BusinessMagazin

Tag: Bugetul de stat

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor creşte cu 25%

    “De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

    “Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APMGR: „Taxa clawback creşte din nou la un nivel nesustenabil pentru medicamentele generice”

    Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, faţă de doar 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016.  

    APMGR atrage atenţia că nu există nicio altă măsură care să poată fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat, care ar putea stopa dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale.  

    “Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR. APMGR înţelege eforturile guvernului de a găsi o soluţie pe termen lung pentru finanţarea consumului de medicamente, dar atrage atenţia că orice întârziere a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile.

    “Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai. Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 şi este în dezbatere la Camera Deputaţilor, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.

    Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice sau inovative). 

    Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă (taxe doar pe salarii plătite la Bugetul de Stat de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţă în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.   

     

  • Vestea pe care o aşteptau TOŢI ROMÂNII: în curând toate salariile vor creşte cu 25%

    “De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

    “Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Lia Olguţa Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor creşte cu 25%

    “De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

    “Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • PROBLEMA la care nu se aştepta nimeni. SURPRIZĂ totală pentru Dragnea şi Grindeanu

    Dacă guvernul vede în el pa­na­celul ce vindecă rănile econo­miei, criticii guvernului cred că avem de-a face cu o încer­care de a controla politic chiar acea mică parte a economiei (4%) care a mai rămas în mâinile statului, dar care aduce buge­tului consolidat venituri anuale de 2,6 miliarde de lei din dividende.

    La mijloc, instituţiile in­ter­naţionale pre­cum Banca Mondială spun că „sunt inte­re­sate“ de proiect, iar economiştii aş­teaptă să va­dă cum şi dacă România va deveni al 46-lea stat al lumii care are un „fond suveran de investiţii“.

    Totuşi, guvernul a întâmpinat o problemă MAJORĂ, la care nu se aştepta. 

    PROBLEMA la care nu se aştepta nimeni. SURPRIZĂ totală pentru Dragnea şi Grindeanu

  • Guvern: Cota din profit vărsată la buget de companiile de stat va fi majorată de la 50% la 90%

    Guvernul pregăteşte un memorandum pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net pe 2016 al societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat sub forma de dividende la bugetul statului. O măsură similară a mai fost adoptată de Cabinetul Boc în vara anului 2010.

    Printre proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda şedinţei Guvernului din 27 ianuarie se regăseşte un memorandum care vizează „mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea generală a acţionarilor/Consiliul de administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat al anului 2016 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”.

    „Există o obligaţie ca 50% din dividende să fie, prin lege, virate către bugetul de stat”, declara în aprilie 2016, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va acorda finanţări nerambursabile IMM-urilor pentru participarea la târguri şi expoziţii

    Programul facilitează promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor pe pieţele externe, stimulând comunicarea şi parteneriatul în afaceri şi pregătind întreprinzătorul în domeniul tehnicilor de promovare pe noi pieţe.

    În cadrul programului, fiecare beneficiar poate obţine pe parcursul unui an maximum 50.000 de lei, sumă nerambursabilă. Anual, se estimează un număr de maxim 500 de beneficiari, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro