spitalele care le-au folosit. Expune astfel marea minciună din industria medicală românească şi modurile în care astfel de practici pun în pericol vieţile cetăţeanului de rând. Cine ar fi crezut că un film despre dezinfectanţi poate fi atât de fascinant”, scrie criticul Variety.

    Pe aceeaşi listă a celor mai bune filme din festivalurile acestei toamne au mai fost incluse pelicule precum “Bad Education”, de Cory Finley, “A Beautiful Day in the Neighborhood”, de Marielle Heller, cu Tom Hanks, “Ema”, de Pablo Larraín, “Hustlers”, de Lorene Scafaria, cu Jennifer Lopez, “Joker”, de Todd Phillips, cu Joaquin Phoenix, recompensat cu Leul de Aur la Veneţia, “Judy”, cu Renée Zellweger, de Rupert Goold, “Marriage Story”, de Noah Baumbach, cu Scarlett Johansson.

    “colectiv” este un documentar observaţional care spune povestea primului an de după incendiul din clubul Colectiv. Filmul urmăreşte cu egal interes autorităţi şi jurnalişti, într-o interacţiune permanentă de căutare şi expunere a adevărului. Este un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj şi responsabilitate individuale.

    “Pentru că mi-am trăit viaţa între culturi şi ţări, nu am avut niciodată sentimentul că aparţin undeva. În noiembrie 2015, emoţia a mii de oameni care strigau într-un glas «Colectiv», m-a făcut să vreau să înţeleg cum sunt construiţi cei care se dedică dezvoltării comunităţii în care trăiesc. Am descoperit jurnalişti, whistleblowers, activişti care prin acţiunile lor au contribuit la demontarea unor minciuni dureroase pentru societate. La polul opus, am găsit oameni şi sisteme care calcă în picioare demnitatea şi viaţa însăşi a celorlalţi, din poziţii de putere politică sau financiară, minţind şi manipulând, pervertind adevărul şi legea”, declară Alexander Nanau, regizorul documentarului.

    Filmul îi are ca protagonişti pe Narcis Hogea, tatăl lui Alex Hogea, una dintre victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului, Cătălin Tolontan, Mirela Neag şi Răzvan Luţac, echipa de jurnalişti de investigaţie de la Gazeta Sporturilor, Camelia Roiu, medic la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală, Mariana Oprea (Tedy), unul dintre supravieţuitorii incendiului, şi Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii. Efortul de producţie a fost unul amplu, constând în 14 luni de filmare şi 18 luni de montaj, implicând peste 60 de oameni din echipa extinsă, din cinci ţări şi nouă naţionalităţi.

    Documentarul “Colectiv” este produs de Alexander Nanau Production, în coproducţie cu Samsa Film Luxembourg şi HBO Europe, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Luxemburg Film Fund şi Sundance Documentary Fund, cu participarea RTS Elveţia, YES Docu şi MDR Germania.

    Filmul va fi disponibil pe HBO GO şi la HBO şi va fi distribuit în luna noiembrie în cinematografele din ţară prin Alexander Nanau Production în parteneriat cu Voodoo Films.

    Alexander Nanau, regizor şi producător germano-român, a studiat regia la renumita Academie Germană de Film şi Televiziune din Berlin (DFFB) şi este deţinătorul a două burse la Institutul Sundance, respectiv Academia de Artă (Akademie der Künste) din Berlin. În 2007 a înfiinţat în România casa de producţie Alexander Nanau Production. Filmul său documentar “Lumea văzută de Ion B.” a câştigat, în 2010, trofeul Emmy Internaţional la categoria “Arts Programming”, iar “Toto şi surorile lui” a fost nominalizat la premiile Academiei de Film Europene din 2015. Nanau a fost director de imagine pentru documentarul francez-german “Nothingwood”, filmat în Afganistan, care a avut premiera la Cannes în 2017, în selecţia Quinzaine des Réalisateurs.

  • Nimeni nu şi-a permis până acum în România aşa ceva. Atacul mizeabil al lui Victor Ponta este absolut inexplicabil

    Cât de lipsit de simţul măsurii trebuie să fii, ca să poţi articula, la un an de la tragedia Colectiv, o mizerie ca asta: „…premierul nostru cel emanat din flăcările de la Colectiv”?. Ei bine, Victor Ponta a fost în stare să articuleze o atare impietate.

    Mi-am propus să nu mai scriu despre un astfel de personaj obraznic şi arogant fără substanţă – gândindu-ne la mediocritatea lui găunoasă, la spiritul său uscat, la glumele nevolnice, lipsite de umor şi la zâmbetul crispat cu buzele înţepenite în gingii.

    Nimeni nu şi-a permis până acum în România aşa ceva. Atacul mizeabil al lui Victor Ponta este absolut inexplicabil

  • Tragedie cumplită în România. Imaginile cutremurătoare publicate în această dimineaţă. VIDEO

    „Când am intrat în salon şi l-am văzut pe Alexandru, am simţit că e mort. Copilul meu era pierdut”. Ochii lui Eugen Iancu se umplu de lacrimi. Alexandru, fiul său, era în Colectiv în acea noapte de vineri, 30 octombrie 2015. Şi-a sunat părinţii, aflaţi departe, în Anglia, în timp ce clubul ardea şi a vorbit cu ei la telefon până a ieşit afară. Şi după ce a ajuns la spital. De trei ori, în total, în acea noapte. „El încerca să transmită că totul e destul de bine. În realitate nu era aşa pentru că ce nu ştiam noi atunci era că, el intrând în spital, a intrat de fapt în locul care îi va aduce moartea”. Pe 21 noiembrie, lupta lui Alexandru Iancu, 22 de ani, absolvent de ASE şi muzician, s-a încheiat la Spitalul „Sf. Ioan”. Bacteriile au fost mai puternice decât focul. A fost cel de-al 59-lea tânăr care a murit în urma incendiului din Colectiv. 

    Vezi aici IMAGINI care nu au fost publicate niciodată până acum despre tragedia din Colectiv. Mărturii cutremurătoare

    La un an de la tragedia din Colectiv, Gândul vă prezintă, în următoarele zile, o radiografie vie a fenomenului care a schimbat România: mărturii ale supravieţuitorilor şi ale părinţilor tinerilor plecaţi prea repede dintre noi, destine mutilate, întrebări fără răspuns, revoltă, vinovaţi. De asemenea, duminică, în ziua în care se împlineşte un an de la Colectiv, Gândul va difuza un film-document care va prezenta realitatea dramatică a unei Românii care nu va mai fi niciodată la fel. 

     

  • DOSARUL Colectiv: Curtea Militară de Apel decide luni dacă angajaţii ISU George Matei şi Antonina Radu rămân în arest

    Cei doi căpitani ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov au fost trimişi în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, pe 4 decembrie, în stare de arest. Tribunalul Militar a trebuit să verifice temeinicia măsurii şi a dispus menţinerea acesteia. Decizia a fost contestată de George Matei şi Antonina Radu.

    Curtea Militară de Apel judecă luni contestaţia celor doi căpitani ai ISU Bucureşti-Ilfov şi decide dacă menţine arestul preventiv în cazul lor.

    Căpitanii Antonina Radu şi Petrică George Matei au fost trimişi în judecată de DNA, în 4 decembrie, fiind acuzaţi că au făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI.

    În plus, ISU Bucureşti-Ilfov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 29.680 de lei, reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului din clubul Colectiv.

    “Prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de către inculpaţii cpt. Radu Antonina şi cpt. Matei George Petrică, la momentele controalelor efectuate la Clubul Colectiv aparţinând SC Colectiv Club SRL, dar şi prin efectuarea unor acte contrare atribuţiilor de serviciu în timpul programului de lucru, cei doi au creat premisele, în condiţiile permiterii funcţionării societăţii în lipsa autorizaţiei pentru securitate la incendiu, producerii dezastrului din 30.10.2015, consecinţa fiind prejudicierea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov cu suma de 29.680 lei, reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului de la data menţionată, costuri constând în utilizarea autospecialelor de intervenţie, precum şi cheltuielile cu personalul implicat în intervenţie”, se menţionează în rechizitoriu.

    De asemenea, în cauză s-au constituit parte civilă şi părinţii uneia dintre victimele incendiului de la Colectiv, decedată pe 1 noiembrie, “apreciindu-se că una din urmările imediate produse prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu a fost lezarea dreptului la viaţă, fără a se menţiona cuantumul acestor pretenţii civile”.

    “Prin aceleaşi fapte inculpaţii cpt. Radu Antonina şi cpt. Matei George Petrică au adus atingere drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice şi au manifestat dispreţ faţă de garantarea dreptului constituţional la viaţă şi integritate fizică şi psihică aşa cum este reglementat în cuprinsul art. 22 alin. 1 din Constituţia României”, se menţionează în rechizitoriu.

    Conform documentului citat, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de către căpitanii Antonina Radu şi Petrică George Matei, clubul Colectiv ar fi realizat un folos necuvenit în valoare de 62.298 lei, “reprezentând profitul net pe care societatea comercială l-a realizat în perioada ce interesează cauza”.

    Procurorii DNA susţin că, deşi au făcut mai multe deplasări la SC Colectiv Club SRL, Antonina Radu şi Petrică George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

    Mai mult, potrivit procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.

    Pentru recuperarea prejudiciului de de 92.978 lei ( 29.680 lei reprezentând pagubă cauzată ISU Bucureşti- Ilfov, instituţie subordonată I.G.S.U. şi 62.298 de lei cuantumul folosului necuvenit obţinut de SC Colectiv Club SRL ca urmare a ilicitului săvârşit de inculpaţi ), respectiv a sumei ce urmează a fi precizată de către părţile civile, procurorii anticorupţie au instituit sechestru asigurător asupra a două apartamente din Capitală aparţinând Antoninei Radu, respectiv lui Petrică George Matei.

    Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.

  • INCENDIUL din Colectiv: O nouă victimă, Cristian Mitroi, şi-a pierdut viaţa în Marea Britanie. Avea 30 de ani şi era artist grafic. Numărul celor decedaţi a ajuns la 63

    Cristian Mitroi avea 30 de ani şi era artist grafic.

    După incendiul din Colectiv, a fost internat la Floreasca cu arsuri pe corp şi pe căile respiratorii.

    A fost transportat în Marea Britanie, unde luni a decedat.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. Alte 36 de persoane au murit în spitale din ţară şi din străinătate, numărul victimelor ajungând, în 21 decembrie, la 63.

    Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, luni dimineaţă mai erau internaţi în spitale din Capitală 12 răniţi în incendiul din clubul Colectiv, dintre care la Spitalul Militar Central – patru pacienţi, la Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu” – trei, la Spitalul de Urgenţă Floreasca – doi, la Spitalul “Bagdasar-Arseni”, Spitalul Elias şi Institutul “C.C. Iliescu” – câte un pacient.

    Unul dintre cei trei pacienţi de la Spitalul “Grigore Alexandrescu” a fost externat luni la prânz, a declarat pentru MEDIAFAX managerul unităţii sanitare, Dan Enescu. Acesta a precizat că pacientul va veni la recuperare, la Spitalul “Grigore Alexandrescu”, unde va primi îngrijiri şi pentru suferinţa mai veche, tetrapareza spastică.

    Managerul Spitalului “Grigore Alexandrescu” a mai spus că ceilalţi doi pacienţi ar putea fi externaţi în zilele următoare.

    Ministerul Sănătăţii a precizat că 68 dintre răniţii care au fost trataţi, după incendiul din 30 octombrie, în spitale din Capitală au fost externaţi.

    Alţi 39 de răniţi au fost transferaţi din spitale din Capitală în unităţi sanitare din străinătate, însă patru au decedat în Marea Britanie, trei în Germania, doi în Olanda şi câte unul în Israel şi Austria. În clinicile din străinătate mai sunt internaţi 21 de pacienţi. De asemenea, alţi patru pacienţi au fost externaţi şi se află în tratament în ambulatoriu, în spitalele din străinătate.