BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Noi reguli pentru piaţa construcţiilor: Toate clădirile ce vor fi construite din 2021 trebuie să aibă consum energetic aproape zero

    Toate clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

    Pentru clădirile publice, această obligaţie era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.

    Din 2021 aceste reglementări se aplică la nivel european asupra tuturor categoriilor de clădiri private, respectiv locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

    ”Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero? Deşi nu există o definiţie unitară la nivel european, vorbim despre „o clădire cu performanţă energetică foarte ridicată, care are o reducere substanţială a consumului de energie pentru servicii energetice. Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puţin 60% faţă de o clădire obişnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă.

    În legislaţia naţională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021.

    Performanţă energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesităţi care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

    Totodată, primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de funcţiunile clădirilor.

    „Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosinţă şi în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi şi într-o condiţie mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.

     

  • Primarul Timişoarei anunţă că renunţă la supraimpozitarea clădirilor istorice nereabilitate

    Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a declarat marţi că pentru anul viitor nu are în vedere supraimpozitarea proprietarilor de clădiri istorice nereabilitate. Asta deoarece procedura prin care au fost majorate taxele nu este corectă şi poate fi atacată în instanţă.

    „În principiu, aceasta este o idee pe care o susţin, dar, din păcate, procedura prin care s-au făcut aceste supraimpozitări este una viciată, iar din această cauză primăria a fost dată în judecată de mai multe ori de către proprietarii care au avut de suferit în urma acestei decizii. Anul acesta nu voi propune Consiliului Local să emită aceste decizii de supraimpozitare pentru a putea pune la punct această procedură, dar şi pentru a da timp proprietarilor să lucreze la aceste reabilitări. În cel mai scurt timp vom reveni cu mai multe facilităţi, vom veni în sprijin cu noi soluţii, deoarece nu vrem doar să-i pedepsim pe proprietari. În concluzie, anul viitor nu vom avea o supraimpozitare până când nu vom avea o procedură legală bine pusă la punct”, a declarat Dominic Fritz.

    Edilul şef al Timişoarei a explicat că din punct de vedere juridic, cei care au plătit impozite mărite, vor putea să primească banii înapoi doar dacă măsura a fost contestată în instanţă şi au o sentinţă favorabilă. De asemenea, Fritz a dezvăluit faptul că una dintre cele mai complicate probleme ale Primăriei este numărul mare de litigii.

    „Avem de plată despăgubiri de 3,8 milioane de lei pentru procesele pierdute în instanţă. Primăria are 2.500 de litigii pe rol. O să fie una dintre cele multe sarcini ale noastre. Să analizăm ce fel de litigii sunt şi să reducem din numărul lor, ar trebui să avem altceva de făcut decât să fim în instanţă. Şi, din păcate, multe dintre ele le pierdem. Suntem într-o situaţie provocatoare în Primăria Timişoara”, a precizat Dominic Fritz.

  • Angajaţi de vreme rea

    Când unii nu mai au siguranţa zilei de mâine, alţii sunt mai ocupaţi ca niciodată pentru că nu strănută, nu-i deranjează să fie dezinfectaţi şi nici nu protestează că li se pune botniţă.

    Cei din a doua categorie nu sunt o noutate pe piaţa muncii, dar au devenit tot mai importanţi în ultima perioadă din cauza pandemiei care impune distanţarea socială. Cum clienţii hotelurilor, de exemplu, doresc cât mai puţină interacţiune cu alţi oameni în condiţiile date, conducerea acestor unităţi apelează la angajaţii-roboţi din ce în ce mai des. Cererea de roboţi pentru curăţenie, room service sau livrări din partea hotelurilor, spitalelor ori clădirilor de birourilor şi rezidenţiale a crescut, cel puţin în SUA, chiar şi de patru ori în ultimele şase luni, după cum afirmă o companie din San Jose, Savioke, scrie San Francisco Chronicle. Printre cei mai harnici astfel de lucrători se numără Dash, un robot folosit pentru room service. Înalt de un metru, dotat cu ecran tactil, papion şi compartiment special pentru diverse obiecte, acesta ştie să circule cu liftul, să se ferească de scări şi să salute clienţii, cărora le duce cafea, sanvişuri, prosoape şi altele, mai repede decât oamenii. Colegii săi care „lucrează” în spitale transportă sânge recoltat pentru analize sau medicamente. Alţi roboţi ajută la livrarea comenzilor de mâncare de la cantinele unor clădiri de birouri pentru a se evita cozile.

    Chiar dacă sunt importanţi, roboţii nu vor înlocui oamenii, susţin managerii hotelurilor care au apelat la asemenea angajaţi, ei fiind folosiţi mai ales în schimbul de noapte ori în perioade de vârf.

     

     

    MODĂ

    Toamnă gulerată

    Chiar dacă nu se mai vede mare lucru din ţinuta unei persoane în timpul şedinţelor online, o notă de eleganţă nu trebuie să lipsească şi ea poate să fie dată de gulere, aşa cum arată unele case de modă. Acestea, scrie Financial Times, propun în sezonul de toamnă-iarnă gulere supradimensionate, care pot face parte dintr-o rochie sau bluză, ori de sine stătătoare pentru a mai înviora un articol vestimentar vechi. În plus, un asemenea guler ţine loc şi de bijuterii. Printre cei care au acordat atenţie sporită gulerelor în acest sezon se numără Fendi, care s-a inspirat din gulerele aristocraţilor de altădată, Arket, care a optat pentru gulere mari cu nasturi de sidef, ori La Veste, care a creat gulerul „mobil”, ce poate fi mutat de la o bluză sau rochie la alta.

     

     

    RECICLARE

    Viaţă nouă pentru maşini vechi

    Unde se duc rablele când proprietarii lor se despart de ele? Cu puţin noroc, maşinile scoase la pensie se transformă – parţial — în haine, atunci când un producător auto ca Hyundai colaborează cu creatori de modă. Proiectul Hyundai, „Re:Style 2020”, presupune reutilizarea unor materiale de la centuri de siguranţă, airbaguri sau pielea de la tapiţeria scaunelor pentru articole vestimentare – de la bucăţi de centuri de siguranţă, sticlă şi burete combinate cu aur, argint, bronz şi perle la coliere şi brăţări, scrie The Independent. Printre companiile din industria modei care au participat la proiect se numără Alighieri şi E.L.V. DENIM.

     

     

    ARHITECTURĂ

    Nu numai pentru grâne

    Recuperaţi, revalorificaţi, refolosiţi! Îndemn care se aplică şi silozurilor de cereale, atunci când nu mai e nevoie de ele pentru scopul pentru care au fost construite, după cum o arată o iniţiativă din China. O firmă de arhitectură din Shanghai, Roarc Renew, a avut ideea de a transforma nişte silozuri de cărămidă dintr-un sat din China, construite în anii ’50, în Centrul de Artă TaoCang. În loc să demoleze cele două grânare, Roarc Renew a dorit să scoată în evidenţă frumuseţea cărămizii roşii din care sunt construite, transformându-le în săli de expoziţie datorită spaţiului interior mare.

  • Get to carbon neutral

    CTP România

    Motivaţie:
    „Get to carbon neutral” este iniţiativa CTP de a neutraliza, până la finalul anului 2023, emisiile de dioxid de carbon produse în urma tuturor operaţiunilor realizate la nivel european. „Acest demers ambiţios presupune eforturi considerabile de înţelegere a contextului climatic actual şi a felului în care compania poate acţiona pentru a diminua impactului negativ asupra mediului înconjurător. Ne-am propus să facem asta în patru paşi: eficienţă energetică certificată BREEAM în cel mai mare proces de cerificare la nivel european (aproape 300 de clădiri CTP din şase ţări), economie circulară cu obiectivul de zero waste, revitalizarea şi plantarea de păduri, energie solară şi sustenabilă”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Orice nou spaţiu pe care compania îl dă în folosinţă se supune procesului de certificare BREAAM, cel mai recunoscut program de certificări în domeniul eficienţei energetice la nivel european. O altă direcţie strategică în demersul de diminuare a amprentei de carbon o reprezintă planul companiei de creştere a pădurilor în apropierea parcurilor pe care le construieşte. Astfel, reprezentanţii CTP şi-au propus ca, la fiecare deschidere de parc, să planteze şi o pădure sau să revitalizeze una deja existentă. În această toamnă, angajaţii CTP vor planta primii 300 de copaci în apropierea unuia dintre cele mai importante centre ale companiei, ctPark Bucharest West, la km 23 pe Autostrada A1. Printre funcţionalităţile care transformă clădirile companiei în spaţii mai prietenoase cu mediul se numără izolaţia energetică de top, iluminatul cu LED-uri, facilităţile de încărcare electrică, sistemele de recirculare a apei, modalităţile inteligente de folosire a luminii naturale în depozite şi în toate spaţiile de birouri. În perioada 2017-2020, compania a investit aproximativ 5 milioane de euro în medie, anual, la nivelul întregului portofoliu, în acţiuni care sprijină proiectul „Get to Carbon Neutral”. În cadrul ctPark Bucharest West au fost investite 3 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de iluminare şi reducerea consumului de energie. De asemenea, a fost modernizat stocul vechi de clădiri, spaţiile noi au fost livrate la cele mai înalte standarde de calitate şi eficienţă energetică iar parcurile companiei au fost împădurite şi revitalizate.

    Efecte:
    Printre efectele iniţiativei CTP se numără: scăderea cu 30% a consumului de energie electrică în cadrul parcului ctPark Bucharest West; săderea consumului de electricitate în toate clădirile companiei, acesta aflându-se la jumătate în cazul clădirilor noi faţă de clădirile vechi; reducerea emisiilor de carbon prin plantare de copaci în spaţiile verzi din parcuri; scăderea consumului de apă şi reciclarea apei menajere, precum şi scăderea consumului de gaz datorită izolaţiei clădirilor. „Conform statisticilor interne, datorită anvelopării clădirilor, doar în 50% dintre construcţiile CTP noi este necesară folosirea echipamentelor de încălzire peste iarna şi răcire peste vară, izolaţia clădirilor CTP fiind cea mai bună din toată piaţa de spaţii logistice şi industriale în ceea ce priveşte materialele folosite si eficienţa”, susţin reprezentanţii companiei.

  • Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

    Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deţinută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunţat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spaţii de co-living.
    Grupul francez Renault tocmai a anunţat că din 50.000 de metri pătraţi închiriaţi pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puţin 20.000 de metri pătraţi, în urma evaluării necesarului de spaţiu pentru viitor.
    Estimările actuale indică faptul că cel puţin un sfert din spaţiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaţilor acasă.
    Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
    Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuinţe.
    În mod cert, mai sunt şi alte cazuri de acest fel.
    Criza COVID-19 i-a trimis pe angajaţi să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spaţii de birouri. În Bucureşti sunt peste 3 milioane de metri pătraţi de birouri, iar acum prezenţa fizică este de maximum 30%. Dar chiriaşii plătesc pentru tot spaţiul.
    Cred că anual, în Bucureşti, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
    Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spaţiile de birouri îşi vor readuce până la urmă angajaţii la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spaţii, rezilierea contractelor astfel încât în final spaţiile să devină goale cu totul.
    Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puţin la nivel public.
    Dezvoltatorii spun că şi ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spaţiul deţinut.
    Nimeni nu ştie cum va evolua pandemia, aşa că e greu de spus care va fi viitorul prezenţei angajaţilor la birou ca înainte.
    Dezvoltatorii sunt puşi în faţa unei noi realităţi a businessului lor, având în vedere că cererea de spaţii de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, aşa că trebuie să-şi bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele şi chiar milioanele de metri pătraţi care vor sta goale. Cu cine şi mai ales cu ce vor fi umplute.
    Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar şi acestea îşi vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
    Prima opţiune a proprietarilor va fi să-şi transforme clădirile de birouri în locuinţe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanţarea bancară încă ieftină.
    Unii dezvoltatori îşi imaginează „cămine” pentru corporatişti, bineînţeles în varianta modernă.
    Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziţionate vor deveni grădiniţe, şcoli şi, de ce nu, chiar creşe.
    Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune şi pentru copii.
    Când pleci de acasă nu mai faci
    2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniţă sau la şcoală, ci totul ar putea să existe într-un singur spaţiu.
    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care angajaţii vor fi dispuşi să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădiniţa, la etajele 2 şi 3 o şcoală, iar la etajele următoare birourile.
    Şcolile private câştigă teren, iar investitorii sunt dispuşi să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
    Probabil că va urma şi o luptă pentru atragerea de instituţii de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituţiile publice.
    Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine ştie, pot să devină şi escape room-uri.
    Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanţări bancare, nu-şi vor putea permite să stea prea mult timp cu spaţiile goale, pentru că alţi chiriaşi nu vor veni decât dacă vor reuşi să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spaţii.
    Aceeaşi situaţie va interveni şi la malluri, unde o parte din spaţii se vor elibera şi nu vor veni chiriaşi noi în forma tradiţională pe care o ştim.
    Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitaţi-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci. 

  • În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri

    Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
    Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
    În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
    În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
    O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
    „Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
    În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
    „Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
    În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
    „Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
    Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
    Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    „Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
    Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
    Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.

  • Investiţie de 24 mil. euro pentru construcţia unei noi clădiri în cadrul spitalului judeţean de urgenţă Satu Mare

    Consiliul Judeţean Satu Mare derulează o investiţie de aproximativ 24 mil. euro pentru  construcţia unei noi clădiri pentru spitalul judeţean de urgenţă. Din valoarea totală a investiţiei, 11,3 mil. euro sunt asiguraţi din fonduri europene, printr-un proiect câştigat de CJ Satu Mare în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria, iar aproximativ 12,5 mil. euro reprezintă finanţarea din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Satu Mare şi fonduri guvernamentale.

    ’’Clădirea va fi parte integrantă a Spitalului Judeţean de Urgenţă şi ne propunem ca aceasta să devină un centru medical ultramodern, la standarde europene. Va fi printre primele spitale din România realizate de la zero, după Revoluţie, din fonduri europene şi guvernamentale. Clădirea va avea 6 nivele, 6 săli de operaţie şi un heliport care va deservi toate secţiile care au componentă chirurgicală”, a declarat Pataki Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, într-un comunicat de presă.  Termenul de derulare a contractului de finanţare este de 27 de luni. Consiliul Judeţean Satu Mare a pregătit deja caietele de sarcini, astfel încât peste 2 săptămâni să poată fi scoasă la licitaţie proiectarea şi execuţia acestui nou spital.

     

     

     

     

     

     

  • Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?

    Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
    Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
    În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
    Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
    Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
    România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
    Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
    Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
    De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
    Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
    Având în vedere că pandemia
    nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
    Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
    Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
    Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
    Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
    Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
    Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
    Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
    Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă!

  • Femeia responsabilă de unul dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România: „Trăim într-o epocă a şanselor egale”

    Fulga Dinu conduce din 2018 operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei austriece de dezvoltare imobiliară Immofinanz şi e responsabilă de administrarea unuia dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România, care cuprinde, printre altele, clădirile de birouri Iride Business Park, Metroffice, S-Park, Victoria Park, Băneasa Airport Tower şi centre comerciale în Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Baia Mare. Dintre realizările recente, aminteşte modernizarea din 2019 a VIVO! Cluj-Napoca, deja finalizată, şi cea a clădirilor de birouri Irode, aflată în curs de desfăşurare. Crede că în domeniul în care activează, o femeie poate fi chiar avantajată. „Se întâmplă ca traseul meu profesional să fi parcurs domenii considerate în mod tradiţional predominant masculine – bănci şi real estate. (…) Cred că nu contează dacă eşti bărbat sau femeie, în schimb este importantă abordarea profesională. Nu am considerat niciodată că aş fi putut fi tratată diferit dacă aş fi fost bărbat. Dimpotrivă, (…) în anumite situaţii, femeile sunt mult mai analitice decât bărbaţii, însă în acelaşi timp sunt şi mai emotive. Şi, cu siguranţă, femeile se bazează foarte mult pe instinct.”

    Profilul Fulgăi Dinu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Clădirile noi cu peste 10 locuri de parcare vor trebui să aibă staţii pentru maşini electrice

    Dacă au peste 10 locuri de parcare, clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau care vor fi supuse unor lucrări de renovare majoră vor trebui să aibă infrastructură pentru instalarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice, anunţă organizaţia România Eficientă. 

    Echiparea cu dispozitive automate pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior devine de asemenea obligatorie, potrivit prevederilor Legii 101/2020, publicată în Monitorul Oficial în luna iulie.

    „România îşi aliniază legislaţia internă cu directivele europene în domeniul eficienţei energetice şi face astfel paşi importanţi înainte pentru a avea clădiri tot mai sănătoase şi sustenabile. Pandemia nu a oprit eforturile Comisiei Europene în direcţia neutralităţii climatice. Dimpotrivă, eficienţa energetică rămâne pilonul principal al Pactului Ecologic european”, spune Radu Dudău, preşedinte al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă, proiect privat de eficienţă energetică din România.

    Principalele noutăţi care au intrat în vigoare prin Legea 101/2020, care modifică prevederile Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor:

    1. Prevederi privind electromobilitatea

    În cazul clădirilor nerezidenţiale noi sau supuse unor lucrări de renovare majoră, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să instaleze cel puţin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum şi tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puţin 20% din locurile de parcare prevăzute.

    Acestea trebuie să permită instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice. Regula se aplică atunci când parcarea se situează în interiorul clădirii sau este adiacentă acesteia, ori dacă măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii/parcării.

    În cazul clădirilor nerezidenţiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii au obligaţia de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice cel puţin egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice. Excepţie de la aceste obligaţii fac clădirile deţinute şi ocupate de întreprinderi mici şi mijlocii.

    În cazul clădirilor rezidenţiale noi sau renovate major, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.

    Prevederile de mai sus nu se aplică clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau supuse unor renovări majore pentru care au fost depuse cereri de autorizaţie de construire înainte de 10 martie 2021. De asemenea, ele nu se aplică nici clădirilor existente rezidenţiale şi nerezidenţiale supuse unor renovări majore pentru care costul estimativ al instalaţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi de încastrare, prevăzut în devizul general şi specificat în memoriul pe specialităţi, depăşeşte 7% din costul total al renovării majore a clădirii.

    2. Prevederi privind controlul automat al temperaturii

    Legea 101/2020 prevede şi că pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligaţi să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.

    Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze, tot în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig.

    Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, dacă la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri.

    3. Prevederi privind Strategia naţională de renovare pe termen lung

    Pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi fără emisii de carbon până în anul 2050, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) elaborează o strategie de renovare pe termen lung, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

    O primă versiune a strategiei se va publica pe pagina de internet a MLPDA până la data de 15 august 2020. Strategia se actualizează o dată la 10 ani şi se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

    Pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovări, Legea 101/2020 mai prevede facilitarea accesului la instrumente de consiliere accesibile şi transparente, cum ar fi ghişeele unice pentru consumatori şi serviciile de consultanţă în domeniul energetic, în ceea ce priveşte renovările care vizează eficienţa energetică şi instrumentele financiare relevante.

    Legea 101/2020 transpune prevederile Directivei 2018/844/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi ale Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.