BusinessMagazin

Tag: cinema

  • Primul cinematograf acvatic din România va fi deschis mâine la Bucureşti

    Mâine seară, pe 27 mai, începând de la ora 20.00, bucureştenii vor avea parte de una dintre cele mai neconvenţionale experienţe cinematografice. POOL Cinema, un concept creat de ShortsUP şi Therme Bucureşti, aduce filme internaţionale de scurtmetraj în mijlocul unei piscine acoperite.

    O selecţie inedită de filme scurte internaţionale va fi proiectată pe un ecran suspendat, iar spectatorii se vor bucura de ele din piscină, printre reprize de înot şi relaxare.

    Vezi aici cum arata cel mai mare complex geotermal din România

    Seara de POOL Cinema va începe cu un warm-up muzical pregătit de Djii nicecream.fm, pe vibraţii dance, groove şi funk, care va introduce publicul în atmosfera Marii Evadări din filme scurte. Programul de scurtmetraje începe de la ora 21.30 şi se termină la ora 00.00, urmând să fie încheiat de o ultimă repriză muzicală.

    Spectatorii sunt sfătuiţi să vină pregătiţi cu tot ”kitul” necesar experienţei POOL Cinema, din care să nu lipsească costumul, şlapii şi halatul de baie, absolut necesare pentru a intra în cinematograful acvatic. Proiecţiile vor avea loc în zona The Palm a Therme Bucureşti, cel mai mare centrul termal de welness şi entertainment din Europa.

    Accesul la POOL Cinema se face în baza tarifului de intrare la Therme Bucureşti, iar spectatorii îşi pot alege ”biletul” la cinema în funcţie de locul pe care-l doresc – în piscină (zona The Palm), pe şezlong (zona Elysium).

  • “Boutique cinema”, un nou mod de a vedea filmele

    Cinematografele obişnuite dotate cu ultimele tehnologii continuă să atragă suficient public, însă unii dintre cei care le frecventau cândva preferă acum să stea acasă şi să vadă filmele care-i interesează acolo. Pe ei încearcă să-i atragă un tip nou de cinema, aşa-numitul „boutique cinema“, care îşi propune să le ofere ceea ce cinematografele obişnuite nu pot: un sentiment al comunităţii, scrie New York Times.

    Aceste boutique cinema combină sala de proiecţie cu un restaurant sau un bar şi au în program filme independente, filme clasice sau chiar unele noi. Spre exemplu, Syndicated din New York are o sală de 50 de locuri în prelungirea restaurantului şi barului, unde clienţii care doresc să vizioneze un film o pot face la anumite ore alături de prieteni, iar ca să le fie vizionarea mai plăcută au posibilitatea de a comanda mâncare şi băutură, într-o atmosferă relaxată. Un alt boutique cinema, de data aceasta cu două săli, Metrograph, este şi el dotat cu restaurant şi bar, precum şi o librărie axată pe industria filmului, unde se pot organiza evenimente.

    Pentru a-i atrage pe cei cărora le e dor de cinematografele de altădată, Metrograph a fost decorat în stilul acestora. Nighthawk Cinema îmbie şi el publicul cu un film şi o cină, dar înainte de proiecţie mai oferă şi câte un concert al vreunei trupe.

    Un alt reprezentant al acestei tendinţe este Alamo Drafthouse Cinema, lansat în Texas şi ajuns deja la câteva cinematografe, care combină proiecţia de filme în premieră sau clasice cu un bar şi restaurant, spectatorii putând consuma mâncare şi băuturi la o masă îngustă instalată în dreptul câtorva rânduri de scaune. Aceste boutique cinema-uri se mândresc şi cu faptul că la ele proiecţia filmului începe la ora anuntaţă, fără a-i obliga pe spectatori să vadă mai întâi reclame.

  • Cea mai ciudată tendinţă de la Hollywood: Actorii încep să dispară din industria filmului

    Creşterea aproape meteorică a genului cu supereroi, datorată în mare parte celor de la Marvel, a schimbat modul în care oamenii percep industria cinematografică. Bugetele de sute de milioane de dolari nu fac decât să mascheze incapacitatea studiourilor de a găsi scenarii realiste, cu actori fără măşti, care să aducă oamenii în sălile de cinematograf.

    Şi totuşi industria cinematografică pare a fi într-o stare excelentă: veniturile pe continentul nord-american au crescut cu 6,3% în 2015, atingând pragul istoric de 11 miliarde. Dacă punem la socoteală şi China, unde creşterea anuală a fost de aproape 50%, rezultă o creştere la nivel global de 4%, până la 38 de miliarde dolari.

    Dar această creştere generală nu se datorează unor nume mari, precum Tom Cruise sau Leonardo DiCaprio, ci mai degrabă efectelor speciale din ce în ce mai reuşite. Francize precum Fast and Furious, Avengers, The Hunger Games, James Bond sau Star Wars conduc un grup de 14 filme care au generat fiecare, anul trecut, venituri de peste 500 de milioane de dolari; în 2006, doar 5 filme reuşeau o asemenea performanţă. Astfel de producţii reprezintă mai degrabă şansa de a crea o vedetă decât de a fi transformate în succes de un nume mare. „Nu vrei să ai un nume mare într-o astfel de franciză“, explică un producător. „Filmele vor avea oricum succes, aşa că nu ai niciun motiv să-i plăteşti mai mult pentru actori. Jennifer Lawrence nu era Jennifer Lawrence înainte să joace în Hunger Games.“
    Dar producătorii de la Hollywood iubesc vedetele, aşa că vor mai oferi, ocazional, roluri importante unor actori care poate nu se află în cea mai bună perioadă a carierei. Este şi un fel de plasă de siguranţă: dacă filmul nu va avea succes, ei pot spune că au făcut tot ce a ţinut de ei, iar asta include aducerea unui nume mare în proiect.

    Înaintea bărbaţilor, femeile au simţit efectele unei astfel de politici. Conservatorismul (exprimat de nenumărate ori la Hollywood) se traduce, mai simplu, într-o listă lungă de roluri pentru bărbaţii care s-au bucurat deja de un anumit grad de succes şi o listă scurtă de roluri pentru restul actorilor.

    Imaginaţi-vă, pentru o clipă, că Bradley Cooper (41 de ani) ar primi numai roluri de partener mai în vârstă al unui tânăr actor; că Leonardo DiCaprio (tot 41 de ani ) ar figura pe lista unui blockbuster de vară, alături de Scarlett Johansson, în rolul tatălui; sau că James Franco, la 38 de ani, ar recunoaşte în timpul unui interviu că a pierdut un rol pentru că a fost considerat „prea bătrân“ pentru o poveste de dragoste. Toate aceste scenarii par aberante, dar ele reflectă perfect ceea ce se întâmplă în cazul actriţelor trecute de o anumită vârstă, în general cea de 35 de ani.

    La începutul anului trecut, Maggie Gylenhaal (37 de ani la momentul respectiv) a povestit că un regizor i-a spus că e prea bătrână pentru a juca iubita unui bărbat de 55 de ani. Până şi Meryl Streep, cu ilustra sa carieră, se confruntă ocazional cu astfel de probleme. În cadrul unui interviu acordat celor de la People, ea a recunoscut că la vârsta de 40 de ani i s-au oferit trei roluri de vrăjitoare: „Nu mi s-a oferit niciun rol într-un film de dragoste sau într-un film de aventuri; mi s-au oferit roluri de vrăjitoare pentru că eram deja bătrână la 40 de ani“.
    Poate cel mai relevant studiu în această direcţie este cel realizat în 2013 de Vulture, care a ajuns la o concluzie aproape hilară: personajele principale masculine nu îmbătrânesc, în vreme ce partenerele lor sunt lovite din plin de trecerea timpului. Autorii au analizat cei mai importanţi 10 actori şi cele mai cunoscute filme ale lor, comparând diferenţa de vârstă dintre aceştia şi partenerele lor de pe marele ecran. Concluzia a fost următoarea: chiar dacă interpreţii ajungeau la 40, 50 sau 60 de ani, actriţele aveau întodeauna vârste cuprinse între 35 şi 40 de ani.

    Nici măcar media nu mai pare a fi atrasă de puterea vedetelor feminine, după cum remarcă Jess Cagle, editor-şef al Entertainment Weekly: „Era o vreme când starurile de cinema reprezentau standardul de aur pentru o copertă. Acum lucrurile s-au schimbat“.
    Adăugând aceste probleme la ideea de la care am plecat, şi anume dispariţia subită a actorilor din filmele de succes, rezultă că Hollywood s-ar putea transforma în curând într-un soi de oraş fantomă, animat poate de tinere actriţe şi de Spidermani care umblă în libertate pe străzile din Los Angeles.

    Un gen care nu se poate baza, cel puţin deocamdată, pe puterea eroilor cu măşti este comedia: studiile arată că aceste filme sunt singurele în care producătorii preferă actori precum Kevin Hart sau Melissa McCarthy, pentru că aceştia au o relaţie specială cu publicul.
    Toate aceste lucruri nu mai sunt atât de vizibile în afara Hollywoodului; filme care au avut performanţe de box-office dezastruoase pe continentul nord-american au avut rezultate excelente în restul lumii. Ultimul film al lui Arnold Schwarzenegger, Terminator: Genisys, a obţinut în America 90 de milioane de dolari, la un buget de 155 de milioane. În străinătate, lucrurile au stat complet diferit: povestea apocaliptică a adus 351 de milioane, dintre care 113 milioane de dolari numai din China.

    Chiar dacă aceşti actori nu mai au aceeaşi putere la Hollywood, ei reprezintă încă o atracţie pentru restul lumii. Şi acesta este singurul lucru care ar mai putea salva industria cinematografică, aşa cum o cunoaştem.
     

  • Shopping City Timişoara se deschide pe 31 martie. Un cinematograf cu 13 săli şi o piscină semi-olimpică, printre noutăţi

    Shopping City Timişoara, mallul din vestul ţării, dezvoltat de fondul de investiţii NEPI, va fi redeschis pe săptămâna viitoare, pe 31 martie, după finalizarea fazei a doua de construcţie. Timişorenii vor avea acces la cel mai mare cinematograf multiplex Cinema City din afara Bucureştiului, cu 13 săli dotate cu tehnologii 3D, alături de o sală de fitness cu piscină semi-olimpică, o zonă de bowling, biliard, cazino, food-court şi un spaţiu de joacă pentru copii. Grupul intenţionează să deschidă şi prima pârtie de schi în interiorul unui mall din ţară, informează Ziarul Financiar.

    La sfârşitul lucrărilor de renovare, suprafaţa totală închiriabilă va fi de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, investiţia dezvoltatorului ajungând la 83,8 milioane de euro.

    În topul chiriaşilor după suprafaţa ocupată în Shopping City Timişoara, se înscrie Carrefour, deschis încă din noiembrie anul trecut, din prima fază a proiectului, alături de Cinema City – 4.000 mp, Zara – 2.600 mp, H&M – 1.700 mp, Koton şi C&A, cu câte 1.500 mp, potrivit datelor ZF.

  • Surpriză de proporţii. Cel mai bogat chinez este în spatele filmului american care a luat Oscar-ul în acest an

    Filmul Spotlight, cel care a luat Oscar-ul pentru cel mai bun film în 2016, a fost produs de firma Open Road, o filiala a reţelei americane de cinema AMC Entertainment, în spatele căreia se află cel mai bogat chinez, miliardarul Wang Jianlin. Într-o declaraţie făcută imediat după luarea Oscar-ului, reprezentanţii companiei  au declarant că premiul marchează cea mai mare recunoaştere primită de o companie chineză în lumea globală a filmului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România a devenit a treia cea mai mare piaţă din grupul Cineworld, după Regatul Unit şi Polonia

    În 2015 Cinema City a inaugurat 5 noi multiplexuri, în Bucureşti şi Constanţa (fiecare cuprinzând şi câte o sală 4DX), precum şi la Deva, Drobeta-Turnu Severin şi Suceava, investiţia totală (realizată în cadrul parteneriatelor cu dezvoltatorii centrelor comerciale) ridicându-se la aproximativ 27 de milioane de euro. După acest an-record, compania plănuieşte alte patru lansări în 2016, în Bucureşti, Timişoara, Buzău şi Piatra-Neamţ.

    La finalul lui 2007, când Cinema City a deschis în România primele 2 multiplexuri (la Iaşi, respectiv la Timişoara), conform rapoartelor CNC, România avea un cinematograf la 299.000 de locuitori şi un ecran la 184.000 de locuitori. Astfel, din cele 72 de cinematografe (de sine stătătoare sau tip multiplex) din ţară, Cinema City deţinea 2, iar din cele 117 săli (ecrane), 12 erau ale Cinema City.

    Opt ani mai târziu, răspunzând unei creşteri constante a pieţei de film din România prin deschiderea anuală de noi cinema-uri, Cinema City a mai adăugat 20 de locaţii, având acum 22 de multiplexuri în Bucureşti şi în ţară, dominând peste jumătate din piaţă.

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România şi face parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa. Compania are multiplexuri în 16 oraşe din ţară: Bucureşti, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Timişoara.

    În total, Cinema City operează 22 de multiplexuri, cu 198 de săli şi 36.289 de locuri. Cineworld Group este prezent în  9 ţări, deţinând 219 multiplexuri cu peste 2.014 săli, dintre care 28 IMAX şi 14 săli 4DX. Primul cinematograf al companiei a fost deschis în 1930 în Haifa, Israel, compania extinzându-se în Europa Centrală  în 1997, şi intrând în România în 2007.

  • În vacanţă cu bunicul

    Comedia ”Bunicul dezlănţuit“ îl prezintă, din 5 februarie la cinema, pe Robert De Niro în rolul unui veteran lipsit de prejudecăţi şi hotărât să demonstreze că viaţa merită trăită din plin la orice vârstă.

    Filmul este distribuit de Freeman Entertainment. Jason Kelly (Zac Efron) se află la doar o săptămână distanţă de nunta cu fiica răsfăţată a şefului său, deci cu un pas mai aproape de visul de a deveni partener la firma de avocatură unde lucrează de mult. Abia târziu, tânărul va realiza că toate planurile îi sunt periclitate de bunicul guraliv, cu care pleacă în vacanţa de primăvară la Daytona.

    Între petreceri scandaloase, conflicte aprinse în bar şi o noapte de pomină de karaoke, bătrânul Dick (Robert De Niro) pare de neoprit, încearcând cele mai provocatoare experienţe şi făcând tot posibilul să-şi convingă nepotul să i se alăture. 

  • Prima întâlnire a lui Barack cu Michelle, subiect de film. Premiera va fi peste câteva zile – VIDEO

    Povestea de dragoste dintre Barack Obama şi Michelle Robinson, o tânără avocat din Chicago, este subiectul filmului “Southside With You”, o producţie independentă realizată de regizorul Richard Tanne şi care va avea premiera la Sundance Film Festival pe 24 ianuarie. Filmul prezintă, într-o manieră idealizată, prima întâlnire a cuplului prezidenţial american: avocata Michelle a fost desemnată drept consiliera lui Obama, cei doi se întâlnesc la Chicago, iau prânzul la Art Institute şi apoi merg la cinema, unde văd “Do the Right Thing” de Spike Lee. Ziua se încheie cu un sărut.

    În rolurile principale sunt Parker Sawyers şi Tika Sumpter.

     

  • Avancronică 2016: ce filme vrem să vedem în acest an

    Deadpool este cel mai nou personaj lansat de Marvel şi, în acelaşi timp, unul dintre cele două filme ale studioului care ajung pe această listă. Avându-l pe Ryan Reynolds în rolul principal, Deadpool pare mai mult o parodie decât un film de acţiune, dar acest lucru se poate dovedi unul pozitiv. Luând în calcul numărul mare de supereroi şi alte personaje similare care au luat faţa box office-ului în ultimii ani, o abordare mai degajată se poate dovedi inspirată. Filmul este regizat de Tim Miller (Scott Pilgrim vs. the World) şi îi are în rolurile principale pe Reynolds (Green Lantern, Buried), Gina Carano (Haywire, Fast & Furious 6) şi Morena Baccarin (V, Serenity, Spy). Deadpool va ajunge pe marile ecrane la jumătatea lunii februarie.

     După succesul uriaş înregistrat de Star Wars: The Force Awakens, este de aşteptat ca şi primul spin-off al seriei să atragă destul de mulţi spectatori în sălile de cinema. Rogue One: A Star Wars story spune povestea unui grup de rebeli care încearcă să fure planurile de construcţie ale Death Star, acţiunea petrecându-se între episoadele III şi IV ale seriei. Personaje îndrăgite precum Han Solo sau Luke Skywalker nu vor apărea în film, pentru că cei de la Disney au decis să nu dezvolte legături între aceste filme şi episoadele care vor urma. Decizia este una corectă, dacă luăm în calcul faptul că poziţionarea în timp este una complet diferită. Filmul, care debutează pe marile ecrane pe 16 decembrie, este regizat de Gareth Edwards (Godzilla, Monsters) şi îi are în rolurile principale pe Felicity Jones (The Theory of Everything, True Story), Mads Mikkelsen (Casino Royale, The Hunt, Hannibal) şi Alan Tudyk (I, Robot, Frozen).

    Batman vs. Superman: Dawn of Justice reprezintă încercarea celor de la DC Entertainment de a răspunde succesului înregistrat în ultimii ani de studiourile Marvel. DC aruncă în luptă cele mai de succes personaje şi actori pe măsură: Ben Affleck, Henry Cavill, Amy Adams, Jesse Eisenberg sau Jeremy Irons sunt doar câteva dintre numele importante care ar trebui să aducă mulţi bani în conturile companiei. Filmul este regizat de Zack Snyder (300, Man of Steel, Sucker Punch) iar la scenariu a contribuit şi David S. Goyer, cunoscut pentru munca excelentă realizată alături de Nolan la seria Batman. Batman vs. Superman: Dawn of Justice are premiera mondială pe 25 martie.

    Silence, cel mai nou film al lui Martin Scorsese, spune povestea a doi călugări iezuiţi care călătoresc în Japonia pentru a transmite învăţăturile creştinismului. Odată ajunşi, au parte de un tratament extrem de violent. Scenariul filmului este bazat pe cartea scrisă de Shusaku Endo, iar lista de actori este una impresionantă: Liam Neeson (Lista lui Schindler, Batman Begins, Taken), Adam Driver (Star Wars: The Force Awakens, Girls) şi Andrew Garfield (The Social Network, The Imaginarium of Doctor Parnassus). Data exactă a lansării nu a fost încă anunţată.

    Dacă faceţi parte din cei care s-au bucurat atunci când seria Harry Potter a luat sfârşit, anul 2016 v-a pregătit o mare surpriză: „Fantastic Beasts and where to find them“ este cea mai recentă carte semnatş de J.K. Rowling, iar producătorii de la Holywood s-au grăbit să o ecranizeze. Producţia poartă acelaşi nume şi este regizată de David Yates, cel care a semnat ultimele patru episoade din saga tânărului vrăjitor de la Hogwarts. Acţiunea filmului se desfăşoară cu 70 de ani înainte de evenimentele din Harry Potter, în cadrul unei comunităţi secrete de vrăjitori din New York. Distribuţia îi include pe Eddie Redmayne, câştigător anul trecut al premiului Oscar pentru cel mai bun actor (The Theory of Everything, Les Miserables), Ezra Miller (We need to talk about Kevin, The Perks of being a wallflower) şi Colin Farrell (Total Recall, In Bruges). Fantastic Beasts and where to find them va avea premiera pe 18 noiembrie.

  • Box office-ul anului 2015 vizează un nou record mondial de încasări

    Anul 2015 a fost unul extrem de profitabil pentru cinematografia mondială, deoarece principalul său “motor”, box office-ul nord-american, aflat într-o creştere constantă în ultimii ani, este pe cale să înregistreze cel mai ridicat nivel al său din ultimii şapte ani şi să depăşească pragul psihologic de 11 miliarde de dolari.

    Potrivit boxofficemojo.com, până la data de 21 decembrie, încasările din 2015 provenind din vânzările de bilete în America de Nord, pentru primele 10 filme, au totalizat 10,38 de miliarde de dolari. Această cifră este foarte apropiată de recordul absolut în domeniu, stabilit în 2013 – când încasările pentru primele zece filme de pe piaţa nord-americană au totalizat 10,92 de miliarde de dolari.

    Recordul din 2013 are toate şansele să fie doborât în zilele următoare, înainte de data de 31 decembrie, ţinând cont de faptul că noul film din seria “Războiul stelelor” tocmai a fost lansat pe marile ecrane şi a spulberat deja recordul de box office pentru cel mai bun weekend de debut în America de Nord.

    De asemenea, numeroase filme aşteptate cu nerăbdare de spectatori şi regizate de cineaşti de renume au fost lansate de Crăciun şi ar putea genera încasări spectaculoase în ultimele zile ale acestui an.

    2015 a reprezentat, pe de altă parte, anul în care s-au impus, prin prisma încasărilor, filmele SF şi cele ale căror subiecte şi mijloace de realizare intră în sfera SF (efecte speciale, creaturi supranaturale), inspirate în principal din revistele de benzi desenate. Au impresionat, de asemenea, filmele de animaţie şi cele de acţiune.

    În 2015, potrivit boxofficemojo.com, pe primul loc în box office-ul mondial s-a situat filmul “Jurassic World”, care a obţinut încasări de 1,669 de miliarde de dolari.

    Pe locul al doilea s-a clasat filmul “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7”, care a totalizat încasări de 1,515 miliarde de dolari.

    Podiumul a fost completat de “Răzbunătorii: Sub semnul lui Ultron/ The Avengers: Age of Ultron”, care a generat încasări de 1,405 miliarde de dolari.

    Poziţiile următoare au fost ocupate, în ordine, de animaţia “Minionii/ Minions” (1,157 miliarde de dolari), animaţia “Întors pe dos/ Inside Out” (851,6 milioane de dolari), noul film din seria “James Bond”, intitulat “Spectre” (836,1 milioane de dolari), filmul de acţiune “Misiune: Imposibilă. Naţiunea secretă/ Mission: Impossible – Rogue Nation” (682,3 milioane de dolari), lungmetrajul “Jocurile foamei: Revolta – Partea a II-a/ The Hunger Games: Mockingjay – Part 2” (595,5 milioane de dolari), filmul SF “Marţianul” The Martian” (593,8 milioane de dolari) şi thrillerul erotic “Cincizeci de umbre ale lui Grey/ Fifty Shades of Grey” (570,5 milioane de dolari).