Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat câştigătorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat şi emoţionant despre o tânără aflată pe punctul de a începe o nouă viaţă”, şi-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chişu, Igor Cobileanski şi Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab România servicii de postproducţie în valoare de 7000 Euro.
Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost câştigat de producţia românească Roboţelul de aur (2015), realizată de tinerii regizori Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, pentru “maniera nepretenţioasă de a spune o poveste care dintr-una locală a devenit una globală”. Subiectul principal este buzoiancă Steluţa Duşă, multiplă campioană la box, o tânără ambiţioasă, dar extrem de încercată de viaţă. Juriul competiţiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos şi Aurelian Nica.
Dispozitiv 0068 (România, 2014), un scurtmetraj regizat de Radu Bărbulescu, care are în centrul poveştii un lunetist ce se instalează în apartamentul unei bătrâne paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucureşti, este câştigătorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent în care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic şi narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emoţie şi umor controlate şi dozate foarte bine în favoarea operei cinematografice”. Din juriul competiţiei de scurtmetraj au făcut parte Iulia Rugină, Eugen Kelemen, Dan Burlac şi Emanuel Lăzărescu.
Ambele filme au primit şi servicii de postproducţie în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.
Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), în regia lui Ventsislav Vasilesv, o dramă puternică despre familie, trădare, alegeri şi iertare, a fost ales de către public drept câştigător al trofeului Pop BUZZ. De asemenea, filmul a primit şi o menţiune specială din partea juriului competiţiei de lungmetraj.
BUZZ CEE a avut loc la Buzău, în perioada 4 – 8 mai, în 3 locaţii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian şi Sala Consiliului Judeţean Buzău), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme româneşti şi internaţionale, de lung şi scurtmetraj, precum şi documentare.
BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrală şi de Sud-Est, care şi-a propus să promoveze producţii de calitate din ţările din regiune şi să aducă la Buzău filme care ajung rareori pe marile ecrane din România.
Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat câştigătorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat şi emoţionant despre o tânără aflată pe punctul de a începe o nouă viaţă”, şi-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chişu, Igor Cobileanski şi Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab România servicii de postproducţie în valoare de 7000 Euro.
Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost câştigat de producţia românească Roboţelul de aur (2015), realizată de tinerii regizori Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, pentru “maniera nepretenţioasă de a spune o poveste care dintr-una locală a devenit una globală”. Subiectul principal este buzoiancă Steluţa Duşă, multiplă campioană la box, o tânără ambiţioasă, dar extrem de încercată de viaţă. Juriul competiţiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos şi Aurelian Nica.
Dispozitiv 0068 (România, 2014), un scurtmetraj regizat de Radu Bărbulescu, care are în centrul poveştii un lunetist ce se instalează în apartamentul unei bătrâne paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucureşti, este câştigătorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent în care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic şi narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emoţie şi umor controlate şi dozate foarte bine în favoarea operei cinematografice”. Din juriul competiţiei de scurtmetraj au făcut parte Iulia Rugină, Eugen Kelemen, Dan Burlac şi Emanuel Lăzărescu.
Ambele filme au primit şi servicii de postproducţie în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.
Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), în regia lui Ventsislav Vasilesv, o dramă puternică despre familie, trădare, alegeri şi iertare, a fost ales de către public drept câştigător al trofeului Pop BUZZ. De asemenea, filmul a primit şi o menţiune specială din partea juriului competiţiei de lungmetraj.
BUZZ CEE a avut loc la Buzău, în perioada 4 – 8 mai, în 3 locaţii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian şi Sala Consiliului Judeţean Buzău), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme româneşti şi internaţionale, de lung şi scurtmetraj, precum şi documentare.
BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrală şi de Sud-Est, care şi-a propus să promoveze producţii de calitate din ţările din regiune şi să aducă la Buzău filme care ajung rareori pe marile ecrane din România.
Cinefilii îşi îndreaptă acum privirea către Statele Unite, unde la sfârşitul acestei săptămâni se vor decerna cele mai importante premii ale industriei. Elementul-surpriză al premiilor Oscar pare să fie Mad Max: Fury Road; filmul regizat de George Miller şi avându-i în rolurile principale pe Tom Hardy şi Charlize Theron este nominalizat la zece categorii, inclusiv cel mai bun film şi cea mai bună regie.
Din punct de vedere financiar, premiile Oscar reprezintă o investiţie anuală de aproape 50 de milioane de dolari, conform celor de la The Hollywood Reporter. Academia de Film din Statele Unite a încheiat un contract profitabil în anul 2012 cu The Dolby Theater, profitând de insolvenţa Kodak, fostul finanţator al locaţiei. Se estimează că expunerea pozitivă a adus celor de la Kodak echivalentul a 500 de milioane de dolari. Un alt beneficiar este chiar oraşul Los Angeles, încasările anuale generate de eveniment ridicându-se la aproximativ 130 de milioane de dolari.
Actorul de comedie american Chris Rock este cel care va prezenta cea de-a 88-a gală de decernare a premiilor. „Chris Rock este cu adevărat un MVP (most valuable player, cel mai valoros jucător – n.r.) al industriei de divertisment“, au spus producătorii galei, David Hill şi Reginald Hudlin. „Comic, actor, scenarist, producător, regizor, autor de documentare – a făcut absolut orice. Va fi un prezentator de Oscar fenomenal“, au adăugat ei.
The Revenant (12 nominalizări) şi Mad Max: Fury Road (10 nominalizări) se află în fruntea listei de filme care se vor lupta pentru cele mai râvnite distincţii din cinematografie. Urmează The Martian, cu 7 nominalizări, Spotlight şi Bridge of Spies, ambele cu câte 6 nominalizări, şi Star Wars: The Force Awakens cu 5 nominalizări.
Cel mai sigur pariu pare a fi premiul pentru actor în rol principal, unde Leonardo DiCaprio îşi va vedea, în cele din urmă, visul împlinit. The Revenant pare a fi un film realizat doar cu acest scop, iar DiCaprio îi va învinge, în mod normal, pe contracandidaţii săi.
La categoria cea mai bună actriţă în rol principal, lucrurile nu sunt la fel de clare. Cel mai bine cotate par a fi Brie Larson (Room) şi Cate Blanchett (Carol), iar trofeul va merge la Larson. În cursa pentru Oscar se mai află Charlotte Rampling (45 Years), Saoirse Ronan (Brooklyn) şi Jennifer Lawrence (Joy); cea din urmă pare să fi devenit o preferată a Academiei, având în vedere că este a patra nominalizare în şase ani.
Una din marile surprize a venit la categoria regie, acolo unde ne-am fi aşteptat să îl regăsim şi pe Ridley Scott (The Martian). Scott este, din punctul de vedere al tehnicii, unul dintre cei mai buni regizori de azi. Însă, spre deosebire de alte nume cunoscute precum Iñárritu sau George Miller, el nu este un purtător de cuvânt pentru filmele sale şi nu se identifică cu acestea; este, dacă vreţi, un regizor „mercenar“, idee întărită şi de faptul că nu a semnat scenariul niciunui film pe care l-a regizat. Iar academia americană pare să aprecieze mai mult regizorii-scriitori: George Miller (Fury Road), Adam McKay (The Big Short), Lenny Abrahamson (Room), Tom McCarthy (Spotlight) şi A.G. Iñárritu (The Revenant), nominalizaţii din acest an, au participat toţi la scenariile filmelor în cauză. Premiul va merge, cel mai probabil, la George Miller.
Singurele nominalizări importante din cariera lui Stallone au venit ca urmare a rolului său din Rocky, acum aproape 30 de ani. Stallone a primit deja Globul de Aur pentru interpretarea sa din Creed, iar continuarea filmului care l-a făcut celebru în 1976 îi va aduce, trei decenii mai târziu, şi un premiu Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar.
În ceea ce priveşte cea mai bună actriţă în rol secundar, au fost nominalizate Jennifer Jason Leigh (The Hateful Eight), Rooney Mara (Carol), Rachel McAdams (Spotlight), Alicia Vikander (Ex Machina) şi Kate Winslet (Steve Jobs), iar premiul va merge către Kate Winslet.
Un alt premiu important este cel pentru cel mai bun scenariu original, iar filmele nominalizate sunt Bridge of Spies, Ex Machina, Inside Out, Spotlight şi Straight Outta Compton. Premiul va merge către scenariştii Spotlight, Tom McCarthy şi Josh Singer. La categoria scenariu adaptat, cele mai mari şanse le are probabil The Big Short, un film despre un grup de investitori care au reuşit să profite de pe urma crizei financiare din 2007-2008.
Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră va merge către John Williams, pentru Star Wars: The Force Awakens, film ce îşi va adjudeca şi titlul pentru cele mai bune efecte speciale.
În cursa pentru cel mai bun film participă opt producţii: The Big Short, Spotlight, The Revenant, Mad Max: Fury Road, Room, The Martian, Bridge of Spies şi Brooklyn. Deşi în ultimii ani academia a recompensat cu acest trofeu filme care nu au excelat neapărat la alte categorii, cred că în 2016 acest lucru se va schimba. Multă lume pariază pe Spotlight sau The Big Short, însă Oscarul va merge la Mad Max: Fury Road.
În concluzie, marele câştigător al premiilor Oscar va fi Mad Max: Fury Road, urmat îndeaproape de The Revenant. Premiile Oscar vor fi decernate pe 28 februarie, iar evenimentul va putea fi urmărit în România începând cu orele 2:00.
Vladimir Cosma este un violonist, compozitor şi dirijor francez de origine română care a compus coloanele sonore a peste 300 de filme. Acesta a realizat muzica pentru producţii cinematografice de succes, printre care se numără şi capodopera lui Ettore Scola “Balul”. Celebrul compozitor a acceptat să semneze pentru prima dată coloana sonoră a unui film românesc, “Funeralii fericite”, de Horaţiu Mălăele în 2013.
Cosma s-a născut în Bucureşti într-o familie de muzicieni. Tatăl său a fost pianist şi dirijor, iar mama sa, Carola, autor-compozitor şi unchiul său Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, a condus Orchestra Cinematografiei din Bucureşti.
După câştigarea primelor sale premii la Conservatorul Naţional de la Bucureşti, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar),în 1963, unde îşi va continua studiile cu Nadia Boulanger şi la Conservatorul Naţional din Paris, potrivit Wikipedia. El îşi câştigă exitenţa concertând în lume ca violonist, iar in 1968, Yves Robert îi încredinţează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau seriale TV.
De-a lungul carierei sale, Vladimir Cosma a primit două premii César pentru cea mai bună muzică de film, pentru contribuţia sa în cadrul producţiilor cinematografice “Diva” (1982) şi “Le Bal” (1984), precum şi două premii 7 d’Or, pentru cea mai bună muzică TV, în 1986 şi 1991.
De asemenea, Cosma a obţinut numeroase Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume: Franţa, Germania, Japonia, Anglia, Elveţia, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc
“The Big Short”, “Bridge of Spies”, “Brooklyn”, “Mad Max: Fury Road”, “The Martian”, “The Revenant”, “Room” şi “Spotlight” sunt lungmetrajele nominalizate la cea de-a 88-a ediţie a premiilor Oscar, la categoria “cel mai bun film”.
Bryan Cranston, Matt Damon, Leonardo DiCaprio, Michael Fassbender şi Eddie Redmayne au fost nominalizaţi la premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal. Bryan Cranston a fost nominalizat pentru rolul interpretat în filmul “Trumbo”, Matt Damon, pentru interpretarea din “The Martian”, Leonardo DiCaprio, pentru “The Revenant”, Michael Fassbender, pentru “Steve Jobs”, iar Eddie Redmayne, pentru “The Danish Girl”.
Cate Blanchett, Brie Larson, Jennifer Lawrence, Charlotte Rampling şi Saoirse Ronan au fost nominalizate la categoria “cea mai bună actriţă în rol principal”, potrivit site-ului oficial al evenimentului. Cate Blanchett a fost nominalizată pentru rolul din “Carol”, Brie Larson, pentru “Room”, Jennifer Lawrence, pentru “Joy”, Charlotte Rampling, pentru “45 Years”, iar Saoirse Ronan, pentru “Brooklyn”.
Adam McKay, George Miller, Alejandro Gonzalez Inarritu, Lenny Abrahamson şi Tom McCarthy au fost nominalizaţi la categoria “cea mai bună regie”.
Alejandro Gonzalez Inarritu a fost nominalizat pentru regia filmului “The Revenant”, Adam McKay pentru “The Big Short”, George Miller pentru “Mad Max: Fury Road”, Lenny Abrahanmson pentru “Room”, iar Tom McCarthy pentru “Spotlight”.
Au trecut patru ani de la lansarea “Kung Fu Panda 2”, iar echipa de la DreamWorks a terminat cel de-al treilea film al francizei. Animaţia va avea aceeaşi distribuţie ca şi primele două, cu Jack Black, Angelina Jolie, Dustin Hoffman şi JK Simmons în prim-plan.
DeadPool
DeadPool este un personaj Marvel, destul de neobişnuit, dar care va cuceri cu siguranţă publicul datorită replicilor haioase şi, speră realizatorii, a acţiunii antrenante. Ryan Reynolds îl joacă pe Deadpool, un bărbat care, după ce a fost diagnosticat cu cancer, a fost supus unui experiment care i-a oferit puteri de vindecare incredibile, dar l-a desfigurat. Filmul urmăreşte cursa lui DeadPool pentru a-l prinde pe omul care i-a distrus aproape viaţa.
Zoolander 2
La 15 ani după lansarea primului film Zoolander, echipa de producţie lansează, în februarie 2016, sequelul aşteptat de toţi fanii. Pe lângă cei doi protagonişti din prima producţie, Ben Stiller şi Owen Wilson, din distribuţie vor mai face parte Penelope Cruz şi Will Ferrell. De asemenea vor fi apariţii episodice ale unor vedete precum Macaulay Culkin, Justin Bieber sau Kim Kardashian.
The Divergent Series: Allegiant
Al treilea film din seria extrem de populară îi urmează pe Shailene Woodley şi Theo James dincolo de zidurile oraşului lor. “Allegiant” este prima parte a filmului format din două părţi, bazat pe ultima carte a trilogiei.
Batman vs. Superman: Zorii Justiţiei
Confruntarea dintre cei mai iubiţi eroi ai DC Comics, Batman şi Superman, este unul dintre filmele cele mai aşteptate ale anului 2016. Ben Affleck în rolul lui Batman şi Henry Cavill jucându-l pe Superman sunt protagoniştii acestui follow-up al filmului din 2013 “Man of Steel: Eroul”.
Cartea Junglei
Disney revine cu un reboot al celebrului film pentru copii din 1967. Un băiat de 11 ani, care a fost crescut în junglă, a cărui viaţă a fost ameninţată de animale, fuge pentru a se salva. Din distribuţie fac parte actorii Scarlett Johansson, Bill Murray, Lupita Nyong’o, Ben Kingsley şi Christopher Walken.
Războinicul Vânător şi Crăiasa Zăpezii/The Huntsman: Winter’s War
Lumea fantastică din “Albă ca Zăpada şi Războinicul Vânător/Snow White and the Huntsman” se dezvoltă acum pentru a ne arăta cât de periculos de legate sunt destinele lui Eric, vânătorul războinic, şi ale maleficei regine Ravenna. Chris Hemsworth şi Charlize Theron îşi reiau rolurile în Războinicul Vânător şi Crăiasa Zăpezii, o aventură epică spectaculoasă, în care îi vom mai vedea pe Emily Blunt, Jessica Chastain, Nick Frost.
Căpitanul America: Războiul Civil/Captain America: Civil War
Guvernele lumii decid să adopte o lege cu privire la activitatea supraomenească, iar ca urmare a acestei decizii, foştii aliaţi Avengers, Captain America şi Iron Man devin inamici. În acest nou film Marvel, Chris Evans şi Robert Downey Jr îşi reiau rolurile cu care ne-au obişnuit.
Snowden
Filmul prezintă povestea lui Edward Snowden, fostul subcontractor al NSA, care s-a refugiat în Rusia după ce a dezvăluit amploarea spionajului american. Joseph Gordon-Levitt joacă rolul fostului agent CIA, iar din distribuţie mai fac parte Shailene Woodley, Nicholas Cage şi Scott Eastwood.
X-Men: Apocalypse
Cel de-al nouălea film din seriea X-Men este un sequel al filmului din 2014 de “X-Men: Days of Future Past”. Din distribuţie fac parte James McAvoy, Jennifer Lawrence şi Michael Fassbender şi aduce pe ecrane o nouă generaţie de tineri care vor lupta împotriva grupului de nemuritori ai lui Apocalypse.
Alice în Ţara Oglinzilor/Alice Through the Looking Glass
Producătorul Tim Burton a transpus în această peliculă al doilea roman al lui Lewis Carroll. În ”Alice în Ţara Oglinzilor” îi vom revedea pe Mia Wasikowska în rolul lui Alice şi pe Johhny Depp în rolul Pălărierului Nebun, alături de Helena Bonham Carter şi Anne Hathaway care se vor transforma din nou în Regina Roşie, respectiv cea Albă.
Finding Dory: În căutarea lui Dory
Acţiunea are loc la aproximativ un an de la întâmplările filmului original, ”Finding Nemo”, şi îi are ca participanţi pe Marlin (Albert Brooks), Nemo şi Gaşca din Acvariu. Locul peripeţiilor lor va fi de data aceasta lungul coastei californiene, iar în poveste îşi vor face loc o serie de personaje noi.
Ghostbusters III
Franciza “Ghostbusters” revine cu un remake după cele două filme de succes din 1984 şi 1986. De această dată, echipa vânătorilor de fantome este formată în totalitate din femei. Rolurile principale le au ”reginele comediei”, Kristen Wiig, Melissa McCarthy, Kate McKinnon şi Leslie Jones. Filmul va avea şi apariţii secundare ale actorilor Dan Aykroyd si Bill Murray din filmul original.
Star Trek. Dincolo de infinit!
Echipajul navei Enterprise are de înfruntat inamici noi în vastul spaţiu cosmic încă neexplorat, ajungând acolo unde nu a mai ajuns nimeni, în căutarea lumilor noi şi a noilor civilizaţii. Chris Pine, Zachary Quinto, Simon Pegg, Karl Urban, Zoe Saldana, John Cho si Anton Yelchin işi reiau rolurile din primele două filme.
Bourne 5
Aceasta este al cincilea film din seria Bourne şi continuă acţiunea din 2007 – “The Bourne Ultimatum”. Matt Damon a revenit pe platourile de filmare şi îl interpretează din nou pe Jason Bourne, după ce în filmul din 2007 nu a jucat.
Suicide Squad
“Suicide Squad” îi are în distribuţie pe Will Smith, Cara Delevingne, Margot Robbie, Jared Leto, Jai Courtney, Joel Kinnaman şi Viola Davis. Filmul prezintă povestea unei echipe de eroi negativi formată de Guvernul Statelor Unite. După ce şi-au folosit puterile şi inteligenţa pentru rău, Joker-ul, Harley Quinn, Deadshot şi colegii lor vor lupta de data aceasta de partea binelui.
Fantastic Beasts and Where to Find Them
Autoarea celebrei serii Harry Potter revine în ipostaza de scenaristă cu unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului 2016. J.K. Rowling se întoarce în universul Harry Potter şi îl aduce pe ecrane pe Newt Scamander, autorul cărţii omonime din care studiază Harry în timpul primului an la Hogwarts. Filmul îi prezintă aventurile, căci Newt nu se lasă până nu devine cel mai celebru magizoolog din lume.
Rogue One: A Star Wars Story
Lucas Film şi Disney mizează pe succesul uriaş de care s-a bucurat Răzvoiul Stelelor- Episodul VII în 2015 şi urmează aceeaşi reţetă lansând la sfârşitul anului acesta un nou film din universul Star Wars. Noua peliculă urmăreşte parcursul unui grup de rebeli, care nu au nicio legătură cu familia Skywalker, şi care încearcă să pună mâna pe planurile navei Death Star. Din distribuţie vor face parte Felicity Jones, Diego Luna şi Ben Mendelsohn.
Assassin’s Creed
Adaptarea unuia dintre cele mai celebre jocuri pe calculator, filmul prezintă povestea lui Callum Lynch, jucat de Michael Fassbender. Acesta descoperă străvechea linie de asasini profesionişti din care se trage după ce este răpit de o organizaţie ale cărei origini ţin de societatea secretă Cavalerii Templieri şi care îl trimite înapoi în timp pentru a recupera o seamă de artefacte cu importantă valoare istorică.
La momentul în care a fondat MGM, Loew era deja unul dintre cei mai importanţi antreprenori americani din entertainment, controlând o reţea de peste 150 de teatre în SUA.
Născut la New York, în 1870, într-o familie săracă de polonezi care se stabiliseră în Marele Măr doar cu un an mai devreme, Marcus Loew a fost nevoit să lucreze de la o vârstă fragedă şi nu a mers la şcoală decât până la nouă ani. Avea însă de mic un acut simţ antreprenorial, investind puţinii bani câştigaţi cu greutate – din vânzarea de ziare sau fructe pe stradă – pentru a-i înmulţi. Până la 20 de ani a încercat mai multe afaceri, care s-au dovedit falimentare, între care un magazin de mobilă şi un atelier de prelucrat blănuri. În parteneriat cu Adolph Zukor a înfiinţat o reţea de teatre, iar în 1905 antreprenorul de origine poloneză era deja pe cont propriu.
În 1904 a fondat People’s Vaudeville Company, o reţea de teatre în care erau difuzate filme scurte ca parte a programului de divertisment. Până în 1913 compania crescuse considerabil şi avea în portofoliu teatre renumite, ca American Music Hall, Broadway Theatre, Metropolitan Opera House (din Philadelphia). S-a confruntat cu o problemă, pentru că firmele pe care le preluase nu aveau o structură de conducere centrală. El prefera să locuiască la New York şi se preocupa de reţeaua de teatre, iar industria filmului era localizată în sudul SUA. În 1919 a cumpărat Metro Pictures Corporation pentru a avea o sursă constantă de filme pentru teatrele sale, dar în 1924 a preluat Goldwyn Pictures, pentru a îmbunătăţi calitatea filmelor pe care voia să le difuzeze în spaţiile de spectacol. Preluarea companiilor din industria cinematografiei l-a pus în dificultate, deoarece nu se putea ocupa deopotrivă de producţia de filme şi de coordonarea reţelei de teatre. A rezolvat problema cumpărând o altă companie, Louis B. Mayer Pictures, al cărei fondator a devenit şeful întregului grup de firme din industria filmului, sub umbrela Metro-Goldwyn-Mayer. În primii doi ani de la înfiinţarea sa, MGM a produs peste 100 de filme.
Marcus Loew era încredinţat că este cel mai puternic om din industria filmului, dar principala sa grijă era reţeaua de teatre, iar companiile producătoare de film erau doar în plan secund, ca furnizor pentru sălile pe care le controla în întreaga ţară. Loew era un personaj extrem de superstiţios – niciodată nu trecea pe sub o scară, refuza să semneze orice act vinerea (deşi evreu, nu era practicant), nu avea încredere în niciun doctor.
A murit la 57 de ani, în 1927, şi nu a fost martor al expansiunii pe care avea să o cunoască MGM, care a început să domine industria filmului în 1930, odată ce a lansat staruri ca Joan Crawford, Greta Garbo, Jean Harlow. Au urmat decenii bune în care grupul a dominat industria filmului şi abia după 2000 au apărut dificultăţi financiare serioase. La jumătatea lui 2009 MGM avea datorii de 3,7 miliarde de dolari, iar la finalul lui 2010 s-a declanşat procedura de faliment.
„În ziua când a avut loc lansarea eram pe Coasta de Est şi participam la o emisiune de radio“, povesteşte Gary Kurtz, unul dintre producătorii Star Wars. „Pe la mijlocul emisiei, un ascultător a intrat în direct şi a început să dea tot felul de detalii despre film. I-am spus că ştie destul de multe lucruri, dat fiind că eram abia în ziua lansării filmului, iar el mi-a răspuns că l-a văzut deja de patru ori. În momentul acela mi-am dat seama că ceva se întâmplă“. Ziua Star Wars a adus „o nouă eră pentru genurile science-fiction şi fantasy. A deschis apetitul lumii întregi pentru aceste poveşti, pentru că a reuşit să traducă ceva complicat pe înţelesul oamenilor. A fost şi este un moment definitoriu în istoria filmului“, explică debutul fenomenului Star Wars Robert Muratore, producător al documentarului The people vs. George Lucas.
„I HAVE A BAD FEELING ABOUT THIS!“
Câteva generaţii mai târziu, curiozitatea faţă de noul film din universul Star Wars este mai mare ca oricând. Este o stare pe care o putem numi, simplu, mania Star Wars. Ca multe dintre lucrurile care schimbă lumea, Star Wars a pornit nesigur şi are o poveste de dezvoltare inspiraţională.
Povestea spune că George Lucas nu reuşea să termine scenariul lui Star Wars; avea firul evenimentelor în minte, dar nu reuşea să îl transpună într-un format pe care să îl poată prezenta caselor de producţie. Apoi şi-a adus aminte de un text pe care îl citise în facultate, „Eroul cu o mie de feţe“, o explorare a miturilor universale. Lucas a recitit studiul semnat de Joseph Campbell şi a înţeles ce avea de făcut: să concentreze întreaga poveste în jurul unui singur personaj, Luke Skywalker, şi al drumului pe care acesta îl avea de urmat.
Lucas nu a avut însă mare încredere în filmul său, fapt ilustrat cel mai bine de un celebru pariu pe care regizorul l-a pus cu bunul său prieten Steven Spielberg. În timpul filmărilor pentru Star Wars, Lucas a făcut o vizită la studioul unde Spielberg pregătea un alt clasic al anilor ’70, Întâlnire de gradul III. „George era extrem de supărat, credea că Star Wars nu se va ridica la înălţimea aşteptărilor lui“, a povestit Spielberg într-un interviu acordat celor de la Turner Classic Movies. „Credea că a făcut un film pentru copii. Aşa că a venit la mine şi mi-a spus că Întâlniri de gradul III o să aibă mult mai mult succes decât Star Wars, că o să fie cel mai de succes film din toate timpurile. Mi-a propus şi un pariu: 2,5% din încasările Star Wars pentru 2,5% din încasările mele. I-am spus că sunt de acord“.
Întâlnire de gradul III a fost într‑adevăr un hit, generând venituri de 303 milioane dolari. Însă Lucas a fost adevăratul câştigător, iar, pentru Spielberg, pariul s-a dovedit a fi mai mult decât inspirat. După calculele celor de la Time, 2,5% din încasările Star Wars i-au adus lui Spielberg în jur de 40 de milioane de dolari. „Filmul meu a fost o poveste de succes, dar Star Wars a fost un fenomen“, spune Spielberg, precizând că „George îmi trimite şi azi bani în contul acelui pariu“.
După primul film din serie, George Lucas a devenit proprietarul francizei, el închiriind practic drepturile celor de la 20th Century Fox. Cu banii obţinuţi, Lucas a pus bazele Industrial Light & Magic, compania de efecte vizuale care a semnat sute de filme în anii ce au urmat. Regizorul a mers chiar mai departe, creând o companie de cercetare pentru a găsi noi metode de a edita efecte de sunet sau vizuale; acea companie a inventat multe dintre sistemele folosite astăzi de marile case de producţie. În caz că nu aţi ghicit, compania în cauză se numeşte Pixar. George Lucas are astăzi o avere estimată la 5 miliarde de dolari, ocupând locul 309 în topul Forbes 500 miliardari.
„HE IS THE CHOSEN ONE. SURELY YOU MUST SEE IT“
De ce a generat însă Star Wars un val de entuziasm nemaiîntâlnit? Ce a diferenţiat povestea cavalerilor Jedi de altele? „Cred că este important să înţelegem de cine a fost bine primită“, explică sociologul Andrei Boţeşteanu: „Pentru un segment considerabil de public, Star Wars îmbină dozele potrivite de nostalgie şi optimism. În sfârşit, nu mai e nevoie să consume Star Wars clandestin, ci o pot face ca oamenii, în HD şi la vedere, public. Orgoliul acestui public e şi el mângâiat, fiind în cele din urmă recunoscuţi ca demni de a fi vizaţi de promovarea Disney. Contăm şi putem să arătăm asta cu gadgeturi şi cu alte lucruri disponibile în România. Celălalt segment de public, mai tânăr, primeşte Star Wars aşa cum primeşte şi moda. Este o atitudine consumeristă, de apartenenţă la „the next big thing“. Este un public mai puţin fidel personajelor, cât universului Star Wars, probabil un public care va sesiza mai degrabă lipsa efectelor speciale decât arta trucurilor de cameră folosite la filmele mai vechi din serie.“
Privind înapoi la anii ’70, devine clar că Star Wars a fost construit pentru succes din mai multe puncte de vedere. Pentru a înţelege fenomenul Star Wars, trebuie să înţelegem contextul. Încă de la sfârşitul secolului XIX genul science-fiction devenise extrem de popular, mai ales datorită unor autori precum Jules Verne sau H.G. Wells. Această tendinţă a continuat şi în secolul XX, când poveştile au devenit mai complexe şi mai sofisticate. În anii ’70 exista deja o listă lungă de autori consacraţi, dintre care trebuie amintiţi Isaac Asimov, Philip K. Dick, Ray Bradbury sau Larry Niven; aceştia au adus o nouă dimensiune genului, dezvoltând lumi şi personaje aparte.
Evoluţia filmelor science-fiction a fost una similară, fapt explicat prin costurile foarte mici de producţie de la acea vreme. Dacă pentru un western, un alt gen foarte popular la acea vreme, producătorii aveau nevoie de costume, de cai sau de mai multe decoruri, toate acestea ridicând costul unui film, în cazul SF-urilor toate acestea puteau fi înlocuite prin efecte speciale. Iar la acea vreme efectele nu presupuneau investiţii precum cele de astăzi; spre exemplu, puţini au remarcat probabil că atunci când nava pilotată de Han Solo trebuie să treacă printr-un câmp de asteorizi, una dintre pietre este de fapt un cartof, iar alta un pantof. Explicaţia este una simplă: oamenii nu erau obişnuiţi cu efectele speciale şi nu aveau aşteptări, iar asta permitea producătorilor să folosească diverse trucuri pentru a simula obiecte sau acţiuni. Cu alte cuvinte, filmele şi serialele science-fiction au devenit apreciate de casele de producţie pentru că erau ieftine şi relativ uşor de realizat.
Deşi genul science-fiction era popular, filmele de profil nu aveau încă rezultate extraordinare la box-office. 2001: A Space Odyssey, filmul lui Kubrick lansat în 1968, a obţinut din încasări sub 60 de milioane de dolari. Acest lucru avea să se schimbe însă în 1977, anul în care două filme SF au ocupat primele poziţii în topul celor mai profitabile producţii.
Regizat de Brian Helgeland, ”Gangsteri de legendă„ spune povestea celor mai cunoscuţi infractori britanici, gemenii Reggie şi Ronnie Kray, n perioada lor de glorie de la jumătatea anilor ’60. Distribuit de Freeman Entertainment, filmul ajunge pe marile ecrane din ţară din 16 octombrie şi îl prezintă pe Tom Hardy în rol dublu.
După ce Ronnie este eliberat din închisoare, cei doi fraţi ncep să-şi consolideze imperiul în Londra, încercând să elimine cartelul criminal al lui Charlie Richardson şi colabor`nd cu mafia americană, care caută să pătrundă în oraş. Celebri şi invidiaţi, aceştia şi creează relaţii printre cei mai influenţi londonezi, se lăfăie în bogaţii şi par de neoprit.
La prima vedere, ai crede că vorbim despre platourile de filmare a vreunei producţii cinematografice de la Hollywood. Un loc-fantomă, plin de poveşti demult uitate, dar care vibrează în fiecare cărămidă sau poartă şubredă care iese din iarba cotropitoare. Satul ascuns din judeţul Caraş-Severin, a cărui istorie se întrerupe brusc, în 1998.
Câteva ziduri, case părăsite, biserica şi cimitirul. Totul într-un peisaj de vis, dar fără ţipenie de om. Satul-fantomă din judeţul Caraş-Severin s-a transformat într-un punct de atracţie atât pentru turiştii din România cât şi pentru cei de peste hotare.
