BusinessMagazin

Tag: Case

  • Cea mai mare bulă imobiliară din istorie a început deja. Analist: „Nu este încă prea târziu să faceţi ceva”

    Bill Brame edita filme Star Trek înainte să înceapă procesul de „house flipping” (de cumpărare a unor locuinţe mai vechi, pe care să le reamenajeze ulterior).
    În perioada bulei imobiliare, el a renovat 14 case cu ajutorul a trei echipe de renovare care lucrau în regim full time. În 2004, a plătit 400.000 de dolari pentru o casă aflată în Hollywood, California, iar un an mai târziu, a vândut-o în schimbul a 1,2 milioane de dolari, scrie analistul Stephen McBride pentru publicaţia internaţională Forbes.

    Pe atunci, să renovezi case şi să le vinzi la un preţ mai mare era una dintre cele mai profitabile afaceri din America. În 2006, una din 10 case trecea printr-un astfel de proces. Nu este un secret pentru nimeni faptul că, odată cu prăbuşirea pieţei imobiliare din 2008, preţul mediu al unei case a scăzut cu aproape un sfert.
    Cei care se ocupau de remodelări şi vânzări au intrat în faliment când s-au trezit că deţin case pe care nu le mai doreşte nimeni. A fost un şoc pentru mulţi dintre cei care credeau că nu pot să piardă odată ce investesc în imobiliare.

    Analistul citat de Forbes spune că investiţiile în imobiliare sunt asemenea investiţiilor într-un „cuptor încins”. Odată ce te-ai ars cu o astfel de investiţie, nu te mai atingi de una similară. Ceea ce este păcat – spune el – fiindcă acest tip de investiţii reprezintă printre cele mai bune oportunităţi ale prezentului. El oferă exemplul unei companii americane de dezvoltare imobiliară, care se tranzacţionează sub numele NVR, care au crescut constant. Cei care au cumpărat acţiuni NVR în februarie au avut parte de un câştig de 45%. De asemenea, indicele bursier S&P 500 a crescut cu 10%.

    Cei care au investit în acest tip de companii deja au parte de câştiguri, însă, potrivit analistului Stephen McBride, nu este nici acum târziu pentru astfel de investiţii.  „Cercetările mele sugerează că boomul curent din imobiliare îşi va continua creşterea. Dacă nu urmaţi deja acest trend, nu este încă prea târziu”.

  • Oraşul unde casele nu au uşă la intrare, iar magazinele nu se încuie pe timpul nopţii

    La o distanţă de aproximativ 300 de km est de Mumbai, în localitatea Shani Shingnapur, în India, crimele şi jafurile sunt atât de necunoscute încât locuitorii nu au nevoie să îşi securizeze casele, proprietăţile şi obiectele de valoare. De asemenea, nimeni nu îşi încuie maşina. Patronii magazinelor îşi lasă încasările într-un sertar nesecurizat pe timpul nopţii, iar femeile îşi depozitează bijuteriile în cutii uşor accesibile. Mai mult, casele nu au uşi, doar un cadru din lemn cu o draperie, pentru a proteja intimitatea proprietarului.

    La baza acestui comportament stă o legendă conform căreia oraşul are propriul păzitor ceresc, Lordul Shani, un zeu hindus care se crede că protejează oamenii în faţa hoţilor, fiind pedepsiţi de către acesta.

    Legenda spune că acum sute de ani, în urma unei perioade marcate de ploi abundente şi de inundaţii, o grea lespede de piatră neagră era spălată pe marginea unui râu care trecea prin sat. Atunci când localnicii au atins-o, a început să curgă sânge din ea. Ulterior, conducătorul satului a avut un vis în care Lordul Shani a vorbit cu el şi i-a mărturisit că piatra era, de fapt, zeul înşuşi. Shani i-a instruit pe locuitori să o păstreze în oraş pentru că el îşi doreşte să se afle acolo şi să protejeze oamenii. Însă, cerinţa era următoarea: placa trebuia deschisă, pentru ca Lordul să poată vedea ceea se se întâmplă în oraş.

    În ziua următoare, locuitorii au adus piatra într-o zonă uscată şi au depus-o pe o platformă în centrul satului. Mai mult, au considerat că trebuie să îndepărteze toate uşile caselor şi toate încuietorile, pentru că nu mai aveau nevoie de ele odată ce Lordul îi proteja.

    De-a lungul timpului, această credinţă a crescut. Sătenii cunosc foarte multe intenţii de jaf care au eşuat, hoţii încercând, în timpul nopţii, să părăsească localitatea, dar dimineaţa aflându-se în acelaşi loc. Aparent, se mişcau în cerc. De asemenea, o povestire populară relevă situaţia unui locuitor care şi-a dotat casa cu uşi, iar a doua zi a suferit un accident de maşină.

    Shingnapur a rămas necunoscut până în anii 1990, atunci când a devenit o adevărată atracţie pentru regizorii de la Bollywood şi a început să atragă turişti. Însă, crimele şi jafurile au început să fie o realitate, dar oficialii ţin în secret aceste manifestări, pentru ca reputaţia acestui oraş să fie păstrată.

    Atunci când un jurnalist a vizitat secţia de poliţie din acel oraş a descoperit că erau înregistrate 46 de cazuri de furt, iar un localnic i-a povestit cum colierul de aur al mamei sale a fost furat din interiorul casei atunci când el era doar un adolescent.

    Acum, aspectul localităţii începe să se schimbe. A fost deschisă o bancă în anul 2011 care a fost dotată cu o uşă de Plexiglas, dar care nu are  niciun sistem de închidere, pentru a păstra tradiţia locului, dar este blocată cu ajutorul unui  sistem electromagnetic. Multe case şi magazine au început să aibă uşi glisante.

  • Boom imobiliar de-a lungul Europei: Fenomenul alarmant care a pus stăpânire şi pe România

    Lipsa banilor începe să creeze un adevărat boom în sectorul imobiliar, fapt ce îi conduce pe rezidenţi în afara oraşelor mari, stârnind nelinişti în rândul factorilor politici de decizie, conform NY Times.

    După ani de creşteri anemice, economia din Paris se străduieşte să câştige teren, dar nivelurile extrem de joase ale dobânzilor, care erau menite pentru a resuscita economia, încep să contureze un boom imobiliar ce nu poate să genereze decât probleme.

    În prezent, un credit ipotecar pe o perioadă de 20 de ani în Paris sau Frankfurt poate fi oferit cu o rată a dobâznii de sub 1%, fapt ce îi împinge pe debitori să cumpere constant case şi apartamente. Din aceste motive, investitorii instituţionali văd o oportunitate de neratat în ceea ce priveşte profiturile lucrative şi achiziţionează tot mai multe proprietăţi din zone rezidenţiale de-a lungul Europei.   

    În câteva părţi ale continentului, evaluările au egalat sau au depăşit cifrele înregistrate după criza de acum un deceniu, stârnind îngrijorări în rândul analiştilor ce sunt de părere că boom-ul imobiliar ar putea să sfârşească prost.

    „Riscurile sunt reale, deoarece ratele negative ale dobânzilor în Europa sunt deja consolidate. Ce este important pentru economie este să prevenim apariţia unui nou cerc vicios”, a declarat Jörg Krämer, principalul economist al băncii germane Commerzbank.

    Cererile au crescut încontinuu în ultimii cinci ani, de când Banca Centrală Europeană (BCE) a scăzut sub zero una dintre ratele de referinţă a dobânzilor, mişcare nemaiîntâlnită până atunci la un nivel atât de mare. Preţurile au crescut cu 30% în Frankfurt, Amsterdam, Stockholm, Madrid şi alte zone metropolitane şi cu o medie de 40% în Portugalia, Luxemburg, Slovacia şi Irlanda.

    Astfel, o mulţime de proprietăţi au devenit practic inaccesibile pentru majoritatea oamenilor, cu excepţia persoanelor cu venituri cu mult peste medie. În plus, chiriile au crescut într-un ritm accelerat, fapt ce i-a împins pe oamenii din clasa muncitoare tot mai departe de centrele urbane. Reculul politic se manifestă prin faptul că primarii marilor oraşe europene intervin cât mai mult în piaţă, încercând să controleze preţul chiriilor şi taxelor de proprietate şi să subvenţioneze programe de cumpărare a primei case.

    Reculul produs de ratele mici ale dobânzilor asupra zonei euro arată că politicile actuale fac mai mult rău decât bine, îngreunând eforturile băncilor centrale de a administra inegalitatea financiară.

    În septembrie, Comisia Europeană de Risc Sistemic, una dintre armele BCE de reglementare a sistemului financiar european, recomanda unui număr de 11 ţări să continue reglementările şi măsurile fiscale menite să controleze preţurile şi să promoveze accesibilitatea şi disponibilitatea proprietăţilor.

     

  • Millennialii nu vor să cumpere casele baby boomerilor, creând o problemă majoră pentru piaţa imobiliară

    Cei din generaţia millennials, născuţi între 1981 şi 1996, tind să aibă stiluri de viaţa complet diferite decât cei din generaţia baby boomer, născuţi între 1946 şi 1964. De regulă, millennialii aşteaptă mai mult timp până să se căsătorească şi să aibă copii şi cheltuie mai mult pe sănătate şi experienţe decât pe bunuri materiale, potrivit Business Insider.

    Însă boomerii şi millennialii au gusturi total diferite şi în ceea ce priveşte tipurile de case, ceea ce creează o problemă semnificativă pentru sectorul imobiliar.

    În urmă cu 15 ani, boomerii construiau case impresionant de mari în state precum Florida, Arizona sau Carolina de Sud, potrivit Wall Street Journal. În prezent, confruntându-se cu efortul pe care îl reprezintă întreţinerea unor case atât de mari, se pregătesc să reducă din dimensiuni, singura problemă fiind aceea că tinerii nu sunt interesaţi să cumpere locuinţe de asemenea mărimi.

    „Casele construite înainte de 2012 se vând cu discounturi imense – uneori de 50%, şi mulţi proprietari sfărşesc vânzând pentru bani mai puţini decât au investit în case”, a declarat Candace Taylor, reporter WSJ.

    Pe lângă tendinţa de a alege locuinţe cu spaţii deschise, millennialii se îndreaptă în principal spre design-uri minimaliste şi uşor de întreţinut. De asemenea, casele trebuie să fie dotate cu aparate electrice silenţioase şi mobilă simplă şi elegantă.  Prin comparaţie, casele mari ale boomerilor sunt de cele mai multe ori construite în stil mediteranean sau toscan, stiluri ce nu mai sunt atât de căutate ca în ultimele decenii.

    Datoriile ce le acoperă studiile şi preţurile tot mai mari sunt principalii factori care îngreunează dorinţa tinerilor de a-şi cumpăra o casă. Millennialii sunt adesea văzuţi ca o generaţie care preferă să stea în chirie, dar mulţi dintre ei doresc să aibă o locuinţă stabilă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Autorităţile dintr-un sat superb din Elveţia, aflat în apropierea graniţei cu Italia, au scos case la vânzare la preţul de 1 dolar. Care este singura condiţie pentru a cumpăra o casă acolo

    Casele din Monti Sciaga sunt înconjurate de păduri şi oferă privelişti extraordinare către Lacul Maggiore, scriu cei de la Daily Mail.

    Satul se află în apropierea graniţei cu Italia, astfel că proprietarii pot ajunge imediat la Lacul Como sau la Milano.

    Pentru a putea deveni proprietar al unei astfel de case, numite “rustici”, cel interesat trebuie să renoveze proprietarea şi să o aducă la o stare în concordanţă cu normele locale. Un avantaj este faptul că există canalizare, ceea ce ar putea uşura munca celor interesaţi.

    Scheme similare de revitalizare au apărut recent în Europa, un exemplu fiind cea de pe insula grecească Antikythira.

  • Vulturul pleşuv din vecini

    Aşa se face că în suburbii ale unor localităţi din California au cuibărit un număr mare de vulturi pleşuvi care nu par deranjaţi de prezenţa oamenilor şi s-au instalat în apropiere de case sau în copaci din curtea unor şcoli. Motivul pentru care aceste păsări au prins curaj îl constituie, consideră ornitologii, interacţiunea cu omul pe parcursul a decenii de eforturi de conservare a speciei, precum şi varietatea surselor de hrană din vecinătatea zonelor urbane. 

  • Iohannis, despre casele sale: Nu sunt şase, sunt cinci. Tema mi-a fost creată de PSD

    Klaus Iohannis a declarat miercuri că Viorica Dăncilă ”este prost informată”, el neavând şase, ci cinci case şi că, în privinţa acestora nu îşi reproşează nimic. ”Le-am cumpărat într-un mod absolut legal şi cinstiţi”, a mai spus şeful statului, afirmând că tema caselor a fost creată de PSD

    ”Doamna Dăncilă este prost informată. Nu ştiu cine o informează pe doamna Dăncilă, eu nu am nicio problemă nici în civil, nici în penal. Nu sunt 6, sunt 5 case , între timp pentru că una a fost eliminată. Această chestiune a apărut când am venit eu în politică. În anul 2000 mi-a fost creată de PSD ca să fie folosită de aceştia în campanie electorală. Vă daţi seama câtă inventivitate din partea PSD, dacă din anul 2000, în fiecare campanie cu asta au ieşit. Cred că lumea s-a lămurit între timp”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a mai spus că nu-şi reproşează nimic şi că este un om cinstit.

    ”Le-am cumpărat într-un mod absolut legal şi cinstiţi iar ce s-a dezbătut în justiţie sunt chestiuni legate de procese civile şi am auzit, parcă doaman Dăncilă a zis că aş fi şi eu un fel de penal. Nu am avut vreodată un dosar penal nici pentru asta, nici pentru altceva. A, că cineva a scris o plângere către Parchet, ei trebuie să o pună într-o mapă şi să scrie ceva. Nu am absolut nimic de ascuns”, a conchis Iohannis.

  • Mărturiile familiilor care au cumpărat case cu doar 1 euro în Italia. Ce s-a întâmplat după ce s-au mutat în noile locuinţe – FOTO

    În ultimii ani, numeroase oraşe mici din Sicilia au oferit case la preţuri absurd de scăzute în încercarea de a atrage noi locuitori în comunităţile aflate pe moarte, scrie Mediafax.

    Ofertele au ajuns pe primele pagini ale publicaţiilor de ştiri, captivând milioane de oameni atraşi de gândul că ar putea abandona jungla urbană pentru o viaţă mai simplă. Multe dintre oraşe au fost „inundate” cu cereri, iar site-urile web au picat sub presiunea căutărilor.

    Jurnaliştii de la CNN au contactat un cuplu – sau „cetăţeni de 1 euro”, cum sunt numiţi de localnici – care au făcut exact ce mulţi dintre noi doar visăm să facem.Morgane Guihot, care provine din apropierea oraşului francez Nantez, a fost printre primii norocoşi care au pus mână pe ofertele de 1 euro.

    Vedeţi aici articolul integral.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Numai pentru colecţionari: ce s-a mai schimbat pe piaţa licitaţiilor de maşini

     În ultima vreme a câştigat însă teren Bring a Trailer, care organizează licitaţii de maşini de colecţie cinci zile pe săptămână, scrie LA Times. Bring a Trailer acceptă cel mult jumătate din maşinile propuse spre vânzare, iar după inspecţie trimite la vânzător un specialist care să afle toate detaliile disponibile despre autovehicul şi păstrează pentru public toate informaţiile postate pe site-ul său despre un model sau altul.

  • Din ocean pe umeraş

    Ele ignoră însă o sursă importantă de populare, consideră creatorul Roland Mouret, mai precis umeraşele, care, afirmă acesta, sunt la fel de rele ca paiele de plastic, scrie Financial Times. Hainele create de industria modei sunt atârnate pe umeraşe, iar atunci când acestea din urmă nu mai sunt necesare sunt aruncate, contribuind la poluarea provocată de acest sector. Modalitatea de luptă împotriva poluării aleasă de Mouret este folosirea de umeraşe realizate în parteneriat cu producătorul olandez Arch & Hook, care conţin în proporţie de 80% plastic recuperat din oceanele planetei şi sunt disponibile sub marca Blue.