BusinessMagazin

Tag: Coca-Cola

  • CV de manager global

    „În viaţă jonglezi cu un număr de bile: familia, prietenii, cariera, realizările personale, sănătatea; unele sunt din cauciuc şi dacă le scapi revin – de exemplu, cariera, iar altele sunt făcute din sticlă şi dacă le scapi, se ciobesc”, descrie Marcel Martin, executivul de 59 de ani care conduce diviza de supply chain la nivel global a grupului Coca-Cola Hellenic Bottling Company, o perspectivă preluată de la un fost executiv al Coca-Cola Enterprise, reprezentativă şi pentru parcursul său profesional.

    Divizia de supply chain este una dintre cele mai importante ale companiei care produce şi distribuie mai mult de 2 miliarde de unit cases (lăzi sau baxuri) de produse în toate cele 28 de ţări pe care compania este prezentă. Procurementul, planificarea celor mai importante proiecte, producţia şi ingineria, precum şi sustenabilitatea companiei sunt câteva dintre reperele subsumate acestei divizii.

    Coca-Cola HBC operează într-un teritoriu vast care se întinde de la County Kerry, din Irlanda, până la coasta Pacificului din Rusia şi de la Cercul Arctic până la Nigeria; în acest teritoriu, printre misiunile principale ale diviziei de care este responsabil românul se află construirea unui lanţ de producţie care să aprovizioneze toate aceste pieţe la un cost optim, precum şi dezvoltarea capacităţii de a dezvolta inovaţii uniform, într-un ritm rapid. „O optimizare de genul acesta presupune o viziune asupra lanţului de producţie al grupului ca un întreg, de la unităţile de producţie ale grupului şi liniile de producţie din acestea, până la numărul de centre de distribuţie şi depozite pe care compania le deţine”, descriu reprezentanţii Coca-Cola HBC rolul acestei divizii pe site-ul companiei.

    Iar dacă în trecut echipele de supply chain raportau direct directorului de ţară şi, cu o linie întreruptă, grupului de supply chain, schimbarea produsă odată cu numirea lui Marcel Martin la conducerea acestei divizii, în 2015, este că tot lanţul raportează acum în linie directă grupului. Potrivit lui Martin, mai multe companii mari au făcut o astfel de schimbare, printre care P&G, Carlsberg, Unilever, cu scopul de a implementa mai rapid elemente de standardizare, practici de succes, inovaţie, tehnologii noi. Divizia pe care o conduce românul are un rol esenţial astfel în viitorul îmbuteliatorului lider al The Coca-Cola Company (în termeni de volum), care deserveşte o populaţie de aproximativ 595 de milioane de oameni şi cu venituri anuale nete care se plasează la peste 6,2 miliarde de euro (în 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile).

    În România, ecosistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele sub licenţa The Coca-Cola Company în România. Pe plan local, îmbuteliatorul este cel mai mare jucător de pe piaţa băuturilor, având trei fabrici, la Ploieşti, Vatra Dornei şi Timişoara, circa 1.500 de angajaţi şi afaceri de peste 2,2 miliarde de lei (aproape jumătate de miliard de euro) la nivelul anului 2016. Profitul companiei s-a situat la 280 de milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Marcel Martin a plecat din ţară de două decenii; a păstrat însă un uşor accent moldovenesc, specific judeţului de origine, Vasluiul. Vorbeşte o română perfectă şi este atent să îşi acorde timp pentru a găsi corespondentele din limba natală pentru unele cuvinte – chiar şi expresii împământenite în limba engleză şi în corporaţiile de pe piaţa autohtonă.

    Martin a studiat, între 1979 şi 1983, Mecanica Fină în cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. Spune că, la acel moment, considera această disciplină drept calea de mijloc între cele două pasiuni ale sale, matematica şi literatura. „Era o facultate destul de nouă la vremea respectivă şi cu o orientare foarte mare către sisteme automate, roboţi industriali, lucruri atractive la vremea aceea şi care s-au demonstrat a fi foarte utile mai târziu.” S-a specializat în sisteme automate, după care şi-a început cariera la Iaşi, cu o repartiţie în compania de electronică Tehnoton. Aceasta avea circa 4.000 de angajaţi şi producea echipamente electronice pentru larg consum şi echipament pentru navigaţie maritimă.

    În ultimii trei ani petrecuţi la Tehnoton, ocupa funcţia de şef al proiectării tehnologice, despre care spune că era similar cu un departament de cercetare şi dezvoltare al zilelor noastre. A lucrat acolo până în 1992, până când a sesizat oportunitatea angajării la Coca-Cola Iaşi, în momentul în care compania a început recrutările  acolo. Astfel, devenea unul dintre primii 10 oameni recrutaţi de compania care îşi făcea intrarea pe piaţa locală; un an mai târziu pleca deja între-un stagiu de pregătire intensivă în Irlanda. Spune că în perioada aceea, România avea o imagine nefavorabilă din cauza apariţiilor în presa internaţională legate de orfelinatele locale şi rememorează o întâmplare în acest sens: „Eram 10 oameni destul de tineri, dar maturi totuşi, într-un pub, iar după ce am fost întrebaţi de unde suntem, următoarea întrebare a fost dacă suntem orfani”.

  • Un furnizor global cu clienţi precum Sony, Coca-Cola sau Walmart deschide un birou la Bucureşti şi vrea să investească 1 milion de dolari

    Pentru extinderea sa în Europa Centrală şi de Est, VTEX a pregătit o investiţie de un milion USD pentru o perioadă de cinci ani.

    “România are aproximativ 19 milioane de locuitori, dintre care peste 11 milioane au acces la Internet, un milion sunt cumpărători online iar acest număr creşte de la o zi la alta. Ţara voastră are un uriaş potenţial să devină un centru strategic pentru servicii de tip e-fulfillment pentru magazine online datorită forţei de muncă de calitate ce există pe plan local. Amazon şi Alibaba vor intra pe piaţă. Este doar o chestiune de timp, dar venirea lor va schimba radical peisajul eCommerce la nivel local şi regional. Acesta este momentul în care afacerile locale – magazine online şi curieri – trebuie să investească şi să treacă la următorul nivel”, spune Mariano Faria.

    Gigantul Alibaba, spre exemplu, a anunţat recent că ia în considerare deschiderea în Bulgaria a unui centru regional de e-fulfillment pentru a livra produsele într-un interval mai scurt de timp în această zonă. Odată cu creşterea comerţului digital din România, în special datorită traficului tot mai mare generat de pe dispozitivele mobile (cam 70% din traficul magazinelor online provine de pe mobil) sunt necesare investiţii pentru a îmbunătăţi experienţa cumpărătorilor online, dar şi rata de conversie. Pe măsură ce încrederea în eCommerce creşte, cumpărătorii vor dori să aibă acces la mai multe puncte de livrare şi vor fi încurajaţi să cheltuiască mai mult online dacă vor beneficia de o experienţă multi-channel cât mai inovatoare.

    “Experienţa omnichannel şi presiunea din partea cumpărătorilor vor determina întregul lanţ de aprovizionare (companiile de distribuţie) să investească în logistică şi să ofere diferite opţiuni pentru ridicarea coletelor cu produsele comandate”, adaugă Mariano Faria.

    În concluzie, România este un punct important în regiune care a înregistrat o creştere uriaşă de-a lungul anilor şi poate deveni şi mai mult o locaţie strategică pentru eCommerce.

    De la anunţarea pentru prima dată în septemrie 2017 a extinderii pe piaţa din România, VTEX a finalizat deja cu succes două proiecte mari cu comapaniile Miniprix şi Dacris.

    Fondată în 1999, ca o platformă de tip CRM în sistem SaaS, VTEX s-a transformat în anii care au urmat într-un furnizor de soluţii eCommerce de succes. În 2007, Walmart a ales VTEX pentru magazinul său online din Brazilia. În 2013, a fost lansată tehnologia VTEX SmartCheckout, în prezent în curs de patentare. SmartCheckout este o tehnologie de plată online inovatoare, fără parolă, intuitivă şi sigură. Platforma VTEX ajută magazinele online să crească rata de conversie chiar şi cu 54%, dar să reducă totodată rata de abandon a coşului de cumpătături.

  • Coca-Cola HBC a preluat distribuţia cafelei Lavazza în România

    Parteneriatul a fost semnat între filialele Coca-Cola HBC şi Lavazza în şapte ţări, printre care şi România, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Elveţia şi implică nu doar distribuţia cafelei, ci şi vânzări, marketing comercial şi execuţie în piaţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce stewardesele ar prefera să nu comanzi niciodată această băutură

    Este vorba de Coca-Cola light.

    Acest produs este mai acidulat decât o Coca Cola normală, lucru care poate fi văzut cu uşurinţă atunci când torni cele două produse în pahare. Primul face mai multă spumă, iar dacă nu eşti atent aceasta poate da repede peste gura paharului.

    La mare altitudine, unde presiunea atmosferică este mai redusă decât la sol, Coca-Cola light devine şi mai acidulată, deoarece în acest mediu este favorizată eliberarea de dioxid de carbon. Astfel, turnarea acestei băuturi în pahar durează şi mai mult.

  • Coca-Cola HBC a investit 7 milioane de euro într-o nouă linie de îmbuteliere

    Noua linie de îmbuteliere doze lansată de Coca-Cola HBC România în fabrica din Timişoara este, în prezent, cea mai rapidă de pe piaţa locală şi are un înalt grad de automatizare de ultimă generaţie. Capacitatea sa zilnică de producţie este de două milioane de doze. De asemenea, în cadrul fabricii din Timişoara, aceasta este linia cea mai eficientă din punct de vedere energetic (410 kW / h) şi linia cu cel mai mic consum de apă pe litru de băutură produsă (1,1L). Proiectul a demarat în noiembrie 2016, iar perioada de testare s-a încheiat la sfârşitul lunii mai 2017.
     
    „Suntem prezenţi pe piaţa românească de peste 25 de ani şi angajamentul nostru aici este foarte puternic. Acum, ne extindem rădăcinile la nivel local cu o nouă investiţie, în valoare de 7 milioane de euro, într-o linie de îmbuteliere doze de mare viteză. Această investiţie este o nouă confirmare a angajamentului nostru profund faţă de economia şi comunitatea locală. Suntem fericiţi că fabrica noastră din Timişoara dispune acum de cea mai rapidă linie de îmbuteliere pentru băuturi din România. De asemenea, suntem mândri de contribuţia noastră la nivelul comunităţii locale. Ne angajăm să investim în continuare, România este o piaţă foarte importantă în cadrul grupului Coca-Cola HBC, şi suntem foarte încântaţi de ceea ce urmează”, a declarat Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC România.
     
    „Am aflat cu bucurie de extinderea capacităţii de producţie a fabricii Coca-Cola HBC din Timişoara. Coca-Cola oferă un exemplu de angajament demn de urmat, cu o prezenţă puternică în România de peste 25 de ani. Coca-Cola, unul dintre cele mai relevante branduri americane, susţine crearea de noi locuri de muncă pe piaţa românească şi continuă să sprijine comunităţile în care operează prin intermediul programelor de responsabilitate socială.”, a declarat Excelenţa Sa Hans G. Klemm, Ambasadorul Statelor Unite în România, în cadrul evenimentului.
     
    Noua linie de îmbuteliere doze are la bază un sistem inovator de umplere, de ultimă generaţie, patentat de Krones – lider european în furnizarea de tehnologii pentru producerea de băuturi şi ambalaje – iar funcţionarea sa este asigurată de patru specialişti pe fiecare tură, susţinuţi de experţi din celelalte departamente ale fabricii. Cu o capacitate maximă de producţie de 90.000 de unităţi pe oră, în doze de 330 ml şi 500 ml, noua line va deservi atât piaţa românească, cât şi pieţele europene, în viitor.  
     
    Fabrica Coca-Cola HBC din Timişoara a fost inaugurată în data de 12 august 1995. La acel moment, existau trei linii de producţie, toate înlocuite ulterior cu echipamente noi şi moderne. În fabrica din Timişoara se îmbuteliază în prezent produse din gama Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Nestea şi Joy. Aceste produse deservesc atât piaţa românească (cu excepţia Joy), cât şi alte ţări, în care fabrica din Timişoara exportă – Bulgaria, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Grecia şi alte ţări din zonă. Ambalajele produse şi îmbuteliate în fabrica din Timişoara, pe lângă dozele de 330 ml şi 500 ml, includ: PET de 750 ml (unic în Europa), PET de 1,5 L, PET de 2 L şi PET de 2,5 L, pentru băuturile răcoritoare carbogazoase, şi PET de 500 ml şi PET de 1,5 L pentru produsele îmbuteliate în condiţii aseptice.
     
    Coca-Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca-Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi. Compania activează într-o zonă geografică extinsă, având operaţiuni în 28 de ţări, servind o populaţie de aproximativ 590 milioane de oameni. 

  • Povestea celui mai puternic manager român din lume. Are pe mână 4 miliarde de euro

    Călin Drăgan, tânărul manager prezentat în prima ediţie a proiectului 100 Tineri Manageri de Top, din 2006, când ocupa funcţia de director general al CCHBC România. 

    Drăgan a fost numit în urmă cu aproape trei ani representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată după unirea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei, Coca-Cola Central Japan, Mikuni Coca-Cola Bottling, Tokyo Coca-Cola Bottling şi Tone Coca-Cola Bottling. Compania este în acest moment cel mai mare îmbuteliator din ţară şi al cincilea la nivel mondial, în funcţie de venituri.

    Previziunile pentru anul trecut se referă la o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro; spre comparaţie, piaţa băuturilor răcoritoare din România este evaluată la un miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume. În opinia lui, leadershipul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate că literatura de specialitate abundă în teorii conform cărora leadershipul este o calitate înnăscută. Activitatea unui lider sau manager acoperă o largă arie de responsabilităţi, însă în principal se ocupă de procese, tehnologie şi oameni. „Cred că este relativ uşor să dobândim reale calităţi în zona coordonării proceselor şi respectiv a tehnologiei.

    Din experienţa mea, capitolul la care foarte mulţi manageri eşuează este coordonarea şi dezvoltarea resurselor umane, spunea anterior Călin Drăgan pentru Business Magazin. Aşa-zisa ”inteligenţă emoţională” este cea care ajută un lider să înţeleagă ceea ce se întâmplă în jurul său, îi permite să se adapteze în diferite medii şi culturi şi implicit să livreze rezultate în afacere. Pe de altă parte, Călin Drăgan nu crede că managerii români sunt foarte diferiţi de cei de alte naţionalităţi. „Suntem tot atât de buni pe cât de mult decidem să investim în propria dezvoltare şi nu sunt puţini cei care fac asta.

    O dovadă, subliniază el, este faptul că există mulţi români în poziţii importante peste tot în lume. „Am observat însă că persoanele care provin din ţări în curs de dezvoltare (de exemplu Europa Centrală şi de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate în orice întreprind. Probabil din cauza faptului că oportunităţile de creştere sunt mult mai mari comparativ cu cele din ţările dezvoltate şi implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescută. Or, piaţa forţei de muncă a sesizat această tendinţă şi „cu siguranţă, dacă veţi călători în marile centre financiare şi de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), veţi fi impresionaţi de numărul relativ mare de manageri provenind din aceste zone”.

    De fapt, Călin Drăgan s-a considerat întotdeauna „ambasador sau „reprezentant al ţării oriunde a muncit sau a călătorit. „Însă vreau să fiu foarte explicit şi să spun că nu am făcut şi nu o să fac asta prin prisma poziţiei în ierarhia de business, ci pur şi simplu prin comportament. Cred cu fermitate că «cei şapte ani de acasă» aplicaţi de fiecare dintre noi atunci când călătorim în străinătate sunt cea mai bună dovadă de patriotism şi cel mai elegant lobby pe care îl putem face pentru ţara noastră.

  • Ea este prima femeie care conduce operaţiunile unui gigant internaţional în România şi Moldova

     În afara sferei carierei, Nicoleta Eftimiu este preocupată de sport şi design interior; spune că „sunt două pasiuni care îmi aduc energie şi îmi stimulează foarte mult imaginaţia. Activitatea fizică a fost întotdeauna parte din viaţa mea, încă din copilărie; acum practic sport de trei ori pe săptămână.

    Designul, pe de altă parte, este o pasiune recentă care a început de la o nevoie practică şi care a evoluat frumos, dându‑mi ocazia să-mi exprim curiozitatea şi creativitatea într-un domeniu diferit”. În scenariul propus de BM, în care ar putea avea pentru o zi puteri absolute în România, Nicoleta Eftimiu spune că şi-ar concentra eforturile către trei arii cheie. „Mai exact, mizez pe educaţie, sănătate şi asistenţă socială.

    Şcoala este locul care te pregăteşte pentru viitor. Însă nu întotdeauna şcoala de aici, de acasă, este şi cea pe care tinerii români o preferă –  motivele fiind dintre cele mai variate. Aşa că aş pune accent pe îmbunătăţirea sistemului de învăţământ local, aliniat standardelor occidentale. În sistemul sanitar aş adresa două direcţii cheie: resursele logistice şi resursele umane.

    Este necesară asigurarea de echipamente performante în toate unităţile medicale din ţară, atât în zonele urbane cât şi în cele rurale. În al doilea rând, aş încuraja crearea unui sistem care să asigure confortul psihologic al pacientului, orientat spre factorul uman. În plus, aş veni cu soluţii pentru eficientizarea sistemului de asistenţă socială din România. Acum, acesta se confruntă cu anumite lacune – în special în ceea ce priveşte personalul şi motivarea acestuia.”

     

  • Ea este prima femeie care conduce operaţiunile unui gigant internaţional în România şi Moldova

     În afara sferei carierei, Nicoleta Eftimiu este preocupată de sport şi design interior; spune că „sunt două pasiuni care îmi aduc energie şi îmi stimulează foarte mult imaginaţia. Activitatea fizică a fost întotdeauna parte din viaţa mea, încă din copilărie; acum practic sport de trei ori pe săptămână.

    Designul, pe de altă parte, este o pasiune recentă care a început de la o nevoie practică şi care a evoluat frumos, dându‑mi ocazia să-mi exprim curiozitatea şi creativitatea într-un domeniu diferit”. În scenariul propus de BM, în care ar putea avea pentru o zi puteri absolute în România, Nicoleta Eftimiu spune că şi-ar concentra eforturile către trei arii cheie. „Mai exact, mizez pe educaţie, sănătate şi asistenţă socială.

    Şcoala este locul care te pregăteşte pentru viitor. Însă nu întotdeauna şcoala de aici, de acasă, este şi cea pe care tinerii români o preferă –  motivele fiind dintre cele mai variate. Aşa că aş pune accent pe îmbunătăţirea sistemului de învăţământ local, aliniat standardelor occidentale. În sistemul sanitar aş adresa două direcţii cheie: resursele logistice şi resursele umane.

    Este necesară asigurarea de echipamente performante în toate unităţile medicale din ţară, atât în zonele urbane cât şi în cele rurale. În al doilea rând, aş încuraja crearea unui sistem care să asigure confortul psihologic al pacientului, orientat spre factorul uman. În plus, aş veni cu soluţii pentru eficientizarea sistemului de asistenţă socială din România. Acum, acesta se confruntă cu anumite lacune – în special în ceea ce priveşte personalul şi motivarea acestuia.”

     

  • Ea este prima femeie care conduce operaţiunile unui gigant internaţional în România şi Moldova

     În afara sferei carierei, Nicoleta Eftimiu este preocupată de sport şi design interior; spune că „sunt două pasiuni care îmi aduc energie şi îmi stimulează foarte mult imaginaţia. Activitatea fizică a fost întotdeauna parte din viaţa mea, încă din copilărie; acum practic sport de trei ori pe săptămână.

    Designul, pe de altă parte, este o pasiune recentă care a început de la o nevoie practică şi care a evoluat frumos, dându‑mi ocazia să-mi exprim curiozitatea şi creativitatea într-un domeniu diferit”. În scenariul propus de BM, în care ar putea avea pentru o zi puteri absolute în România, Nicoleta Eftimiu spune că şi-ar concentra eforturile către trei arii cheie. „Mai exact, mizez pe educaţie, sănătate şi asistenţă socială.

    Şcoala este locul care te pregăteşte pentru viitor. Însă nu întotdeauna şcoala de aici, de acasă, este şi cea pe care tinerii români o preferă –  motivele fiind dintre cele mai variate. Aşa că aş pune accent pe îmbunătăţirea sistemului de învăţământ local, aliniat standardelor occidentale. În sistemul sanitar aş adresa două direcţii cheie: resursele logistice şi resursele umane.

    Este necesară asigurarea de echipamente performante în toate unităţile medicale din ţară, atât în zonele urbane cât şi în cele rurale. În al doilea rând, aş încuraja crearea unui sistem care să asigure confortul psihologic al pacientului, orientat spre factorul uman. În plus, aş veni cu soluţii pentru eficientizarea sistemului de asistenţă socială din România. Acum, acesta se confruntă cu anumite lacune – în special în ceea ce priveşte personalul şi motivarea acestuia.”

     

  • 10 sfaturi pentru tineri manageri de la Jaak Mikkel, CEO Coca-Cola HBC România