Dupa prezentarea lui Watson, publicul emisiunii de cultura
generala Jeopardy! s-a ridicat in picioare si a aplaudat minute in
sir. “Exact cum ma asteptam”, spune Alex Trebek, realizatorul
programului TV. “A fost o primire foarte calda si sunt sigur ca
Watson ar fi apreciat aplauzele, insa nu poate sa auda si nici sa
vada, deoarece primeste toate informatiile electronic.”
Watson nu e un concurent in carne si oase, ci un
supercalculator, creat special de compania IBM pentru Jeopardy!.
Numit dupa fondatorul IBM, Thomas J. Watson si reprezentat in
platoul emisiunii printr-un ecran, Watson este un computer
sofisticat, la care o echipa a companiei a lucrat mai mult de patru
ani. Are o memorie RAM de 15 TB si puterea de procesare a peste
2.880 de calculatoare puternice, sustinuta de 90 de servere cu cate
32 de procesoare 8-core fiecare dintr-un laborator IBM din New
York.
Watson a atras atentia presei si a cercetatorilor pentru ca
reuseste sa adune fragmente de informatii pe care le combina si le
transforma rapid in raspunsuri specifice, intr-un proces similar
celui derulat in creierul uman. “Unii petrec o viata intreaga cu
cercetarea si dezvoltarea inteligentei artificiale, dar rezultatele
sunt modeste. Watson a demonstrat ca acest lucru este posibil
remarcabil de repede”, a spus John E. Kelly III, vicepresedinte si
director al diviziei de cercetare de la IBM.
In timpul competitiei, supercalculatorul primea intrebarile
digital si apoi afisa raspunsurile in fata celorlalti doi
concurenti, considerati unii dintre cei mai buni – Ken Jennings si
Brad Rutter -, la fel cum ar fi facut orice alt jucator. La
sfarsitul concursului, Watson a adunat castiguri de 77.147 dolari,
cu mult peste ceilalti doi participanti, care au castigat 21.600,
respectiv 24.000 de dolari.
“Jeopardy! a fost doar un test pentru Watson, care prin volumul
urias de informatii pe care le proceseaza poate fi folosit in
aproape orice industrie”, afirma Steve Mills, vicepresedinte al IBM
Software. Spre exemplu, cu ajutorul lui Watson, doctorii pot afla
in cateva minute intregul istoric medical al unui pacient, chiar
daca documentele sunt raspandite la mai multe cabinete sau spitale
de pe teritoriul SUA. Si, mai mult de atat, pot estima varii
scenarii de evolutie a bolii unui pacient.
In prezent, cercetatorii IBM lucreaza la adaptarea Watson in
scopuri industriale si comerciale, dar Mills crede ca va dura ceva
pana cand se va intampla aceasta, avand in vedere dimensiunile
aparatului si costurile foarte mari de intretinere. “Investitia pe
care noi am facut-o in acest computer nu si-o permit foarte multe
companii”, a completat Mills. Avand in vedere ca un server IBM
Power 750 costa 34.500 de dolari, costul unui Watson s-ar ridica la
3 milioane de dolari.
Nu este prima data cand IBM pune oamenii fata in fata cu
calculatoarele. Lansarea lui Watson le-a amintit tuturor de Deep
Blue, care in urma cu mai bine de un deceniu l-a invins la sah pe
campionul mondial Garry Kasparov. Deep Blue a fost un supercomputer
de mare putere dedicat exclusiv jocului de sah si care a sustinut
in anii 1996 si 1997 doua meciuri, de cate 6 partide fiecare,
impotriva lui Kasparov. Dupa meciul din 1996, cand Deep Blue a fost
invins, calculatorul a fost imbunatatit masiv, iar la data de 11
mai 1997 a incheiat cu o victorie cel de-al doilea turneu,
invingandu-l pe campionul mondial dupa doua victorii, o infrangere
si trei partide incheiate la egalitate. Atunci Kasparov a sugerat
ca IBM ar fi trisat si a cerut revansa, insa compania a refuzat si
a dezasamblat supercomputerul. Deep Blue putea atinge 11,48
gigaflopi (miliarde de operatiuni pe secunda), putere care-i
permitea sa calculeze 20 de mutari in avans pe tabla de sah.
