Tag: Case

  • Cine este cel mai SĂRAC candidat la preşedinţia României: zero case, zero venituri, zero bunuri. Nu are nici conturi la bancă

    În timp ce majoritatea candidaţilor la funcţia de preşedinte se laudă cu averi impresionante – spre exemplu Viorel Cataramă sau Alexandru Cumpănaşu – există şi unul care se află la polul opus.
     
    Popescu Sebastian Constantin, candidat din partea Partidului Noua România, a depus la Biroul Electoral Central o declaraţie de avere mai puţin obişnuită.
     
    Mai exact, Popescu Sebastian Constantin a lăsat libere toate câmpurile existente pe declaraţia de avere, evident cu excepţie celor dedicate numelui şi datei depunerii.
     
    Pare greu de crezut că Popescu Sebastian Constantin nu are nici măcar un cont bancar; cu toate acestea, declaraţia de avere este un act oficial, iar falsificarea sa impune măsuri legale.
     
    Declaraţia de avere a lui Popescu Sebastian Constantin poate fi consultată aici:
     
     
    Pe declaraţia de interese, Popescu Sebastian Constantin a trecut doar faptul că deţine funcţia de preşedinte al Partidului Noua Românie.
     
    Pe data de 25 septembrie, Biroul Electoral Central a anunţat oficial că va depune plângere penală împotriva a opt candidaţi, din cauza suspiciunilor privind semnăturile depuse de aceştia. Este vorba despre Viorel Cataramă, Miron Cozma, Alexandru Cumpănaşu, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Maria Minea, Sebastian Constantin Popescu şi Bobby George Marius Păunescu.
  • Decoraţiunile moldoveneşti care au cucerit turiştii străini

    Mirela Nechita, absolventă de Marketing, a lucrat timp de 12 ani la stat în domeniul comerţului, iar în 2004 a hotărât să facă o schimbare în viaţa sa, alegând să parieze pe un business prin care oferea servicii de transport. De-a lungul anilor, ea a mai dezvoltat afaceri precum un centru de sport şi întreţinere corporală, un magazin de flori şi decoraţiuni sau o firmă de mobilier şi materiale de construcţii, însă cel mai longeviv business, care i-a adus şi cele mai bune rezultate, este Natallia Decor.

    „Mi-am dorit să creez un business care să îmbine dinamica unui plan de afaceri cu bucuria de a redescoperi tezaurul moldovenesc de aici, din Valea Şomuzului, ţinutul sucevean în care m-am născut. Articolele Natallia Decor – perdele, cu­ver­­turi, prosoape de baie, huse pentru canapele, feţe de pernă, lenjerie sau alte accesorii textile – nasc acea emoţie a nostalgiei şi a dorului de casă”, povesteşte Mirela Nechita. În 2018, compania Natallia Decor a avut o cifră de afaceri de 100.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În atelier, compania confecţionează produ­­se finite după tehnologia veche, adică prin tehnica cusutului manual, a ţesutului, cu materie primă adusă din străinătate. „Realizarea unui set de lenjerie de pat cu aplicaţii tradiţionale durează în jur de o zi”, explică antreprenoarea.

    Ea spune că românii plecaţi la muncă în străinătate vin vara acasă şi îşi doresc să îşi decoreze casele în cel mai pur stil moldovenesc.
    „A crescut interesul românilor pentru lucrurile autentice în detrimentul celor pur comerciale şi acum cred că încep să se vadă efectele maturizării noastre ca popor, din punctul de vedere al simţului estetic, al apetitului pentru calitate şi pentru lucru original. Cred cu tărie că preferinţa românilor pentru stilul tradiţional se va menţine şi va lua amploare în următorii ani.”

    Compania are şapte angajaţi, care pot produce săptămânal câteva sute de perdele. Pentru producţia de decoraţiuni, antreprenoarea colaborează cu o echipă de designeri orientată spre stilul rustic. Astfel, firma realizează şi produse unicat sau în serie mică.

    Obiectele de decor şi produsele textile sunt comercializate în propriul magazin al companiei, din Fălticeni. Pe lângă vânzarea din showroom, Natallia Decor colaborează şi cu parteneri precum Nugat, Cassa Rossa Textil, Dedeman, Ax Perpetuum, Brentina, Decoratex sau Marcon. În prezent, compania nu vinde în străinătate, însă în viitor reprezentanta firmei ia calcul înfiinţarea unor puncte de lucru în ţările limitrofe, Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Anul trecut, Mirela Nechita a pornit şi un proiect în domeniul turismului, „Turist în Dolheşti”, proiect-pilot axat pe turism rural în comuna Dolheşti. Ea spune că acesta a dovedit că are un potenţial şi că oamenii tânjesc să revină la rădăcini, la simplitate, în zone mai puţin circulate şi care şi-au păstrat autenticitatea.

    „În 2019 am primit mai multe grupuri de turişti străini, câteva sute în total, din ţări precum Franţa, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia şi Japonia. Au fost încântaţi de experienţa oferită, sunt foarte atraşi de ecoturism şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care li-l propunem. Toţi străinii au rezonat într-un mod personal cu stilul arhitectonic tradiţional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospodăriile oamenilor şi cu meşteşugurile ancestrale care încă se păstrează la noi”, susţine antreprenoarea.

    Ea aminteşte că turiştii au putut vizita şi mănăstirea Probota, una din cele mai vechi sihăstrii din Moldova, participând şi la evenimente cu datinile din zonă. O atracţie au fost şi textilele expuse în curţile şi gospodăriile dolheştenilor, de la cergi, ii, ştergare, macate, la năframe şi mici obiecte vestimentare croşetate. Iar unii dintre turişti au şi cumpărat astfel de produse.

    Compania a făcut un parteneriat cu Romanian Business Leaders, prin care au organizat o şcoală de vară pentru viitorii antreprenori şi un eveniment dedicat diasporei. „În decembrie 2018 am fost singura comună din Moldova distinsă cu un trofeu, la categoria Managementul Destinaţiei.”

    În viitor, Mirela Nechita îşi propune să atragă turişti în cât mai multe locaţii din regiune, să deschidă cel puţin o filială regională sau o microîntreprindere cu decora­ţiuni tradiţionale din Valea Şomuzului. „Intenţionez să organizez şi ateliere de creaţie ca o comple­tare a activităţii creative în şcoli. Îndrăznesc să sper că Natallia Decor va deveni un brand relevant la nivel regional, căci moldovenii au această abordare mai degrabă emoţională a conceptului de locuire. Cu proiectul Turist în Dolheşti, suntem în curs de acreditare de la Ministerul Turismului pentru mai multe unităţi de cazare din comună”, conchide Mirela Nechita.

  • Ce avere are Iohannis, candidat la prezidenţiale: Cinci case şi cont în bancă de 250.000 lei

    Astfel, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis deţine în prezent cinci imobile: Unul dobândit în 1997, prin cumpărare, de 84.60 mp, alt imobil obţinut prin cumpărare în 2001 de 253 mp, unul obţinut prin donaţie în 1992 de 377 mp. Totodată, şeful statului a cumpărat două case în 2007, de 76 mp, respectiv 64 mp.

    Klaus Iohannis deţine şi un cont în bancă deschis în 1999 în valoare la zi de 250.000 lei.

    Potrivit declaraţiei de avere, şeful statului a realizat un venit de la Administraţia Prezidenţială, în ultimul an fiscal încheiat, în calitate de preşedinte, de165.100 lei.

    Soţia lui, Carmen Iohannis, a realizat un venit de profesor de 33.276 lei.

    Preşedintele a obţinut, totodată, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul BEC, 35.829 lei, din închirierea unui imobil din Sibiu.

    Şi Cramen Iohannis a obţinut acelaşi venit, respectiv 35.829 lei, prin închirierea unui imobil.

    Klaus Iohannis candidează din partea PNL pentru al doilea mandat la Cotroceni. El a depus vineri, la BEC, împreună cu PNL, peste 2.200.000 de semnături necesare înscrierii în cursa pentru prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai vizitate locuri din Europa scoate la vânzare case la preţul de 1 euro. Ce pentru mulţi era doar un vis acum se poate transforma în realitate

    Pentru mulţi, ideea de a trăi în Italia e un vis; o municipalitate din Sicilia a decis încă să-i ajute pe cei interesaţi să-şi împlinească acest vis.
     
    La începutul anului 2019, autorităţile din Sambuca, un mic oraş din Sicilia rurală, au anunţat un plan ambiţios de reînvigorare a comunităţii: vânzarea caselor abandonate la preţul de 1 euro.
     
    Ca multe alte oraşe din Europa, Sambuca a suferit din cauza tinerilor care s-au mutat în centrele urbane – exemple există mai ales în Spania sau Grecia.
     
    Planul autorităţilor a funcţionat, lucru ce reiese clar din numărul tot mai mare de artişti, muzicieni sau dansatori care aleg să se mute aici.
     
    Leonardo Ciaccio, primarul localităţii, pare extrem de mulţumit de rezultatele obţinut: “Totul a ieşit extrem de bine”, a declarat el.
     
    “Am văzut foarte mulţi oameni interesaţi de casele noastre, de satul nostru, de cultura noastră”, a declarat celor de la BBC o rezidentă a localităţii Sambuca, adăugând că până în prezent s-au vândut în jur de 60 de case.
  • Umila cizmă de cauciuc a intrat în atenţia caselor de modă

    Cizmele, care au putut fi văzute pentru prima oară în cadrul prezentării de la Paris a colecţiei Stella McCartney de toamnă/iarnă 2019, sunt, susţin cele două companii, puţin poluante. Ele sunt confecţionate din cauciuc provenit de la arbori din păduri atent gestionate şi exploatate din Guatemala, fără a afecta păduri tropicale, şi căptuşite cu un material denumit Yulex, care înlocuieşte neoprenul folosit în mod normal şi este obţinut printr-un proces de producţie care elimină mult mai puţin dioxid de carbon în atmosferă. Doritoarele trebuie să plătească de la 350 de euro în sus pentru o astfel de pereche de cizme de cauciuc, scrie The Independent.

  • Purtaţi-le până se rup

    Acesta şi-a ales pentru noua sa colecţie pentru bărbaţi, It’s All Good Folk, mottoul „Wear it out” („Poartă-l până se uzează”), scrie The Guardian, propunând articole vestimentare rezistente, pe care clienţii să le poată repara şi purta până se strică de tot. Compania consideră că astfel se reduc cantitatea de deşeuri din industria modei şi implicit impactul negativ asupra mediului.

  • SATUL din România unde ZECI DE STRĂINI şi-au cumpărat case: “Am o viaţă mult mai BUNĂ aici decât în Germania!”

    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar acum cativa ani, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

  • Anunţul de la ANAF care pune pe jar sute de mii de români. Cine sunt oamenii vizati de controale masive

    Inspectorii antifraudă fiscală au identificat, în cadrul controalelor efectuate în luna august, abateri în privinţa modului în care firmele fiscalizează încasările prin intermediul caselor de marcat şi au aplicat 256 de avertismente şi sancţiuni contravenţionale în valoare de 7,61 milioane de lei.

    Conform unui comunicat ANAF, în luna august inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au verificat 1.341 de firme din toată ţară, care vindeau produse şi prestau servicii în domenii precum comerţul cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse nealimentare, alimentaţie publică (restaurante, cluburi, baruri, cafenele, patiserii, legume-fructe), florării, servicii de înfrumuseţare (coafor, frizerii, centre de relaxare), vulcanizări etc.

    Valoarea totală a celor 1.553 de amenzi dispuse este de 6,88 milioane lei, iar confiscările de numerar, venituri ilicite şi bunuri au totalizat 737.706 lei. Totodată, pentru încălcarea prevederile legale privind utilizarea şi dotarea caselor de marcat, inspectorii antifraudă au dispus suspendarea activităţii comerciale în 61 de locaţii.

    De la începutul anului până în prezent, a fost verificat modul în care 4.832 de firme din toată ţară fiscalizează încasările prin intermediul caselor de marcat. Au fost identificate abateri de la prevederile legale, au fost aplicate 1.470 avertismente şi au fost dispuse 4.366 amenzi contravenţionale în cuantum total de 21,14 milioane de lei, iar confiscările de numerar, venituri ilicite şi bunuri au totalizat 4,15 milioane de lei.

    În timpul controalelor antifraudă contribuabilii au fost informaţi din nou despre obligaţia legală de a se dota cu noile case de marcat cu jurnal electronic şi de ale utiliza lor pentru fiscalizarea tuturor încasărilor provenite din vânzările de bunuri sau prestările de servicii direct către populaţie. Contribuabilii au, de asemenea, obligaţia de a întocmi documente justificative pentru toate sumele introduse în punctul de lucru, de a întocmi şi utiliza documente justificative fiscale şi contabile specifice operaţiunilor economice efectuate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bijuterii pe alese: businessul care îi lasă pe clienţi să aleagă pietrele preţioase pe care vor să le poarte

    Prin faţa clienţilor care vin la Gem Bar din magazinul londonez Harrods nu defilează însă farfurioare cu sushi, ci pietre preţioase din care le pot alege pe cele pe care le doresc într-o bijuterie, scrie The Telegraph.

    Instalat în zona de bijuterii de lux a magazinului, Gem Bar propune potenţialilor cumpărători câte 60 de pietre preţioase şi semipreţioase, printre care safire, spineli, turmaline sau topaze, şi este menit să educe lumea cu privire la varietatea de nestemate care există, pe lângă cele mai cunoscute, cum ar fi diamantele,  smaraldele sau rubinele, susţin oficialii de la Amrapali.

    Odată aleasă piatra preţioasă sau semipreţioasă, clientul discută cu designerii companiei pentru a se decide cum să arate accesoriul în care va fi montată aceasta, iar în cazul în care nu-i place nimic din cele 60 expuse, are acces la o gamă mai largă din depozit. Pietrele care trec prin faţa cumpărătorilor au preţuri care încep de la 1.000 de euro şi pot ajunge la circa 500.000 de euro, în cazul turmalinei Paraiba, o varietate de turmalină extrasă dintr-o mină anume din statul brazilian Paraiba, iar bijuteriile în care sunt montate pot fi gata în câteva zile ori câteva săptămâni în caz că sunt mai complexe şi trebuie lucrate în atelierul de la sediul central de la Jaipur, din India, al casei producătoare de bijuterii. 

  • 5 lecţii de business de la o tânără antreprenoare care a pornit o afacere de succes de la zero

    În 2009, Natasha Case era studentă la arhitectură şi avea un interes aparte faţă de îngheţată. Alături de partenera său Freya Estreller, care avea să devină şi cofondator al afacerii, tânăra a decis să convertească un vechi camion de poştă într-un stand portabil de îngheţată şi să plece la un festival de muzică din Los Angeles.
     
    Îngheţata celor doi a avut un mare succes; prin urmare, Case şi Estreller au decis să pună bazele Coolhaus, brand de îngheţată care astăzi alimentează peste 7.500 de magazine din Statele Unite.
     
    Natasha Case a decis să împărtăşească şi celorlalţi cele mai importante cinci lecţii de business pe care le-a primit, scriu cei de la Business Insider.
     
    1. Fă lucruri pe care în mod normal nu le-ai face
     
    Atunci când au început afacerea, cei doi făceau majoritatea lucrurilor – curăţau camionul şi se rugau de prieteni să îi ajute. “E important să îţi sufleci mânecile şi să rezolvi chiar tu problemele de la început”, spune antreprenoarea.
     
    2. Alege-ţi partenerii corecţi
     
    Succesul unui business e strâns legat de modul în care fondatorii aleg oamenii din jur. E important să construieşti o echipă care să te motiveze şi să te inspire zi de zi.
     
    3. Fii conştient de faptul că viaţa ta va fi lipsită de echilibru
     
    “În primii ani ai afacerii, îmi devotam tot timpul activităţilor de business”, spune Case, care recunoaşte că a avut norocul de a avea partenerul de viaţă drept cofondator.
     
    4. Durează ani de zile să descoperi ce fel de lider eşti
     
    Ca antreprenor, ideea de a fi imaginea unui produs poate fi terifiantă. Ca lider, descoperirea stilului de management potrivit poate dura ani.
     
    5. Obstacolele sunt inevitabile
     
    “Principalul lucru pe care l-am învăţat este că obstacole vor exista mereu, indiferent cât de bine crezi că ai plănuit totul”, a declarat Natasha Case celor de la Business Insider. “Îmbrăţişând provocările vei afla cât de capabil eşti de fapt.”
     
    Sursă foto: Coolhaus