BusinessMagazin

Tag: cazare

  • Noua tendinţă, şcoala de lux la distanţă

    Chiar dacă nu pot merge la şcoală alături de colegi, copiii tot nu scapă de lecţii, iar şcoală se poate face oriunde, motiv pentru care hotelurile şi alte structuri de cazare de lux vin cu oferte în consecinţă, scrie CNN.

    Acestea îmbie potenţialii clienţi cu sejururi pe durata unui semestru şcolar, părinţii care pot lucra departe de birou având de ales între apartamente sau căsuţe, în timp ce pentru copii există programe educaţionale care includ sport, ore de limbi străine sau de desen. În Mexic, de exemplu, un hotel care se pregăteşte să se deschidă la începutul următorului an şcolar, Conrad Punta de Mita, va avea în ofertă şi cursuri de gătit preparate mexicane sau despre tradiţiile locale. Eden Roc Cap Cana din Republica Dominicană pune la dispoziţia familiilor care aleg un sejur de cel puţin 20 de zile lecţii de limba spaniolă şi pian, incluse în preţul care porneşte de la 35.000 de dolari. Cei care doresc pot închiria o vilă cu câteva dormitoare, care vine cu valet, bucătar personal şi spaţiu suficient pentru copii să se joace în aer liber.

    În Uruguay, complexul Estancia Vik din localitatea Ignacio îmbie familiile care vor să plece de acasă o perioadă mai lungă cu terenuri de tenis, piscină, sală de jocuri, teren de polo şi colaborează cu şcolile internaţionale din ţară pentru a le asigura profesori copiilor.

    Prin alte părţi se oferă şi educaţie ecologică, copiii fiind duşi în excursii care le permit să descopere natura şi să înveţe cum o pot proteja.


     

  • Descoperă România altfel. Într-un vechi sat săsesc, două cazări ce amintesc de viaţa transilvăneană de odinioară

    ♦ În satul Criţ din judeţul Braşov, antreprenorii au investit sute de mii de euro pentru recondiţionarea unor vechi case săseşti pentru a le deschide publicului.

    Într-un vechi sat săsesc situat în inima Transilvaniei, două cazări ce amintesc de viaţa tradiţională de pe meleagurile transilvănene aşteaptă turişti ce doresc să se relaxeze şi să lectureze la lumina şemineului. Criţ, judeţul Braşov, un sat aflat între Sighişoara şi Rupea, reprezintă destinaţia potrivită pentru cei care vor să afle mai multe despre traiul pe care îl duceau odinioară oamenii din Transilvania, având o biserică fortificată încărcată de istorie.

    În satul Criţ, antreprenorii au decis să investească sute de mii de euro pentru recondiţionarea unor case săseşti vechi pentru a putea deschide uşile turiştilor doritori.

    Este cazul celor două pensiuni La Hansi şi Casa Criţ 164, care reprezintă două cazări care păstrează aerul încă viu al vieţii transilvănene.

    Pensiunea La Hansi a fost deschisă pentru turişti în anul 2017 şi are în componenţa sa două case mari unde se pot caza circa 13 persoane. „Casele părinteşti ale unui prieten de-al meu care a plecat din ţară încă din anii ’90. Numele pensiunii vine de la prietenul meu pe care îl cheamă Hansi. El era foarte supărat că 17 ani nu a stat nimeni în case şi s-au degradat foarte tare şi atunci am simţit o nostalgie către ţară, a fost un moment de nostalgie. Eu am încercat să ţin spiritul caselor, Criţul era un sat săsesc de unde au plecat marea majoritate a oamenilor în Germania şi m-am gândit să rămână în spiritul locului. În una dintre case am o grindă din 1670“, explică Ioan Lazăr, proprietarul La Hansi.

    Antreprenorul spune că la momentul achiziţiei celor două case nu avea în plan punerea lor în ciurcuitul turistic, având în vedere că în 2006, anul achiziţiei celor două gospodării, turismul rural nu era deloc dezvoltat la noi în ţară, iar românii nu erau dornici de a practica un astfel de turism.

    Ioan Lazăr spune că achiziţionarea celor două case a costat circa 35.000 euro, dar restaurarea lor a fost mult mai costisitoare ajungând la circa 100.000 euro.

    „Noi am avut noroc că am o echipă cu care am lucrat la restaurarea pieselor de mobilier, lucrez cu oamenii mei având o experienţă în spate. Acest lucru ne-a ajutat foarte mult şi din punct de vedere financiar“, spune Ioan Lazăr.

    În mod normal, vizitatorii care călcau pragul La Hansi erau în proporţie de 80% străini, dar din cauza pandemiei şi a restricţiilor impuse de către diferite state, străinii au fost într-un număr foarte mic anul acesta în România. Totuşi, lipsa străinilor a fost compensată de turiştii români, care au reprezentat 90% din totalul turiştilor din acest an.

    „Anul acesta am avut mulţi turişti care au venit să muncească de la Criţ, au venit cu familia, dar munceau. Am avut cazuri de oameni care au stat chiar şi două săptămâni“, explică proprietarul La Hansi.

    Preţurile pentru o noapte de cazare în una din camerele pensiunii costă circa 60 de euro, conform site-ului de rezervări online travlocals.com.

    Aceeaşi nostalgie vieţii transilvănene din vremurilor de odinioară se regăseşte  şi la Casa Criţ 164, care păstrează încă parfumul unei vieţi tradiţionale şi simple. Casa săsească a fost restaurată în întregime, de la faţadă până la detalii interioare, cu materiale şi metode tradiţionale, pentru a păstra aerul original al caselor construite în urmă cu 200 de ani. Capacitatea Casei Criţ 164 este de opt oaspeţi ce se pot caza în patru camere.

    Capacitatea Casei Criţ 164 este de opt oaspeţi ce se pot caza în patru camere

     

     

     

  • Un loc DE BASM din România. Cum arată cel mai mare parc de agrement din ţara noastră care este la doar 3 ore de mers de Bucureşti – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, antreprenorii din peisajul turistic local se întrec în a găsi locuri şi idei originale pentru a porni noi huburi turistice în regiuni mai puţin cunoscute, departe de hiperaglomeratele staţiuni de pe litoral sau de pe Valea Prahovei.  Unul dintre aceste businessuri este ZagaZaga, un complex de lux născut într-o zonă mlăştinoasă din Delta Siretului, în care turismul era, până acum, inexistent.

    „Suntem iubitori de apă şi de tot ce ţine de Delta Dunării. Am vrut astfel să o aducem cât mai aproape de casă, aşa că am construit de la zero tot ce se vede astăzi în Delta Siretului. Înainte nu existau canalele pe care turiştii se plimbă astăzi cu bărcile, înteaga zonă era acoperită de mlaştină”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    „ZagaZaga a fost încă de la început şi continuă să fie o provocare pentru noi toţi. Din păcate nu am reuşit să deschidem atât de repede pe cât ne-am dorit şi acest lucru s-a simţit în venituri. ZagaZaga este un business integrat, tot ce producem în cadrul fermei se vinde direct consumatorului la cherhana şi la restaurantul piscinei”, detaliază ea una dintre provocările care s-au ivit pe parcurs.

    Complexul este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga, „un loc pe care putem să îl numim acasă. Ne-am născut şi am crescut în această zonă”, spune Dobrişan. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA.

    „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, explică ea.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurtă având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Întregul complex este unic, spune Dobrişan: „Te poţi deplasa de la recepţie până la bungalou sau cherhana cu barca, fiecare bungalou are propriul ponton”. 

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro / noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro / noapte pentru iurte, modificându-se în funcţie de sezon dar şi de organizarea diferitelor festivaluri la locaţie, de pildă „cel mai mare festival de blues din România, Focşani Blues Festival”, organizat în 2019 în cadrul complexului.

    Lista activităţilor care se pot desfăşura pe parcursul şederii la ZagaZaga cuprinde: plimbări cu barca pe canalele şi lacurile din complex, pescuit sportiv, plimbări cu bicicleta, căţărări şi trasee în parcul de aventură, acces la piscina cu apă sărată, plimbări cu căruţa, vizitarea fermei de animale, tenis, excursii la mausoleul de la Mărăşeşti şi la mănăstirile din jur şi degustări de vinuri la cramele din apropiere.

    Clienţii ZagaZaga au vârste cuprinse între 2 şi 80 de ani şi sunt, cu preponderenţă, corporatişti sau familii. „Am organizat anul trecut multe team buildinguri. Corporatiştii cu venituri peste medie preferă să îşi organizeze evenimentele la noi în complex. În weekenduri cei mai mulţi turişti sunt familiile cu copii.

    De asemenea, şi pescarii ne vizitează foarte des. Iar celebra şedinţa foto de după nuntă, trash the dress, este organizată săptămânal la noi în complex – cuplurile vin pentru peisajele superbe, pentru apusurile romantice, dar şi pentru cinele liniştite pe malul lacului sau pe ponton.” Anul trecut s-au cazat la ZagaZaga câteva mii de turişti, „dar au fost foarte mulţi cei care ne-au trecut pragul pentru o zi, doar pentru activităţile din complex, aşa că putem spune, fără a fi lipsiţi de modestie şi fără exagerare, că vizitatorii au fost de ordinul zecilor de mii”, spune Dobrişan. Cei mai mulţi clienţi care au optat şi pentru cazare sunt din Bucureşti şi din vestul ţării, în timp ce pentru toate celelalte activităţi din cadrul complexului vizitatorii sunt din judeţele limitrofe: Bacău, Vaslui, Brăila şi Buzău.

    Deşi ZagaZaga ar fi trebuit să îşi deschidă porţile anul acesta încă din luna martie, răspândirea pandemiei de COVID-19 i-a forţat pe reprezentanţii afacerii să amâne primirea turiştilor. „Am amânat deschiderea acestui sezon cu trei luni, ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, fiind un business sezonier, cu funcţionalitate între lunile martie şi noiembrie. Angajaţii au fost în şomaj tehnic. Am fost nevoiţi să facem investiţii majore pentru a putea respecta normele de igienă şi siguranţă impuse, dar ştim că sănătatea şi siguranţa clienţilor noştri sunt cele mai importante.”

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetat o investiţie de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor.

    „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvolta totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care  începând de anul viitor, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”
    Am întrebat-o pe Camelia Dobrişan dacă se ia în calcul deschiderea unui nou complex similar în altă regiune, iar răspunsul său a fost ferm: „Nu, ZagaZaga este un concept unic în România şi aşa va rămâne”. Tocmai de aceea, adaugă ea, businessul nu are niciun competitor. „În zona Deltei Siretului nu există turism; turiştii care ajung la ZagaZaga vin datorită campaniilor noastre de promovare.

  • Pandemia face ravagii. În trei luni de vară 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea

    Un număr de 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea comercială ca urmare a cererii de radiere a operatorului economic în lunile iunie, iulie şi august ale acestui an conform datelor Ministerului Economiei. Multe dintre unităţile de cazare care şi-au închis activitatea în vara acestui an erau din oraşe precum Bucureşti, Constanţa sau Cluj Napoca, dar şi din localităţi mai mici.

    În luna iunie opt unităţi de cazare şi-au încetat activitatea ca urmare a depu­ne­rii cererii de radiere de către operatorii eco­nomici. Luna cu cele mai multe ra­dieri a fost luna august când 11 companii ho­te­liere şi-au încetat acti­vi­tatea.

    Piaţa hotelurilor din România, estimată un­deva la peste 5 miliarde lei anual, este printre cele mai afectate de pan­demia de COVID-19. Un tablou al im­pactului creizei asupra sec­toarelor din eco­nomie, realizat de Banca Na­ţională a Ro­mâniei în iunie, men­ţiona sectorul HoReCa ca fiind printre cele mai afec­tate, alături de sec­torul agenţiilor de turism, de industria ser­viciilor re­crea­tive, de transport rutier şi de activităţi sportive.

    Printre cele mai cunos­cute unităţi hoteliere care şi-au întrerupt acti­vitatea se numără şi hote­lurile Ibis Gara de Nord, Palatul Parlamentului din Bucureşti, dar şi ho­te­lu­rile Ibis din Sibiu şi Cons­tanţa, dar în cazul lor, uni­tăţile au fost închise pen­tru renovare după ce cola­bo­rarea dintre Radu Enache, proprietar al lan­ţului Con­tinental Hotels şi grupul Accor, cel care deţine bran­dul Ibis, a încetat.

    Din porto­foliul reţelei func­ţionau doar patru ho­te­luri sub brandul Ibis, însă ele au fost închise şi vor trece printr-un proces de renovare şi rebran­du­i­re.

    Cele 4 hoteluri vor fi rebranduite astfel: hotelurile Continental Forum Bucureşti şi Continental Forum Constanţa vor funcţiona sub un standard de patru stele, în timp ce MyContinental Bucureşti şi MyContinental Sibiu vor reprezenta noul brand de trei stele.

    Oficialii Continental Hotels spuneau recent că rebrandingul acestor hoteluri este o provocare, dar şi o oportunitate, într-o perioadă nu tocmai prielnică în turism, din cauza pandemiei.

    Grupul Continental numără 13 unităţi hoteliere, dintre care 12 active sub brandurile Continental, Hello Hotels şi, până la 1 iulie, Ibis, cu un total de peste 1.850 de camere. În 2019, compania Continental Hotels a avut afaceri de 142,6 milioane de lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul precedent. Profitul net a fost de 12,2 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi a fost 797.

    Compania este deţinută de Conti Hotels Investment (cu un pachet de 74% din acţiuni), împreună cu SIF Transilvania (9%), R.E.D. Group (7%), Fundaţia Elias (4%), Andrei Pop (1%) şi alţi acţionari.

    Continental Hotels este una dintre cele mai mari companii hoteliere din România, alături de ANA Hotels (familia Copos), complexul Radisson Blu şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (care deţine hotelul de cinci stele JW Marriott din Capitală).

     

  • Cazare la mare de la 45 de lei pe noapte în luna septembrie, prin programul „Litoralul pentru toţi”

    Românii care merg la mare în luna septembrie se vor putea caza cu tarife reduse, care încep de la 45 de lei pe noapte, în cadrul programului „Litoralul pentru toţi”, lansat de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Potrivit unui comunicat al FPTR, programul oferă tarife cu până la 65% mai mici faţă de cele din vârful de sezon.

    Aflat la a 37-a editie, în programul „Litoralul pentru toţi” s-au înscris 49 hoteluri din toate staţiunile de pe litoral, care pun la dispoziţia turiştilor un număr de aproximativ 3.600 de locuri pe noapte. Aceste locuri vor fi vândute atât prin agenţiile de turism partenere şi revânzătorii lor, cât şi direct de către hoteluri.

    Reprezentanţii FPTR susţin că, chiar dacă în acest an sezonul estival a început mai târziu, iar costurile de operare s-au majorat cu 25%, majoritatea hotelurilor care s-au înscris în program menţin aceleaşi tarife nemodificate de 8 ani. La fel ca anul trecut, sejururile pot fi achitate şi cu vouchere de vacanţă. Preţurile încep, potrivit federaţiei, de la 45 de lei/noapte.

    „Ne aflăm într-un an deosebit de greu pentru turismul românesc, acest sector de activitate fiind cel mai afectat în urma apariţiei pandemiei de SARS-CoV-2 în ţara noastră. A trebuit să facem faţă nenumăratelor provocări şi schimbări, deloc uşoare, pe care apariţia noului coronavirus le-a impus, fiecare operator din turism făcând eforturi deosebite pentru ca toţi turiştii să se simtă în siguranţă şi să se bucure cu adevărat de vacanţă, în pofida restricţiilor. Astfel, la sfârşitul unui sezon dificil, considerăm că avem obligaţia de a face toate eforturile pentru a prelungi sezonul estival, oferind turiştilor oportunitatea să petreaca un sejur la malul Mării Negre”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele executiv FPTR.

    Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc este singura federaţie patronală cu reprezentativitate legala la nivel de ramură, având în componenţă un număr de 5.344 de societăţi comerciale din turism, cu 73.752 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri cumulată de peste 5 miliarde de euro.

  • Ce a făcut Airbnb în secret. Decizia surprinde pe toată lumea, după ce compania a comunicat iniţial că nu mai lasă oamenii să petreacă în cazările sale


    Airbnb a aplicat în mod secret pentru o listare la Bursă, potrivit presei internaţionale.

    Se ştia că Airbnb urma să se listeze în 2020, dar înainte ca businessul să fie afectat de pandemia de COVID-19.

    Potrivit inc.com, compania ar fi aplicat în secret pentru o listare publică iniţială (IPO). Reprezentanţii acesteia au refuzat să spună când se aşteaptă să se întâmple listarea, câte acţiuni plănuiesc să vândă sau care este preţul la care le vor oferi.

    Listarea vine în contextul în care în luna mai, CEO-ul Brian Chesky a declarat că veniturile vor ajunge anul acesta la mai puţin de jumătate faţă de anul anterior. Pentru a stabiliza businessul, Chesky a renunţat la 25% dontre angajaţi, a îngheţat bugetul de marketing şi a împrumutat 2 miliarde de dolari. Airbnb a acceptat o scădere a evaluării de la 31 de miliarde de dolari, la 18 miliarde de dolari.

    Totuşi, mai târziu în luna mai businessul a început să îşi revină: închirierile de cazări prin intermediul companiei au urcat cu 127% faţă de luna aprilie.

    Chiar dacă Airbnb a aplicat pentru listare, acest lucru nu înseamnă că listarea chiar se va întâmpla.

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.

    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.

    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel).  

    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

     

  • Descoperă România. Antreprenorii s-au inspirat din poveşti pentru a construi căsuţe în copac pentru turiştii care vor să fie mai aproape de natură

    Transylvania Log Cabins, poziţio­na­tă la poalele Munţilor Retezat, în co­mu­na Peşteana, judeţul Hunedoara, şi Har­monie, din staţiunea montană Pre­deal, sunt două complexuri de căsuţe ce oferă turiştilor ocazia de a fi mai aproape de natură cu o amplasare strategică în co­paci.

    O astfel de cazare poate fi potrivită pentru contextul actual, dat fiind că spaţiile de locuit sunt separate unul de altul, astfel că oamenii pot păstra distanţa socială.

    Proiectul Transylvania Log Cabins se află într-o depresiune aflată la confluenţa Munţilor Apuseni cu Munţii Retezat şi s-a născut din dorinţa antreprenorilor de a retrăi poveştile copilăriei în care protagoniştii trăiau sau dormeau în căsuţe construite în copaci. Rareş Timiş, fost instructor de surf în Uruguay, şi Gabriela Timiş, arthitectă de interior, au primit în 2015 primii turişti la poalele Munţilor Retezat.

    „Transylvania Log Cabins este un retreat, un loc în care vii să te rupi de cotidian. Noi ne-am retras de la oraş la sat, trăim fără televizor. Ideea de bază atunci când am început a fost să putem avea un venit care să ne permită să trăim şi să întreţinem gospodăria de la ţară. În ultimii ani lucrurile s-au schimbat, câştigurile au fost mai mari, dar şi cheltuielile cu mentenanţa şi reparaţiile şi îmbunătăţirea infrastructurii au crescut“, spun Rareş şi Gabriela Timiş, proprietarii Transylvania Log Cabins.

    Antreprenorii afirmă că în anii anteriori, turiştii care se cazau la ei erau în proporţie destul de mare străini, însă odată cu pandemia actuală lucrurile s-au schimbat şi astfel cei mai mulţi vizitatori care le calcă pragul sunt români. Totodată, anul trecut căsuţele au avut un grad de ocupare de 90%, pe când acum indicatorul e de aproape 100%.

    Preţul pentru o noapte de cazare într-o căsuţă în copac este de 70 de euro, dar luna august este rezervată, conform site-ului de rezervări travlocals.com

    „Am investit bani, dar cel mai mult am investit muncă şi timp pentru că noi facem majoritatea lucrurilor. Banii au fost din surse proprii şi forma actuală a locului se datorează celor care au ales să ne treaca pragul şi să stea la noi“, spun cei doi antreprenori.

    Cu o panoramă către Munţii Bucegi, Munţii Piatra Craiului şi Pârâul Rece, lângă padure se află complexul Harmonie, din Predeal. Complexul are mai multe tipuri de cazare printre care şi trei căsuţe în copac construite din lemn. Pe lângă acestea, turiştii se pot caza şi într-o căsuţă de piatră, una muntenească, o alta ţărănească, o căsuţă piramidă, un observator şi în patru vile.

    Complexul Harmonie are în componenţa sa cinci vile ecologice din buştean, trei case în copac şi un observator, având fiecare un design aparte, cu un spaţiu aerisit atât în interior, cât şi în exterior. Vilele sunt amenajate prin îmbinarea stilurilor clasic, modern, rustic.

     

  • Locul unde poţi petrece o vacanţă atipică în România. Un antreprenor oferă o nouă modalitate de cazare, căutată de tot mai mulţi turişti

    Glampingul, forma de lux a campingului tradiţional, câştigă din ce în ce mai mult teren şi în România. Odată cu popularizarea acestui mod de relaxare, creşte şi numărul de destinaţii posibile de pe lista turiştilor români. Cea mai nouă de pe lista lor: glampingul Green Camp de la poalele munţilor Buzăului.

    Glampingul, o formă reinventată a campingului tradiţional, oferă turiştilor experienţa dormitului la cort în condiţii de lux. Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus nevoia distanţării fizice a oamenilor, iar o astfel de cazare vine în întâmpinarea celor care îşi doresc o vacanţă la munte păstrând totodată şi distanţa faţă de ceilalţi. Un glamping din judeţul Buzău, Green Camp, nu este doar un simplu camping, ci unul care pe lângă dormitul sub cerul liber, oferă şi experienţa unor activităţi outdoor în munţii Buzăului precum rafting, caiac şi multe altele.

    „Acest concept de «adventure» este de fapt specialitatea noastră şi noi înainte să avem un glamping, am avut şi încă avem o firmă de turism de aventură care organizează diferite activităţi la care avem peste 6.000 de clienţi pe an”, spune Cătălin Câmpeanu, acţionar al Green Camp.

    Situat în zona Nehoiu, Green Camp a fost deschis din dorinţa antreprenorilor care pe lângă activităţile outdoor au vrut să le ofere şi cazare turiştilor. Glampingul, fondat de trei antreprenori, a fost deschis în luna iunie a anului trecut şi are o capacitate în prezent de 44 de locuri în 18 corturi.

    „Din anul 2010 am început activitatea în domeniul turismului de aventură cu firma Green Adventure. În câţiva ani de la înfiinţare am reuşit să devenim foarte cunoscuţi. Prin Green Adventure desfăşurăm diverse activităţi outdoor şi un număr mare de oameni ne alegeau pentru aceste experienţe. Turiştii veneau doar în programele outdoor realizate de noi în diverse zone din România şi străinatate şi în paralel îşi alegeau singuri variantele de cazare. Am realizat că este nevoie să facem ceva şi să oferim conceptul de servicii integrate, drept pentru care în anul 2018 am început construcţia glampingului Green Camp”, povesteşte Cătălin Câmpeanu.

    Antreprenorul spune că  cel mai cerut program al Green Adventure este raftingul  pe râul Buzău, activitate realizată în zona Nehoiu, iar această zonă atât prin aşezarea geografică, cât şi prin resursele naturale pe care le deţine, are potenţialul să devină o zonă turistică căutată de mulţi oameni care îşi doresc o vacanţă plină de experienţe în natură.
    „În zona aceasta se pot organiza multe servicii de turism de aventură printre care rafting pe râul Buzău, caiac pe lacul Siriu, caiac white water pe râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, drumeţii montane, trasee de biciclete şi multe altele. În plus, zona este frumoasă şi are avantajul că nu este o zonă afectată de turismul de masă şi aglomeraţia similară cu cele din alte zone”, precizează Cătălin Câmpeanu.

    Glampingul oferă turiştilor atât posibilitatea unei vacanţe pline de relaxare, cât şi experienţa unor activităţi outdoor, punând la dispoziţie atât ghizi cât şi echipamentele sportive necesare.
    „Ne diferenţiem total faţă de alte complexuri de glamping, iar diferenţierea este dată şi de denumirea proiectului nostru, Green Camp Adventure Glamping. În locaţia noastră se regăsesc toate ingredientele pentru a avea o vacanţă diferită de mai multe zile, adică relaxare  vibe, răsfăţ culinar, dar şi posibilitatea să experimentezi diverse activităţi outdoor alături de o echipă de ghizi brevetaţi internaţional şi echipamente sportive de top”, adaugă antreprenorul.

    Green Camp are trei acţionari care au fiecare experienţa antreprenoriatului. Cătălin Câmpeanu a activat în domeniul publicitar şi de peste 10 ani lucrează în domeniul turismului de aventură, Adrian Gioancă este antreprenor în domeniul construcţiilor, iar Cristian Balan este specializat în management şi resurse umane.

    Glampingul are în prezent 13 corturi de două persoane şi cinci corturi unde pot dormi câte patru persoane, capacitatea maximă fiind de 44 de locuri, dar dorinţa antreprenorilor este să ajungă la 80 de locuri. Fiecare cort are o terasă proprie mobilată cu şezlonguri şi masă de terasă, potrivită pentru a păstra distanţa fizică atât de necesară în această perioadă.
    Preţul unui cort de două persoane în perioada 1 iulie – 31 august ajunge la 219 lei pe noapte în timpul săptămânii şi 249 lei în weekend, pe când unul de patru persoane ajunge la aproape 350 lei/ noapte în timpul săptămânii şi circa 400 lei în weekend, iar în afara sezonului de vară preţurile corturilor sunt mai mici în funcţie de perioadă.

    Totodată, activităţile outdoor au preţuri cuprinse între 80 de lei şi 250 lei în funcţie de tipul de activitate, dar şi de alegerea cazării turiştilor, astfel că cei care au ales cazarea oferită de Green Camp au preţuri mai reduse la aceste activităţi faţă de cei care nu sunt cazaţi la corturile din glamping.

    Deşi este în al doilea an de funcţionare, glampingul are toate corturile rezervate în weekenduri până la finalul lunii august.
    „Pentru perioada de weekenduri avem un grad de ocupare de 100% până la finalul lunii august şi pentru cursul săptămânii de peste 70%. Cererile continuă să vină în număr mare. Anul 2020 este anul în care s-a vorbit în proporţie de 98% limba română la Green Camp”, spune Cătălin Câmpeanu precizând că anul trecut proporţia turiştilor străini a fost mai mare ca anul acesta dat fiind contextul COVID-19.

    Construcţia glampingului a început în anul 2018, iar pentru finanţarea unui astfel de proiect antreprenorii nu au apelat la niciun program de finanţare.
    „Un astfel de proiect se îmbunătăţeşte şi se transformă în fiecare an, deci nu există un număr fix de etape. Totul depinde de până unde vrei să aduci acest proiect”, răspunde Cătălin Câmpeanu, întrebat fiind de planurile de dezvoltare în ceea ce priveşte glampingul.
    Turiştii vin la Green Camp nu doar pentru cazarea inedită, ci şi pentru activităţile oferite pot avea experienţa raftingului pe râul Buzău, power rafting, caiac pe lacul Siriu, dar şi drumeţii.
    „Green Adventure înseamnă multă muncă, speranţă şi multe vise personale. Cel mai important aspect eu cred că este dat de faptul că prin intermediul programelor noastre, oamenii ies în cele mai autentice locuri naturale şi ajung să se îndrăgostească cu adevarat de natură. Ghizii noştri au o pregătire obţinută în urma participării la cursuri de ghidaj organizate în afara ţării şi pentru fiecare activitate din portofoliul nostru avem oameni instruiţi şi brevetaţi internaţional”, adaugă Cătălin Câmpeanu.

  • O platformă care oferă meşteri pentru amenajarea locuinţei îşi extinde serviciile pentru companii şi spaţii de cazare

    Businessul antreprenorial Ajusto, parte a Engie Romania, îşi extinde gama de servicii cu soluţii personalizate pentru segmentul business, propunând amenajări de spaţii comerciale şi spaţii de cazare în regim hotelier sau non-hotelier. Având un portofoliu de furnizori şi meşteri cu experienţă, intrarea pe segmentul B2B a venit ca un pas firesc în creşterea business-ului, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de trei ori mai mare ca în 2018, spun reprezentanţii businessului.

    „În contextul unui deficit de meşteri pe piaţă, putem să oferim, prin intermediul echipelor noastre, servicii profesioniste pentru amenajarea şi modernizarea diveritelor tipuri de spaţii. Am atacat de curând şi segmentul B2B deoarece am identificat în piaţă atât necesitatea de a lucra cu meşteri pricepuţi, cât şi aceea de a superviza managementul întregii lucrări, de la stadiul de proiect până la darea în funcţiune de către personal calificat. Sperăm să ne bucurăm de încrederea clienţilor noştri şi pe acest segment, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul segmentului rezidenţial”, a declarat Iulian Maxim, project manager Ajusto.

    Proiectele de amenajări, în creştere şi pe segmentul clienţilor rezidenţiali

    Serviciile Ajusto au fost dezvoltate ca urmare a necesităţii de externalizare a proiectelor de amenajări, tendinţă care s-a accentuat de la an la an. „Dacă luăm ca referinţă anul 2019, în decursul a doar 12 luni, solicitările clienţilor s-au dublat, iar perspectivele de creştere sunt menţinute şi pe parcursul acestui an, în ciuda contextului general nefavorabil creat de pandemie”, spun reprezentanţii companiei. În prezent serviciile Ajusto acoperă amenajarea completă a unui spaţiu de locuit, curăţenia, precum şi instalarea de aparate electrocasnice.

    Tot în creştere se află şi segmentele micilor montaje în locuinţe (de la electronice şi electrocasnice până la montarea tablourilor) şi amenajărilor complete ale locuinţei (finisaje interioare şi exterioare, instalaţii electrice), acesta din urmă fiind baza portofoliului de servicii ale companiei. Principalul target este reprezentat de familiile tinere (25-34 de ani, urmat de segmentul 35 – 45 de ani), care apelează la Ajusto atunci când îşi achiziţionează o locuinţă nouă.