BusinessMagazin

Tag: Chirii

  • Studiu de caz: Creşte consumul, închidem magazinele

    CONTEXT:

    Consumul se află pe un trend ascendent, atât la nivel internaţional, cât şi în România. Preţul chiriilor din unele centre comerciale a făcut ca unităţile aflate în cadrul acestora să nu fie rentabile, potrivit lui Dragoş Sîrbu, CEO-ul Flanco.
    Comerţul online câştigă din ce în ce mai mult teren, în defavoarea retailerilor tradiţionali.

    DECIZIE:

    Reorganizarea reţelei de magazine Flanco prin închiderea celor mai puţin rentabile, respectiv a unităţilor aflate în centre comerciale în care preţul chiriei este ridicat raportat la vânzările înregistrate; compania a închis 16 astfel de unităţi. |n acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate.

    CONSECINŢE:

    Păstrarea unui ritm de creştere a vânzărilor de peste 5% într-un; cifra de afaceri a Flanco s-a apropiat anul trecut de pragul de 1 miliard de lei.


    ”În anul în care consumul în România a crescut cel mai mult, noi am ales să ne eficientizăm reţeaua“, descrie Dragoş Sîrbu, CEO-ul reţelei de electro-IT Flanco, strategia pe care au decis să se axeze începând de anul trecut. Reţeaua pe care o conduce, cu 125 de unităţi la finalul anului 2017, a înregistrat o cifră de afaceri de 983 de milioane de lei, un profit net de 5,5 milioane de lei (respectiv o marjă de profit de 0,7%), în timp ce numărul angajaţilor a ajuns la 1.500.

    Strategia pe care s-au concentrat anul trecut a implicat o analiză a unităţilor mai puţin rentabile din cadrul reţelei şi pentru care situaţia nu ar fi avut cum să înregistreze o altfel de evoluţie într-un orizont de timp de 2-3 ani, potrivit lui Sîrbu. ”Vorbesc despre magazine de malluri, în general, unde chiriile sunt mari, iar această situaţie este consecinţa înţelegerilor între bănci şi dezvoltatori şi a dorinţei lor de a face profit, nicidecum de a se uita la client, la comportamentul de consum sau la alţi indicatori“, explică CEO-ul Flanco.

    Astfel, în 2017, cel mai bun an de până acum pentru companie, au închis 10 magazine, iar strategia de eficientizare s-a continuat în primele două luni ale acestui an, când compania a mai închis încă şase unităţi. |n rândul magazinelor închise se află unităţi precum cele amplasate în centre comerciale ca AFI Cotroceni, Promenada sau Palas din Iaşi. ”Există alte unităţi din centre comerciale eficiente, cum ar fi cele din Sibiu, Baia Mare, Constanţa, Băneasa, Sun Plaza, Mega Mall; am închis altele fiindcă chiria era prea mare pentru noi, iar beneficiul pe care mallul ni-l oferea era traficul; dar un trafic care nu era relevant pentru noi.“

    În acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate, astfel încât în acest moment reţeaua a ajuns la 121 de magazine. ”Pare atipic, însă este pariul nostru, în contextul în care comerţul tradiţional, aşa cum a funcţionat el în toţi aceşti ani, va suferi modificări din ce în ce mai profunde, astfel că am ales să devenim flexibili“, descrie Sîrbu abordarea din ultimul an. El pune această decizie şi într-un context internaţional: ”În Statele Unite şi China, care împreună au aproape 38% din tot ceea ce se produce în lume, trendul este pur către online; în SUA se închid malluri, sunt reţele scoase la vânzare, mii de magazine închise; pe de altă parte, vedem cifre legate de performanţa Amazonului“.

    Europa se află, potrivit observaţiilor lui Dragoş Sîrbu, într-o zonă fastă, de creştere, însă există semne de întrebare, la fel ca anul trecut, referitoare la Brexit, la discuţiile despre naţionalism care pot influenţa acest trend. ”Despre România, numai de bine, avem creştere (7%) mai mare decât China, şomajul este la minime istorice; ne-a crescut inflaţia şi pentru că suntem ţară membră a UE şi trebuie să ne încadrăm în deficitul bugetar pe tratatul de la Maastricht am tăiat investiţiile. Dar per ansamblu economia creşte, consumul o duce bine.“ El observă că potenţialul de creştere există în continuare: dacă în ţări dezvoltate retailul modern acoperă 90% din comerţul ţărilor respective, pe piaţa locală este în continuare loc de creştere, procentul fiind de circa 60%.

    Investiţiile de anul trecut ale companiei s-au ridicat la aproximativ 8 milioane de lei şi au vizat mai ales deschiderile de magazine; o componentă importantă a fost direcţionată spre online. Dragoş Sîrbu spune că pentru anul în curs şi-au bugetat investiţii în linie cu cele făcute anul trecut, de 8 milioane de lei, direcţionate mai ales spre deschiderea a 15 magazine. Acestea vor fi tip box, aflate în parcuri comerciale. Investiţiile vor fi direcţionate şi spre magazinul online flanco.ro: ”La nivel de investiţii în companie păstrăm un ritm moderat, constant, de la an la an“.

    Iar dacă rotaţia de personal în cadrul Flanco este în linie cu media industriei (60%), ei şi-au propus să îmbunătăţească indicatorul printr-o mai bună pregătire a managerilor, în contextul în care, potrivit observaţiilor Flanco, unul dintre motivele pentru care oamenii părăsesc companiile sunt legate de şefi; au adresat această problemă prin crearea unor programe de management pentru directorii de magazine.

    În ceea ce priveşte vânzările în online, compania a înregistrat în 2017 creşteri de trei ori mai mari pe acest segment prin comparaţie cu anul anterior: ”A fost o creştere organică, nu am făcut lucrurile semnificativ diferit faţă de anul anterior. Vânzările din online ocupă o pondere de circa 20% din vânzările totale, iar pentru anul în curs, previziunile sunt la fel de optimiste, ţinând cont de evoluţia din ultimele săptămâni, potrivit lui Sîrbu. El detaliază şi structura traficului pe platforma Flanco.ro: 65% din numărul de vizualizări vine de pe dispozitivele mobile (3% tablete, restul smartphone-uri), restul de 35% de pe desktop. |n prezent, circa 49% din comenzile online sunt realizate de pe dispozitivele mobile.

    Logistica este unul dintre lucrurile la dezvoltarea cărora echipa companiei lucrează permanent. Din acest punct de vedere, cel mai important pas făcut anul trecut se referă la implementarea unei platforme care monitorizează serviciul de livrare la domiciliu. Platforma îi reuneşte pe toţi curierii într-o singură bază; CEO-ul Flanco spune că prin această măsură se pot defini calitatea serviciului de livrare în funcţie de tipul de produs şi de zona geografică. ”Anumiţi curieri sunt foarte buni în Timişoara, pe anumite categorii de produse, alţi curieri sunt foarte buni în Constanţa, pe alte categorii de produse. Atunci am dobândit flexibilitate pe serviciul de livrare la domiciliu; obiectivul este să ajungem la o pondere de 97% a livrărilor efectuate în 48 de ore“, explică el. Potrivit lui Sîrbu, această măsură se traduce nu doar printr-un serviciu mai bun pentru client, dar şi printr-o economie de costuri pentru Flanco.

    În ceea ce priveşte evoluţia brandului propriu, Vision, aceasta este, potrivit CEO-ului Flanco, mai degrabă tactică: ”Ne-am dat seama că sunt anumite zone care nu merg deloc, cum ar fi, de pildă, segmentul smartphone-urilor, la care am renunţat în luna august a anului trecut. |n prezent folosim marca proprie pentru acele categorii sau familii de produse unde e eficientă, cum ar fi zona televizoarelor şi a electrocasnicelor mici“. Din aceste categorii, aproximativ 15% sunt atribuite brandului propriu, iar la nivelul vânzărilor totale, felia alocată acestuia ocupă circa 5%.

    Când vine vorba despre provocări, Dragoş Sîrbu menţionează câteva dintre lucrurile care pot influenţa activitatea companiei anul acesta. ”Cred că sursele care au generat creşterea consumului se vor mai limita; nu ştiu dacă vom mai avea creşteri de salarii pe zona publică, TVA-ul a scăzut deja de două ori până acum.“ De asemenea, un alt tip de presiune vine din partea furnizorilor: ”Există presiuni constante pe creşteri de preţuri de la furnizori, toată lumea a venit cu creşteri de preţuri; poate nu au fost transmise de noi în piaţă pe finalul anului trecut, dar ele au existat, iar din debutul acesta de an cam toate industriile îşi propun creşteri de preţuri, am văzut creşteri de 6-8%.“

    Vorbind la modul general despre piaţă, Dragoş Sîrbu previzionează o creştere similară cu anii anteriori, de circa 9%. ”Estimarea noastră este că piaţa se plasează la o valoare de 2,8 miliarde de euro. 2017 a fost cel mai bun an al industriei noastre din istorie.“ Potrivit observaţiilor lui, creşterea s-a bazat, în mare măsură, pe industria telecom: ”Piaţa la telecom în 2013, la bază, era de 472 milioane de euro, cam la acelaşi nivel cu celelalte categorii, pe când acum este aproape dublă faţă de celelalte. Există şi o creştere semnificativă a electrocasnicelor mici, de bucătărie, personal care, confort; există în continuare o evoluţie pozitivă la televizoare, la 1,5 milioane de bucăţi.“

    Potrivit previziunilor Flanco, piaţa de electro-IT va marca anul acesta un plus de 9%: ”Sunt suficiente motive pentru ca acest lucru să se întâmple“, iar ei îşi fixează un obiectiv de creştere de peste 5%. ”Modelul nostru de business este unul moderat. Vom fi foarte fericiţi dacă vom creşte vânzările anul acesta cu procente cuprinse între 5 şi 8%“, descrie Dragoş Sîrbu perspectivele de creştere pentru anul în curs.

    Deţinut în întregime, din 2012, de Iulian Stanciu, retailerul face parte dintr-un grup cu vânzări cumulate ce au ajuns anul trecut la 6 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro) şi 6.000 de angajaţi (în portofoliul de investiţii al antreprenorului se numără şi şi Berăria H, Sameday Courier, Fashion Days, Zitec, NOD, eMAG, Depanero, Conversion).
     

  • ANAF, după revoluţia fiscală: Persoane fizice care au obţinut venituri din activităţi independente şi chirii trebuie să depună Formularul 600 (CAS şi CASS). Data limită până la care se poate depune

    Prin comparaţie, în anul 2017, numai în cazul Formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate în România”, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a procesat documentele aferente depuse de 515.845 de contribuabili”.

    Formularul 600, reprezentând „Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, este prevăzut prin OPANAF (Ordinul Preşedintelui ANAF) nr. 4140/2017 elaborat în baza OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 10 noiembrie 2017.

    Potrivit ANAF, de la 1 ianuarie 2018, în cazul contribuabililor persoane fizice care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, CAS şi CASS se datorează astfel:

    Cititi mia multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde chiria e atât de mare, încât un bărbat care trăieşte într-o cutie plăteşte 400 de dolari pe lună

    Peter Berkowitz a construit o cutie în apartamentul unui prieten unde trăieşte în fiecare zi şi pentru care plăteşte chirie 400 de dolari pe lună. Aşa arată piaţa de imobiliare din San Francisco, scrie Entrepreneur.com

    “Da, să trăieşti într-o cutie într-un apartament este cam nebunesc, dar la fel de absurdă este şi piaţa de imobiliare din San Francisco. Este o soluţie potrivită pentru mine. Oamenii sunt surprinşi când le spun că trăiesc într-o cutie, dar cred că subestimează cât de plăcut poate fi. Este unul dintre cele mai confortabile dormitoare în care am stat”, mărturiseşte Berkowitz

    “Câştig destul de bine să-mi permit o garsonieră, dar nu vreau să plătesc atât de mult”, a mai spus el

    Chiriile din San Francisco sunt cele mai mari din SUA. În medie, o persoană din San Francisco plăteşte pe lună 3590 de dolari pentru o garsonieră, cu 300 de dolari mai mult decât în New York.

  • Oraşul din România unde oamenii plătesc chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere

    Autorităţile locale din Botoşani au început să verifice documentele locatarilor din ANL, care, după ultimele modificări legislative au ajuns să plătească chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere, susţinând că nu au alte venituri decât alocaţiile copiilor.

    Douăzeci şi unul dintre cei 631 de chiriaşi ANL ai Primăriei Botoşani, plătesc chirii de 4 lei după modificările legislative din luna august, autorităţile locale având îndoieli asupra corectitudinii declaraţiilor depuse de aceştia.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • ESOP: Anul 2018 aduce chirii mai echilibrate pentru birourile noi din principalii poli de business ai Bucureştiului

    Potrivit reprezentanţilor comapniei, dacă în urmă cu cinci ani, chiriile spaţiilor de birouri noi, de clasă A din polul de business Barbu Văcărescu – Aviaţiei – Dimitrie Pompeiu porneau de la 16 euro/mp/lună şi ajungeau la 17 euro/mp/lună, acum încep de la  14,5 euro/mp/lună şi ajung la 17,5 euro/mp/lună, fiind apropiate la limită inferioară de cele din polul de business Orhideea – Grozăveşti – Politehnică, unde chiriile sunt de 13,00-14,5 euro/mp/lună.

    În Zona Expoziţiei au fost anunţate în ultimele luni mai multe proiecte de anvergură, astfel încât se conturează un nou pol de business  in zona Expoziţiei – Piaţa Presei Libere, care se poziţionează ca nivel al chiriilor între polul Barbu Văcărescu – Aviaţiei – Dimitrie Pompeiu şi polul Orhideea – Grozăveşti – Politehnică cu valori de 14,5-16,5 euro/mp/lună.

    „În 2017, marile proiecte de birouri în construcţie s-au concentrat în principalii poli de birouri din Bucureşti, numărul lor mărindu-se, de la doi, la cinci poli de business. În paralel cu dezvoltarea zonelor din centru-nord şi Victoriei- Aviatorilor, s-a consolidat polul din centru-vest, s-a deschis polul Unirii – Timpuri Noi şi s-a anunţat un nou pol de birouri în zona Expoziţiei – Piaţa Presei Libere.

    Clădirile de birouri de clasă A, cu numeroase facilităţi, aflate în lucru în principalii poli de birouri din Bucureşti, vor livra o suprafaţă estimată de peste 600.000 mp în perioada 2018-2021 şi vor atrage marile companii din România, o parte dintre acestea – precum IBM, BCR, ING, Bitdefender, Amazon etc având deja semnate contracte de pre-închiriere.
    Chiriile la spaţiile de birouri de clasă A din cei cinci poli de birouri se situează acum la un nivel cuprins între 13 şi 18 euro/mp/lună, in funcţie de zonă şi facilităţile oferite.
    Spaţiile de birouri din clădirile existente vor fi eliberate treptat de marii chiriaşi şi vor face loc chiriaşilor de talie medie, cu bugete de 8-12 euro/mp/lună, care vor avea astfel acces la clădiri de birouri de calitate, în locaţii bune”, spune Alexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting – CORFAC International.

    Cele mai importante evenimente ale pieţei de birouri în 2017 au fost inaugurarea primelor faze ale proiectelor Timpuri Noi Square (care a deschis un nou pol de business în Capitală, Unirii-Timpuri Noi) şi The Bridge (care dă startul livrărilor de spaţii de clasă A în zona Orhideea-Grozăveşti-Politehnică).

    În 2018-2019, sunt aşteptate mult mai multe livrări de clădiri noi de clasă superioară în toţi cei cinci poli de birouri, cea mai mare activitate urmând a o avea polii din centru-vest şi Expoziţiei.

    Printre marile proiecte de birouri care vor livra spaţii noi de birouri de clasă A în 2018-2019 se numără:
    –    Campus 6, Bucharest Business Garden, The Bridge II, Orhideea Towers, The Light, AFI Tech Park, în polul de business din Orhideelor – Grozăveşti – Politehnică – Vladimirescu;
    –    Equilibrum, Globalworth Campus, Oregon Park în polul de business din Barbu Văcărescu-Aviaţiei-Dimitrie Pompeiu;
    –    Expo Business Park, City Rose Park în polul de business din Bd Expoziţiei – Piaţa Presei Libere;
    –    Unirii View, Day Tower, Timpuri Noi Square, în polul de business din Unirii – Timpuri Noi
    –    The Mark,  D’OR Business Center, în polul de business din Piaţa Victoriei – Charles de Gaulle-Dorobanţi.

    „Evoluţia chiriilor în principalii poli de birouri în 2018-2019 va depinde de ritmul livrărilor şi de dinamica creşterii afacerilor sşi a numărului de angajaţi ai marilor companii din Bucureşti. Estimăm că va exista o tendinţă de egalizare a chiriei medii în principalii poli de business din Bucureşti (Orhideelor-Politehnică, Pompeiu-Barbu-Văcărescu, Expoziţiei-Piaţa Presei Libere, Unirii-Timpuri Noi), în care vor fi cele mai multe livrări în următorii doi ani. Considerăm că perioada 2018-2019 reprezintă una dintre cele mai favorabile perioade de după declanşarea crizei financiare din 2008, pentru companiile care doresc să-şi securizeze sedii noi la un raport calitate preţ competitiv, prin semnarea de contracte de pre-închiriere înainte de momentul livrării clădirilor”, completează Alexandru Petrescu

    ESOP este o companie de consultanţă imobiliare ce lucrează de 15 ani în piaţa birourilor si pe piaţa rezidenţială. Începand cu 2013, ESOP activează în asociere cu CORFAC International – Corporate Facility Advisors – o alianţă de companii imobiliare antreprenoriale angajate să ofere servicii de calitate la nivel local, naţional şi international. CORFAC International oferă servicii imobiliare cu o acoperire în 61 de locaţii din America de Nord şi în peste 24  in alte  ţări pe plan international. În cifre – peste 8.500 de tranzacţii anual, cuprinzând 55 mil mp şi evaluate la peste 5,2 miliarde de dolari.
     

  • Cum arată casa care se construieşte în doar şase ore şi costă 33.000 de dolari – GALERIE FOTO, VIDEO

    M.A.Di, o alternativă a caselor tradiţionale, a fost realizată de italianul Renato Vidal, costă 33 de mii de euro şi trei oameni o pot asambla în 6 ore, se arată pe site-ul companiei.

    Casa este certificată seismic şi vine în două variante de 88,4 mp (33 de mii de euro) şi una de 275 mp (73 de mii de euro).

    Casa poate fi construită şi fără o fundaţie de ciment, iar odată structura asamblată se pot adăuga panouri solare, sistem cu alimentare cu apă şi de iluminare. Timpul de livrare este de până la 60 de zile după acceptarea design-ului final al casei.

     

  • Servicii publice ale Capitalei, mutate în MALL: spaţii generoase şi program de lucru pe măsura nevoilor oamenilor, promit instituţiile care s-au relocat

    Spaţii generoase, condiţii pe care nu le întâlneşti la un ghişeu clasic şi program de lucru pe măsura nevoilor oamenilor. Asta promit instituţiile care s-au relocat şi acum oferă servicii bucureştenilor din incinta centrelor comerciale.

    Prima instituţie care a deschis un sediul într-un mall din Capitală este Serviciul Public Pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor. De la jumătatea lunii august, acesta se află în Plaza România. Taxele pentru eliberarea paşapoartelor pot fi achitate la ghişeul de Trezorerie deschis la nivelul -1 al centrului comercial, precum şi la unităţile bancare existente la acelaşi nivel, prin transfer bancar. De asemenea, rămân valabile şi celelalte modalităţi de plată: on-line – prin serviciile puse la dispoziţie de unităţile bancare şi prin mandat poştal la oficiile poştale.

    Pentru acest sediu, care are aproape 1.300 de metri pătraţi, instituţia nu plăteşte chirie, ci doar asigură costurile de întreţinere a spaţiului.

    „Spaţiul de la Plaza România este alocat serviciului în baza unui Contract de comodat, încheiat între Instituţia prefectului Municipiului Bucureşti şi Plaza România. În consecinţă, nu există costuri pentru chirie, doar costuri pentru întreţinerea spaţiului. Suprafaţa pe care este organizata activitatea Serviciului de Pasapoarte este de 1.266 mp, costurile pentru întreţinerea spaţiilor fiind achitate, ca şi până acum, din sumele alocate de la bugetul MAI, cu această destinaţie”, a explicat, la solicitarea Mediafax, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti.

    Dacă Direcţia de Paşapoarte nu plăteşte chirie, nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu Biroul de Evidenţa Persoanei al Primăriei Sectorului 2, care va funcţiona, de la sfârşitul lunii octobrie, în Veranda Mall. Aproximativ 1.000 euro plătesc autorităţile locale pentru acest spaţiu, iar contractul a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani.

    „Costul chiriei lunare pentru funcţionarea Biroului de Evidenţa Persoanei al Primăriei Sectorului 2 în spaţiului din Veranda Mall este de 4636,09 lei. Contractul a fost semnat pe o perioadă de cinci ani cu drept de prelungire”, explică Primăria Sectorului 2, la solicitarea Mediafax.

    Banii pentru funcţionarea Biroului de Evidenţa Persoanei din cadrul Veranda Mall sunt asiguraţi din bugetul local al Primăriei Sectorului 2, adaugă sursa citată.

    La capitolul costuri, preţul cel mai mare pe care îl plăteşte o autoritate publică unui mall este achitat de Primăria Sectorului 4. Este vorba despre aproape 26.000 de euro lunar, bani ce acoperă contravaloarea închirierii unui spaţiu de 3.100 de metri pătraţi în Grand Arena.

    Măsura de mutare în acest centru comercial este una temporară şi se datorează începerii lucrărilor de renovare la vechiul sediu.

    „Costurile aferente chiriei spaţiului de la Grand Arena, în care funcţionează Primaria Sectorului 4, sunt de 25.823 euro/lună. ( 8,33euro/mp x 3.100 mp)”, se arată într-un răspuns pentru Mediafax.

    Actualul contract de închiriere este valabil de la data semnării acestuia, respectiv 28 iunie, până la 31 decembrie.

    „Plata chiriei spaţiului de la Grand Arena, în care funcţionează Primăria Sectorului 4 se realizează din bugetul local. Menţionăm faptul că mutarea temporară a Primăriei Sectorului 4 a fost aprobată de Consiliul Local Sector 4, ca urmare a începerii lucrărilor de consolidare la imobilul situat pe bulevardul George Coşbuc, nr. 6-16”, a conchis Primaria Sectorului 4, în răspunsul la solicitarea Agenţiei.

  • În ce cartiere din Bucureşti trebuie să cumperi un apartament dacă vrei să-ţi recuperezi investiţia repede

    În cazul unui imobil nou şi luând în calcul un apartament cu două camere, cel mai mare randament, de 8,5%, este înregistrat de locuinţele din cartierul Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România unde oamenii plătesc chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere

    Autorităţile locale din Botoşani au început să verifice documentele locatarilor din ANL, care, după ultimele modificări legislative au ajuns să plătească chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere, susţinând că nu au alte venituri decât alocaţiile copiilor.

    Douăzeci şi unul dintre cei 631 de chiriaşi ANL ai Primăriei Botoşani, plătesc chirii de 4 lei după modificările legislative din luna august, autorităţile locale având îndoieli asupra corectitudinii declaraţiilor depuse de aceştia.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail. 

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.