Tag: Bugetul de stat

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului de stat

    Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a împrumutat marţi 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intenţio­nea­ză Finanţele să împrumute în 2020 de pe pieţele externe.

    Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieşire pe 30 ani în monedă europeană pe pieţele externe.

    Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro.

    „Există dorinţa de suprasubscriere, de obi­cei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în Ro­mânia mai există doar în pieţe riscante pre­cum Venezuela. Dobânzile pe pieţele externe sunt decente“, spune economistul Dragoş Cabat.

    Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, sta­tul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranşa de 12 ani şi 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni.

    Până la închiderea ediţiei ZF, valoarea fie­că­rui împrumut, pe fiecare tranşă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparaţie, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani şi 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câţiva ani trimitea unde de şoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanţa.

    „Probabil Finanţele îşi doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piaţa să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi şi mai mari“, spune economistul Dragoş Cabat pentru ZF.

    Dobânda împrumutului cu scadenţa în 2050 este în scădere faţă de cea aferentă împrumutului pe aceeaşi maturitate accesat în martie 2019, diferenţa fiind explicată de abundenţa de lichiditate de pe pieţele externe şi de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marţi este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi UniCredit Bank.

  • Cum vrea Guvernul să-i împace pe primarii din marile oraşe ale României, după revolta faţă de bugetul de stat 2019 – surse

    Potrivit surselor politice, în cadrul discuţiilor despre bugetul pentru 2019, în ceea ce priveşte sumele pentru administraţiile locale, a fost abordat modul de repartizare a sumelor colectate din impozitul pe venit la nivelul fiecărui judeţ.
     
    Astfel, Guvernul ar avea în vedere următoarea variantă de lucru: 60% din impozitul pe venit sa fie direcţionat catre primarii, 15% din impozitul pe venit sa fie direcţionat către consiliile judeţene, 20% din impozitul pe venit sa fie direcţionat in vederea echilibrării bugetelor locale şi 5% din impozitul pe venit sa fie direcţionat in mod egal către judeţe de către ministerul Finanţelor.
     
    Sursele citate au adăugat că la întâlnire urmează să participe şi premierul Viorica Dăncilă şi liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu.
     
    Cea de-a doua întâlnire a coaliţiei vine după luni a avut loc o şedinţă în biroul de la Camera Deputaţilor al lui Liviu Dragnea. La discuţiile de luni care au durat aproape cinci ore au luat parte şi premierul Viorica Dăncilă, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, ministrul Muncii Marius Budăi, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi secretarul general al ALDE Daniel Chiţoiu.
     
    La finalul întâlnirii de luni, niciunul dintre aceştia nu a făcut declaraţii de presă.
     
  • Vom avea O NOUĂ AUTOSTRADĂ ÎN ROMÂNIA! Pe unde va trece Autostrada Unirii

    Proiectul a întrunit 261 de voturi „pentru”, două voturi contra şi 5 abţineri.
     
    „Obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public/privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor”, prevede proiectul legislativ.
     
    Ministerul Transporturilor este ministerul responsabil pentru coordonarea realizării obiectului de investiţii Autostrada Unirii, potrivit legii. De asemenea, Ministerul Transporturilor va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedurile necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii.
     
  • Consultanţii fiscali: O prevedere interpretabilă din proiectul de modificare a Codului fiscal ar putea da peste cap sistemul tichetelor de masă

    Un paragraf interpretabil din proiectul de modificare a Codului fiscal care ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2019 ar putea da peste cap sistemul de funcţionare al tichetelor de masă şi ar conduce inclusiv la modificări ce ţin de softurile caselor de marcat, avertizează consultanţii firmei de audit şi consultanţă fiscală EY.

    „În prezent, tichetele de masă se încadrează din perspectiva TVA în categoria voucherelor cu scop multiplu. Adică nu se datorează TVA pe lanţul emitent tichet – angajator – angajat. TVA este colectată doar de magazin când tichetele sunt folosite pentru achiziţionarea produselor alimen­tare. În prezent, tichetele de masă pot fi văzute ca un mijloc de plată. Mecanismul de colectare a TVA funcţionează la fel ca la o achiziţie pentru care se plăteşte cash sau cu cardul. Începând cu 1 ianuarie 2019, prin prisma proiectului de modificare a Codului fiscal, se poate înţelege că orice transfer al tichetelor este asimilat cu livrarea/vânzarea, în sine, a bunurilor la care se referă tichetele de masă (adică livrarea unor produse alimentare). La momentul emiterii şi transferului tichetelor emitentul va colecta şi TVA (9%) de la angaja­tor“, a explicat pentru ZF Adrian Teampău, partener asociat, Divizia Impozite indirecte în cadrul EY România. Într-un astfel de scenariu, de la 1 ianuarie 2019 sistemul ar putea funcţiona astfel în cazul unui tichet de masă cu o valoare de 15 lei: emitentul va emite factura de 13,76 Ă 1,24 TVA (9%) Ă15 lei către angajator, iar emitentul va vira TVA către bugetul de stat.

    „Practic, colectarea TVA pentru presupusa vânzare de alimente se va muta pe prima verigă din lanţ. În prezent, magazinul este cel care plă­teşte TVA către bugetul de stat când vinde alimente pe bază de tichet de masă. Reiterăm că acest aspect ar atrage grave distorsiuni pe tot lanţul şi nu am vedea necesară o asemenea interpretare a modifică­rilor la Codul fiscal“, a mai spus Adrian Teampău.

    În prezent 2,5 milioane de angajaţi români (peste jumătate din totalul angajaţilor din economie) primesc astfel de tichete de masă, acestea fiind cele mai populare bene­ficii oferite salariaţilor. La un număr de 252 de zile lucrătoare, rezultă că piaţa tichetelor de masă este de peste 2 miliarde de euro pe an.

    „Cel mai probabil că modificarea tratamentului de TVA aplicabil în cazul tichetelor de masă ar avea ca efect imediat o colectare mai rapidă a TVA la nivelul bugetului de stat (TVA ar fi colectată de la momentul transferului tichetelor de către emitenţii autorizaţi către angajatori şi nu la momentul la care acestea sunt folosite pentru achiziţionarea bunurilor, aşa cum este în prezent). Însă, aşa cum am atras atenţia, o ase­menea interpretare a legii ar atrage pro­bleme destul de grave în imple­mentare (modificări software case de marcat, modificări sisteme contabile, noi metode de urmărire efectivă a utilizării tichetelor şi multe altele). Legiuitorul poate şi este recoman­dabil să păstreze tratamentul TVA actual în cazul tichetelor“, a adăugat Adrian Teampău. El spune că, pe baza proiectului de modificare a Codului fiscal, schimbarea trata­men­tului de TVA s-ar aplica doar la tichetele de masă, nefiind afectate şi celelalte tipuri de tichete.

    Sodexo, Edenred şi Up România sunt cei mai mari jucători de pe piaţa emitenţilor de tichete valorice.

    Asociaţia Profesională a Emi­tenţilor de Tichete din România (APET), care promovează interesele emitenţilor de tichete, nu crede că regimul de TVA aplicat sistemului de tichete trebuie să se modifice.

    În prezent, se află în dezbatere publică un proiect de lege privind modificarea Codului fiscal ce vizează transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene referitoare la tratamentul privind TVA aplicabilă cupoanelor valorice.

    „Nici textul directivei, nici cel al proiectului de lege nu fac o referire expresă la tichetele de masă sau la voucherele de vacanţă. Înţelegerea noastră este că majoritatea consultanţilor fiscali care au analizat textele în discuţie consideră că regimul TVA aplicat tichetelor de masă sau al voucherelor de vacanţă nu se va schimba, deoarece acestea nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în categoria cupoanelor valorice cu utilizare unică aşa cum sunt definite în proiectul de lege. Astfel, pentru ca un cupon să fie cu utilizare unică, trebuie să se cunoască TVA-ul aplicabil la momentul emiterii sale, or în cazul tichetelor de masă şi al voucherelor de vacanţă TVA datorată pentru acele bunuri sau servicii nu este cunoscută în momentul emiterii cuponului valoric, existând atât comercianţi plătitori de TVA, cât şi comercianţi neplătitori de TVA, ceea ce le exclude din aria cupoanelor valorice cu utilizare unică“, a spus Elena Pap, preşedinte al APET.

     

    Sunt semne de întrebare şi la impozitarea tichetelor

    O altă neclaritate din proiectul de modificare a codului fiscal este legată de posibilitatea eliminării impozitului pe venit de 10% aplicată acestui tip de beneficiu.

    „Art. 9 din Legea privind acordarea biletelor de valoare pare a fi în prezent în contradicţie cu ceea ce prevede Codul Fiscal. Mai exact, se poate interpreta din articolul respectiv că nu se va mai aplica nici impozit asupra biletelor de valoare, începând cu 1 ianuarie 2019. Nu ştim însă dacă aceasta este intenţia legiuitorului. Pentru a se putea elimina impozitarea, în mod normal, ar trebui să se modifice şi Codul Fiscal, însă nu avem cunostinţe cu privire la un astfel de proiect“, a explicat Claudia Sofianu, Partener, Departamentul de asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România.

  • SURPRIZA de la ANAF. Datoria unui cioban la Fisc DE DOUĂ ORI MAI MARE decât tot bugetul comunei sale

    Un cioban dintr-o comună gălăţeană este cel mai mare datornic la bugetul de stat din judeţul Galaţi şi unul dintre cei mai mari datornici din ţară, el având o datorie de două ori mai mare decât bugetul comunei în care locuieşte. La nivel national, este pe locul 7 în topul restanţierilor la stat.
     
    Ciobanul din comuna gălăţeană Ghidigeni apare într-un top al marilor datornici având de plată 11.547.199 de lei la bugetul de stat şi 852.215 de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

    Gălăţeanul a ajuns în fruntea statisticilor realizate de ANAF din cauza unei escrocherii. În anul 2013, ciobanul a fost convins de un consătean să deschidă o firmă pe numele său, iar după ce a semnat documentele, ciobanul de 49 de ani a devenit proprietarul unei societăţi care avea ca obiect de activitate comerţul cu animale.

    Se pare că fără ştiinţa proprietarului din acte, cei care controlau activitatea firmei nu au plătit taxele şi impozitele către stat, iar datoriile au crescut foarte mult.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland rămâne lider al pieţei de retail din România

    De asemenea, şi în 2017, Kaufland s-a numărat printre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat al României, direcţionând o sumă de peste 680 milioane lei.

    Pe parcursul anului, Kaufland România a sprijinit comunitatea locală cu peste 26 de milioane lei, fiind un important susţinător al ONG-urilor. Investiţia a însemnat proiecte de reponsabilitate socială ce au venit în beneficiul a circa 600.000 de români – copii, adulţi sau vârstnici – din domenii esenţiale pentru dezvoltarea comunităţii, precum: cauze sociale, sănătate, educaţie, sport, protecţia mediului şi de facilitare a accesului la cultură.

    2017 a fost un an de premiere pentru Kaufland România. Anul trecut, compania a lansat prima reţea de grădini urbane comunitare, amplasate pe acoperişurile sau în exteriorul magazinelor sale şi în şcoli (Grădinescu).

    De asemenea, compania a inaugurat Raftul Românesc, primul program naţional pentru mai multă carne de porc românească la raft, prin care preia producţia de la peste 50% dintre micii fermieri români. Tot în 2017, compania şi-a reinventat identitatea vizuală şi a introdus concepte noi de galerii comerciale, precum Open Mall, Food Court sau magazine cu pereţi din sticlă.

  • Iohannis, sesizare CCR pe o lege care aprobă un program de 60 de milioane de euro din bugetul de stat

    Preşedinţia motivează că prevederile legii criticate ar putea crea unele probleme cu privire la claritatea şi predictabilitatea normelor legale, lucru ce ar putea avea impact negativ asupra obligaţiilor care revin ţării noastre ca stat membru al Uniunii Europene (UE).

    “Art. 4 alin. (2) lit. a) din legea supusă reexaminării instituie posibilitatea, în anumite condiţii, pentru tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program, să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program. Cu toate acestea, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere in Program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează. Astfel, nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia „s-au instalat” este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul Legii bugetului pe anul 2018 va ajunge azi pe masa preşedintelui Iohannis

    Potrivit sursei citate, documentele ajung, în cursul zilei de miercuri, pe masa preşedintelui Klaus Iohannis.

    Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat, în data de 22 decembrie, proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul, împrumut de la BEI de un miliard de euro

    ”Un miliard de euro, bani obţinuţi printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), vor fi utilizaţi pentru a acoperi contribuţia bugetului de stat pentru cofinanţarea unor proiecte prioritare de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Contractul a fost semnat în data de 18 iulie 2017, la Luxemburg, de către ministrul Finanţelor Publice şi va fi implementat de către Ministerul Transporturilor, cele două ministere urmând să încheie un acord subsidiar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor: Partidele vor primi anual, de la bugetul de stat, între 0,01% şi 0,04% din PIB

    Iniţiatorul legii, deputatul PSD Mircea Drăghici, motivează, în expunerea de motive că, prin această propunere, se asigură un tratament egal pentru toate partidele.

    „Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei”, mai prevede actul normativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro