BusinessMagazin

Tag: bonusuri

  • Cea mai mare bancă elveţiană a revenit pe profit anul trecut şi majorează bonusurile cu 28%

     UBS a majorat bonusurile aferente anului trecut la 3,2 miliarde franci elveţieni (2,6 miliarde euro), de la 2,5 miliarde franci pentru 2012, potrivit unui comunicat publicat marţi de bancă. O parte din bonusuri vor fi eşalonate pe termen mai lung şi condiţionate de performanţele viitoare ale grupului, transmite Bloomberg.

    În 2012, bonusurile au fost reduse cu 7%, fiind afectate în special divizia de investiţii, unele departamente corporate şi consiliul de administraţie.

    UBS a înregistrat anul trecut un profit net de 3,17 miliarde franci, faţă de o pierdere de 2,48 miliarde franci în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traderii sunt mai precauţi şi alocă mai mult timp tranzacţiilor

    Numărul total al trader-ilor din România este estimat la 100.000, însă doar 1% consideră ca principală activitate tranzacţionarea. Numărul celor care intră în acest domeniu creşte, fiind atraşi de bonusurile oferite şi posibilitatea de a testa piaţa într-un mediu virtual înainte de a investi proprii bani.

    “Clienţii români încep să fie tot mai conştienţi de importanţa unui trading responsabil, de aceea deja se observă că alocă tot mai mult timp acestei activităţi şi răspund foarte bine campaniilor bazate pe conturi demo sau pe bonusuri care pot fi câştigate în funcţie de sumele tranzacţionate”, a declarat Andrew Edwards, Chief Executive Officer ETX Capital.

  • Şefii IBM renunţă la bonusuri, după scăderea veniturilor companiei în 2013

    Piaţa aştepta venituri de 28,3 miliarde de dolari, potrivit unui sondaj Bloomberg în rândul analiştilor de pe Wall Street.

    IBM este cel mai mare furnizor de servicii IT din lume. Operaţiunile hardware ale companiei – servere şi echipamente pentru stocarea de date – se confruntă cu scăderea cererii, pe măsură ce companiile renunţă la investiţiile în infrastructură proprie, preferând să utilizeze servicii de tip cloud.

    Grupul american şi-a consolidat oferta în zona serviciilor de cloud, restructurând totodată diviziile cu probleme. Aceste măsuri au început să dea rezultate, însă rezultatele de anul trecut au determinat conducerea companiei să renunţe la bonusuri, potrivit directorului general al IBM, Ginni Rometty.

    Compania chineză Lenovo, cel mai mare producător de PC-uri la nivel mondial, discută preluarea diviziei de servere low-end a IBM, potrivit informaţiilor publicate în presa internaţională la începutul acestei săptămâni.

    În pofida scăderii vânzărilor, profitul IBM a depăşit estimările pieţei în trimestrul al patrulea al anului trecut, urcând cu 6%, la 6,2 miliarde de dolari.

    Pe ansamblul anului 2013, veniturile IBM au scăzut cu 4,6%, la 99,7 miliarde de dolari, iar profitul net a stagnat la circa 16 miliarde de dolari.

  • Impozitarea cu 85% a bonusurilor de exit nu se mai aplică pentru managerii din privat

    Ordonanţa de urgenţă (celebra OUG 55/2013) care impune impozitarea cu 85% a pachetelor compensatorii primite de manageri la plecare, aplicabilă atât în sectorul public, cât şi în cel privat, nu îi va mai afecta pe executivii din mediul privat.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 27.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

  • Ce ne spun salariile despre starea economiei

    Evoluţia bună a majorărilor salariale din ultimele două luni vine după o lună decembrie în care bonusurile de sfârşit de an au fost mai mici decât în anii trecuţi şi după un prim trimestru care a fost cel mai slab din ultimii 11 ani din punctul de vedere al creşterii reale a salariilor, remarcă analiştii ING Bank România. Cifrele lunii mai vor demonstra ns= cât din majorările din aprilie au fost legate de bonusurile de Paşte şi cât ţin de o redresare reală a pieţei muncii.

    ING a revizuit estimarea de creştere economică pentru 2012, de la 1,6% la 2,2% în ipoteza unui an agricol favorabil, după ce Statistica a anunţat că PIB a crescut cu 2,2% în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,7% faţă de T4 2012.

  • Coşmarul angajaţilor din bănci: muncesc mai mult, pe bani mai puţini şi au spus adio bonusurilor în cash

    DACĂ ÎN PERIOADA 2005 – 2008 BĂNCILE FĂCEAU SUTE SAU CHIAR MII DE ANGAJĂRI PE AN în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, fără să ţină cont de pregătirea noilor angajaţi, în patru ani de criză strategiile de resurse umane ale băncilor au început să se rescrie. De la zero.

    “Angajaţii din sistemul bancar trebuie să se gândească care sunt fluxurile din cadrul băncii care să le permită să personalizeze anumite produse sau servicii în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii. Oferta era atât de mare până acum, existau atât de mulţi clienţi şi era o piaţă atât de liberă încât, ca angajat în bancă, nu îţi băteai capul să personalizezi, ziceai că e o piaţă liberă, iar dacă unui client nu-i plăcea ceva, îi ziceai să plece, pentru că altor clienţi le place respectivul produs”, explică Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, liderul echipei de consultanţă în resurse umane.

    Cocheci vorbeşte de faptul că băncile încearcă să folosească în prezent un mecanism care să le ajute să pună laolaltă angajaţii din departamente diferite – de la risc, juridic sau product management şi până la front office – care să lucreze sinergic, în aşa fel încât să îi ofere clientului un nou produs, care să îl facă atât de “fericit” încât să nu îşi schimbe banca.

    CRIZA A CREAT NOI TIPURI DE JOBURI ÎN SECTORUL BANCAR, cum este cea de recuperator de creanţe, sau a generat o creştere semnificativă a importanţei unor departamente, cum ar fi cel de risc.

    Directorii de HR din bănci vorbesc deja de o schimbare a profesiei de bancher. “Cu siguranţă oamenilor le este mai greu să vândă decât în urmă cu cinci ani şi contează mai mult calitatea serviciilor şi încrederea pe care o au clienţii în angajaţii din bancă. Meseria de bancher devine mai degrabă una de consultant”, este de părere Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, cu peste 7.700 de angajaţi. În materie de beneficii, în cadrul BCR s-au “rescris” politicile de remunerare pentru oamenii de vânzări, astfel încât în evaluarea performanţei lor au fost încorporaţi şi indicatori de risc.

    “Strategia unei bănci a ajuns să fie rescrisă ţinând cont de două elemente: cel legat de cerinţele autorităţilor de reglementare şi cel al apropierii de client din punct de vedere al proceselor”, mai explică Cocheci.
    SCHIMBARE TOTALĂ A MODULUI ÎN CARE VOR FI REMUNERAŢI ANGAJAŢII DIN BĂNCI VA AVEA LOC ODATĂ CU INTRODUCEREA BASEL III, un set de reguli europene care au ca scop o corelare mai strictă a riscurilor asumate cu capitalurile proprii ale băncilor.

  • Zeci de directori Sony renunţă la bonusuri totalizând 10 milioane de dolari, pentru că nu au obţinut profit

     Şefii Sony au mai renunţat şi în trecut la bonusuri, dar ultimul “act de pocăinţă” este cel mai amplu de până acum, notează publicaţia britanică, potrivit Financial Times.

    Consiliul director a aprobat o propunere a directorului general, Kazuo Hirai, ca directorii să renunţe la bonusuri reprezentând 30-50% din pachetele salariale pentru anul fiscal încheiat în martie, a declarat un purtător de cuvânt al Sony pentru Bloomberg.

    Reprezentantul grupului a refuzat să precizeze valoarea bonusurilor la care renunţă directorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se motivează angajaţii fără să li se dea bani

    Multi manageri se plangeau, in urma cu doi-trei ani, ca nu mai stiu cum sa-si pastreze angajatii, ca acestia nu sunt loiali sau indeajuns de motivati. Atunci era boom economic si o piata a angajatului, nu a angajatorului. Oamenii plecau la cel care oferea mai mult si erau destui.

    Jiri Rizek, fost CEO al Flamingo, ii indemna insa pe manageri, inca din 2007, sa treaca la eficientizarea operatiunilor. Nu o facea de teama recesiunii, ci pentru ca, dupa cum declara atunci pentru Ziarul Financiar, “intr-o economie cu somaj foarte redus – aproape de zero in zonele dezvoltate cum este Bucurestiul – a devenit foarte dificil sa motivezi angajati”.

    Intre timp s-au schimbat multe. Angajatii nu mai pleaca, ci sunt indepartati, insa problema motivarii ramane actuala. Ba devine mai importanta, daca ne gandim ca motivarea de tip financiar e deja o dulce amintire.

    In principiu, angajatul eficient, cel care produce pentru companie, e recompensat; cel care nu produce e pedepsit. Cam asa se traduce si la asta se limiteaza motivarea angajatului pentru multi dintre manageri: pedeapsa si recompensa. Totusi, o serie de companii care s-au abatut de la regula aceasta au avut succes.

    Mircea Tudor e fondatorul si presedintele firmei MB Telecom. Compania lui Tudor si el insusi au devenit exemple de succes romanesc pe plan international si mai apoi local. Au castigat tot ce puteau castiga la concursurile de inventica in 2009. Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radiatii gama, a primit in aprilie marele premiu la Salonul International de Inventii de la Geneva (cel mai prestigios concurs international de inventica) si, doua luni mai taziu, singurul premiu pe care il acorda anual Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) unei singure inventii, indiferent de domeniu, buget sau tara de origine. Distinctia WIPO e poate cel mai important premiu pe care il poate castiga o inventie. “Campioni mondiali la inventica”, glumea Tudor intr-un interviu.

  • Putin va limita bonusurile pentru directori, după ce un fost coleg din KGB a primit 100 de milioane de dolari

     Astfel de prime ar trebui “să stimuleze managerii de top” să lucreze eficient, însă sunt necesare “limite rezonabile”, a declarat, vineri, Putin, notează Bloomberg.

    Limitarea bonsurilor de plecare din companie ar fi în linie cu standardele internaţionale, a adăugat el.

    Norilsk Nickel a promis în decembrie directorului general demisionar de la acel moment, Vladimir Strjalkovski, 100 de milioane de dolari, un record în Rusia. Strjalkovski, care a fost coleg cu Putin la KGB în Leningrad în anii ’80, a fost înlocuit la conducerea companiei miniere de acţionarul Vladimir Potanin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Remuneraţia directorului general Ford, redusă cu 29%, la sub 21 milioane de dolari

     Mulally, în vârstă de 67 de ani, a primit un salariu de 2 milioane de dolari, bonusuri de 3,95 milioane de dolari şi 15 milioane de dolari sub formă de acţiuni, opţiuni şi alte compensaţii, relatează Bloomberg.

    În 2011, Mulally a avut un salariu de 2 milioane de dolari, bonusuri de 5,46 milioane de dolari şi 22 de milioane de dolari sub formă de acţiuni, opţiuni şi alte compensaţii.

    De la venirea la conducerea Ford în 2006, de la Boeing, Mulally a încasat sub diverse forme 162 milioane de dolari de la producătorul auto american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro