La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 2,2 milioane lei (aproximativ 500.000 de euro).
La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 3,2 milioane lei (aproximativ 718.000 de euro).
Vezi numerele pe Mediafax .ro.
Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.
Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.
În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.
Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.
Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.
“Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”
Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.
Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.
În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.
Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.
Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.
“Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”
Bloomberg a alcătuit un top al executivilor care vor obţine cele mai mari câştiguri în cazul în care vor fi daţi afară din funcţiile pe care le deţin în companiile pentru care lucrează.
Totul a pornit de la pachetul de plecare al CEO-ului de la Yahoo!, Marissa Mayer, care ar trebui să primească peste 50 mil. dolari dacă este forţată să părăsească compania.
Steve Wynn de la Wynn Resorts (retail) primeşte cei mai mulţi bani dacă este dat afară, anume 358 mil. dolari. În acest top este prezent şi executivul de origine română, Safra Catz de la Oracle care dacă este concediată ar trebui să primească 137 de milioane de dolari.
După săptămâni de agitaţie politică, stabilitatea pare să revină în Marea Britanie, iar lira începe să câştige din nou teren.
Valuta britanică se îndreaptă către cel mai lung şir de câştiguri din ultimele două luni înainte ca Theresa May să preia funcţia de prim ministru miercuri, sfârşind perioada de instabilitate care a marcat ţara după votul pentru Brexit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca ei sunt foarte mulţi antreprenori români. Au proiecte, au studii de fezabilitate, au idei, au speranţe, au vise, dar au nevoie de bani. Iar băncile nu mai finanţează astfel de proiecte, bursa de la Bucureşti nici atât, fondurile de investiţii despică firul în patru, fondurile de pensii nu au voie, piaţa de obligaţiuni se bazează mai mult pe entităţile mari, care pot oferi un rating investitorilor (FruFru a fost o excepţie), iar piaţa de venture capital nu există.
Din păcate, România antreprenorială nu are de unde să facă rost de bani, chiar dacă poate are idei. Finanţarea investiţiilor este prizoniera sistemului bancar (95% din economie este finanţată de bănci). Aşa s-a creat sistemul în România şi prea puţini s-au gândit că va veni o zi când băncile nu vor mai finanţa proiecte noi, iar restul va fi teren sterp.
Acum 25 de ani, când a reintrat capitalismul în România, primii antreprenori s-au împrumutat la părinţi, rude, sau cei mai norocoşi au pus gaj lucrurile din casă pentru un credit la bancă. Dar până la urmă finanţarea noilor afaceri s-a făcut pe seama inflaţiei şi a devalorizării cursului de schimb. Aşa s-au creat şi au rezistat noile businessuri.
Băncile au finanţat proiectele private, chiar de la prima cărămidă, pentru că aşa s-a încetăţenit acum două decenii. În mod normal, băncile nu trebuie să finanţeze startup-urile, investiţiile de la zero. O afacere trebuie începută cu banii antreprenorului, atraşi de pe piaţa de venture capital, de pe bursă sau de la acţionari care vor să îşi asume un risc în speranţa multiplicării investiţiei. Finanţarea de la bancă trebuie să intervină când este vorba de capital de lucru sau când se extinde investiţia iniţială.
În România, toată lumea crede că banca trebuie să finanţeze ideea cap-coadă şi de aceea cei care se duc la bancă cu proiectul sunt foarte nervoşi când sunt respinşi.
Primii bani necesari începerii investiţiei trebuie luaţi de la cei care cred în proiect, care vor să devină acţionari şi care vor să îşi asume riscuri la fel ca antreprenorul, nu să dea bani cu împrumut. Dacă proiectul iese, câştigul investitorului trebuie să fie aproape la fel ca al fondatorului businessului. Dacă afacerea nu iese, pierderile sunt comune.
Riscul unei bănci nu trebuie să fie acelaşi ca al acţionarului, ci mult mai mic sau chiar deloc, pentru că în joc sunt banii unor deponenţi.
România antreprenorială suferă, pentru că toţi aşteaptă finanţare de la bănci. Asta a fost odată, şi pe măsură ce lumea capătă tot mai multă experienţă, iar reglementările bancare devin din ce în ce mai dure, băncile vor finanţa din ce în ce mai puţine startupuri şi investiţii de la zero.
Atunci antreprenorii trebuie să caute bani din altă parte. Din păcate, în 25 de ani nu s-a creat o piaţă alternativă de finanţare la cea bancară, iar acum multe proiecte rămân pe hârtie, sau sunt începute, dar nu mai au bani pentru a fi continuate. Mulţi caută bani pe platformele de crowdfunding, dar şi acolo este o piaţă unde te pierzi printre milioane de proiecte.
În cazul în care nu se vor construi alternative de finanţare, România antreprenorială va avea de suferit, se va pierde pe drum, iar cei care vor să devină antreprenori, să cucerească lumea, vor deveni extrem de frustraţi şi îşi vor îndrepta ura către stat, bănci, Banca Naţională, către sistem.
Companiile româneşti sau multinaţionalele care sunt deja pe piaţă îşi vor consolida poziţia pentru că nu vor avea concurenţă, nu vor apărea alte businessuri inovatoare care să le atace piaţa, iar economia românească va rămâne în urmă.
Degeaba vom avea creştere economică de 4%, cea mai mare din Europa în acest moment, adusă de consum, dacă din urmă nu vin noi investiţii, în special cele antreprenoriale, care să aducă alte idei pe piaţă, să insufle energie şi determinarea de a schimba lumea sau un sector.
Între 1980 şi 1990, România a trăit cu iluzia că are o economie performantă, care produce, care se poate bate cu cea capitalistă. După 1990, până în 2000, când au apărut mai susţinut investiţiile străine, toată această economie comunistă a crăpat, pentru că produsele ei nu puteau face faţă deschiderii pieţei.
Dacă România nu se deschide către un nou val de antreprenori prin crearea altor surse de finanţare în afara celei bancare, riscă să ajungă în situaţia de acum trei decenii, chiar cu multinaţionalele în frunte.
Nu ştiu de unde va găsi bani Freelo, dar sper să reuşească şi să fie un deschizător pentru alternative de finanţare, care să ajute şi alte afaceri să scoată capul din găoace şi să ajungă mari.
Microsoft, Intel, Facebook, Google, Oracle, toţi au pornit de la o idee, care a convins întâi investitori, mai mult sau mai puţin nebuni. Dar cei care au avut ideea au fost dispuşi să o împartă, inclusiv câştigul, cu piaţa, cu lumea întreagă, cu acţionarii anonimi. Antreprenorii români trebuie să înveţe şi ei acest lucru.
Venitul salarial mediu al celor 1.268 de angajaţi ai Ministerului de Finanţe a fost de peste 4.600 de lei net pe lună în luna martie a acestui an, arată datele publicate pe site-ul instituţiei.
Cu o medie de 4.600 de lei net pe lună, angajaţii Finanţelor câştigă mai bine decât cei din sectorul extracţiei petrolului şi a gazelor naturale (care au câştiguri medii nete de 4.000 de lei), dar şi faţă de bancheri (având în vedere că venitul mediu net în sectorul intermedierilor financiare a fost de circa 3.900 de lei în luna februarie, potrivit datelor de la Statistică).
Peste 70% din averea financiară a românilor stau în depozitele băncilor pentru dobânzi mai mici de 1% pe an, în timp ce pe bursa de la Bucureşti există acţiuni lichide cu randamente şi de 45% pe an, iar dividendele plătite de cele mai mari companii listate sunt în medie de 7,5%. Educaţia financiară deficitară alături de frica de risc îi fac pe români să meargă doar la bancă pentru a-şi plasa economiile.
Depozitele bancare ale populaţiei au crescut cu 8,7 miliarde de lei în ultimul an, atingând valoarea de 147,9 miliarde de lei la finalul lunii februarie, deşi dobânzile la lei s-au înjumătăţit până la circa 1,5% pe an, iar la euro au coborât la circa 0,3% pe an.
În acelaşi interval, pe bursa de la Bucureşti tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu peste 15%, până la o medie zilnică de sub 26 milioane de lei, semn că nu au intrat bani noi în piaţă, iar fondurile mutuale au raportat intrări nete de 735 milioane de lei (februarie 2015 – februarie 2016). Dacă indicele BET al bursei, ce reuneşte evoluţia celei mai lichide zece acţiuni, afişează un randament negativ de 4% pentru ultimele 12 luni, anumite acţiuni din primul eşalon al bursei se remarcă cu un randament şi de 45%, cum este cazul acţiunilor Banca Transilvania. Mai mult, dividendele anunţate în acest an de cele mai mari companii de pe bursă aduc în medie un câştig cert de 7%. Cu toate acestea, românii nu s-au lăsat impresionaţi de oportunităţile de pe bursa locală.
WowApp este o aplicaţie gratuită de comunicare digitală care îşi propune să dea înapoi utilizatorilor săi valoarea materială a timpului petrecut online. Sistemul revoluţionar care stă la baza WowApp constă în distribuirea profitului sau venitului obţinut din utilizarea aplicaţiei de către membrii săi. . Peste 70% din câştigurile pe care WowApp le obţine din vânzarea spaţiului publicitar sau din apelurile plătite se întorc către utilizatori., Aceştia decid apoi ce vor face cu fondurile: le pot dona către ONG-uri sau le pot transfera în propriul cont bancar
Cum funcţionează aplicaţia?
WowApp este o aplicaţie pe bază de invitaţie gratuită. Obţii o invitaţie de la prietenii care deja o folosesc sau de la una din ONG-urile partenere WowApp: OvidiuRo, Hospice Casa Speranţei, Teach for Romania, Merci Charity Boutique, HHC România, Telefonul Copilului. Îţi creezi un cont, instalezi gratuit WowApp pe smartphone, tableta, laptop si/sau desktop şi îţi poţi invita mai departe cunoscuţii să se alăture comunităţii tale.
Aplicaţia poate fi folosită gratuit pentru mesagerie, telefonie sau videocalling de pe orice device unde e instalată şi se sincronizează automat pe toate device-urile unui utilizator, pe Android, iOS, PC şi MAC.
Puterea aplicaţiei se bazează pe puterea reţelei. Cu cât reţeaua din care un utilizator face parte este mai mare şi cu cât gradul de utilizare al aplicaţiei creşte, cu atât valoarea veniturilor membrilor va fi mai mare şi de asemenea sumele pe care un membru WowApp le poate dona sau le poate transfera în contul propriu vor creşte.
Câştigurile financiare se obţin atunci când utilizatorii optează să vadă reclame în timp ce folosesc aplicaţia pentru nevoile lor de comunicare zilnice. sau când aleg să folosească WowApp ca pe un serviciu de telefonie pre-paid şi efectuează apeluri în afara reţelei WowApp. Comunicarea, apelurile de voce sau video în reţeaua WowApp sunt gratuite.
Idee vizionară, dezvoltare românească.
Thomas Knobel, un investitor străin, este persoana care şi-a dorit să le ofere oamenilor o nouă perspectivă de a folosi tehnologia pentru o lume mai bună şi a ales România ca ţară unde să dezvolte această aplicaţie. A investit peste 5 ani de muncă în visul său pentru a-l transpune in realitate prin www.wowapp.com
“In visurile mele WowApp schimbă modul în care trăim. Schimbă felul în care cumpărăm lucruri, modul în care sunt împărţite profiturile, în visurile mele se schimbă felul în care oamenii participă în acţiuni caritabile şi felul în care folosim Internetul astăzi.” Thomas C. Knobel
Această aplicaţie de chat, calling si video-calling a fost dezvoltată de o echipă de peste 70 de programatori români. La trei săptămâni de la lansare, WowApp a înregistrat creşteri spectaculoase în Rusia, Brazilia şi Statele Unite. Recent a trecut de pragul de 100.000 de membri în toată lumea.
România demonstrează astfel că poate fi în avangarda revoluţiei tehnologice şi adaugă o doză neaşteptată de umanitate unui produs digital de ultimă generaţie.
Cum funcţionează aplicaţia?
La nivel mondial exista deja peste 2000 de organizaţii non-guvernamentale pe care utilizatorii le pot susţine prin intermediul aplicaţiei WowApp În România,lista e în continuă creştere odată cu afirmarea aplicaţiei pe piaţa românească. Mai multe detalii legate de ONG-urile implicate găsiţi AICI.
Astfel, pe măsură ce numărul de utilizatori WowApp creşte, câştigurile tuturor vor fi din ce în ce mai mari, pentru că o comunitate unită şi activă atrage din ce în ce mai multe investiţii în publicitate.
Pentru mai multe detalii despre aplicatie si inscriere, accesati www.wowapp.com