BusinessMagazin

Tag: bonusuri

  • Sectorul de outsourcing din România a ajuns la 131.000 de angajaţi şi speră la o creştere de 10% în 2020. Salariile de început în industria de business services sunt cu 30% mai mari comparativ cu minimul pe economie pentru angajaţii cu studii superioare, adică 1.800 de lei net (377 de euro)

    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de persoane, circa 2,4% din populaţia activă a României. Pentru anul viitor, Asociaţia Business Service Leaders (ABSL) estimează că numărul de angajaţi va creşte cu circa 10%. Cele mai căutate calificări în industrie sunt limbile străine, abilităţile tehnice şi cunoştinţele financiare.

    Salariile de început în industria de business services sunt cu 30% mai mari comparativ cu minimul pe economie pentru angajaţii cu studii superioare, conform ABSL. Salariul minim brut pentru angajaţii cu studii superioare este de 2.350 de lei, respectiv 1.413 (296 de euro) de lei net, ceea ce înseamnă că salariul brut de început în industrie este de 3.055 de lei, respectiv 1.800 (377 de euro) de lei net.

    „Am văzut cum sectorul de servicii de business din România s-a dezvoltat, s-a diversificat şi a evoluat în un element important în motorul economiei locale. Sectorul de servicii de business a ajuns la 280 de companii şi mai mult de 131.000 de angajaţi, ceea ce reprezintă mai mult de 2% din piaţa muncii din România în momentul acesta şi avem veşti bune şi pentru anul 2020, sperăm să creştem cu 9,6%. Cu 2,4% din populaţia activă a României şi o valoare estimată a veniturilor de 4.5 miliarde de euro, această industrie relativ nouă este cea pe care trebuie să o urmărim“, a declarat Dragoş Ştefan, preşedintele ABSL, în cadrul conferinţei „Every human step takes us to the digital evolution“.

    Industria serviciilor de business a generat anul trecut venituri de peste 4,5 miliarde euro, în creştere cu 12,5% comparativ cu anul precedent, ajungând la peste 2% din PIB, conform unui studiu anual realizat de Asociaţia Business Service Leaders în parteneriat cu compania de audit şi consultanţă KPMG.

    Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Rata medie a plecărilor din companie este de 26%, comparativ cu media naţională de 20%, iar rata medie a plecărilor din companie în primele şase luni este de 17%.

    Companiile participante la studiu spun că cele mai căutate calificări cerute pentru angajare în industrie sunt limbile străine (55%), combinarea cunoaşterii unei limbi străine cu abilitaţi tehnice sau IT (18%), cunoştinţe tehnice (9%), cunoştinţe financiare (3%) şi diferite alte cunoştinţe (soft skills, project management, etc.) (15%).

    Studiul anual al ABSL analizează şapte procese/tipuri de posturi ale indus­triei: managementului proiec­telor/proceselor, finanţe şi conta­bili­tate, resurse umane, servicii clienţi, servicii de aprovizionare şi achiziţii, dez­voltare software (IT) şi mana­gement.

    Astfel, salariul mediu pentru un specialist în project management cu peste cinci ani experienţă poate atinge şi 15.000 de lei brut, respectiv 8.775 lei net. În finanţe şi contabilitate, salariul de debut poate începe de la 3.900 lei brut (2.280 de lei net), în timp ce salariul unui specialist cu peste 3 ani experienţă se situează între 4.800 (2.800 lei net) şi 25.000 lei brut (14.600 de lei net), în cazul managerilor de top care au abilităţi rare, cerute pe piaţă. În customer service, salariul mediu brut pentru persoanele cu experienţă şi poziţii de middle management este în jur de 8.600 lei (5.000 de lei net).

    Potrivit studiului realizat de ABSL şi KPMG, majoritatea companiilor din industria de business services oferă bonusuri de limbă străină. Franceza, germana, italiana şi spaniola sunt limbile cele mai căutate de către angajatori, acestea fiind plătite cu bonusuri ce pot varia între 290 şi 3.000 de lei brut pe lună. Cei care cunosc limbi mai puţin vorbite (olandeză, ebraică, poloneză, etc) pot primi bonusuri până la 4.700 de lei brut/ lună.

    Aproximativ 85.000 de angajaţi ai acestei industrii lucrează în Bucureşti (circa 8% din totalul angajaţilor din Capitală), 15.000 în Cluj (6% din numărul de angajaţi din judeţ), 11.000 în Iaşi (6,5% din forţa de muncă disponibilă în judeţ), iar la Timişoara 10.000 (sub 4% din numărul de angajaţi din judeţ), restul angajaţilor provenind din alte oraşe precum Braşov, Sibiu, Galaţi sau Craiova.

    Cele mai multe companii de outsourcing care activează pe piaţa locală provin din Franţa, Germania, România şi SUA.

    La studiul industriei de business services realizat de Asociaţia Business Service Leaders în colaborare cu KPMG au participat 42 de companii care cuprind 24% dintre angajaţii industriei.

  • Cine nu luptă împotriva SUA, nu primeşte niciun ban: Huawei este gata să răsplătească peste 10.000 de angajaţi cu aproape 300 milioane de dolari

    Aproximativ 20.000 de angajaţi ai gigantului tehnologic chinez Huawei, vor fi recompensaţi cu bonusuri salariale care totalizeaz 286 milioane de dolari, pentru că au ajutat compania să se descurce şi în lipsa tehnologiei americane la care chinezii şi-au pierdut accesul în mai, scrie Business Insider.

    Potrivit unui raport al Financial Times,  citat de Business Insider, bonusurile salariale vor merge către staff-ul Huawei, iar angajaţii care nu ocupă poziţii de top în companie vor fi primi pentru activitatea lor din luna octombrie, un salariu dublat.

    FT citează patru surse din interiorul Huawei, care au preferat să rămână anonime şi care susţin că banii vor merge mai ales către angajaţii din echipa însărcinată să reducă depdenţa acestei companii de distribuitorii tehnologie din exteriorul Chinei. Toţi cei 20.000 de angajaţi Huawei vor fi recompensaţi cu sume care pornesc de la minim 14.000 de dolari.

    Compania Huawei s-a aflat începând din luna mai în centrul războiului comercial dintre SUA şi China. Pe data de 16 mai, Huawei a fost plasată de autorităţile americane pe o listă neagră. Din acel moment, Huawei n-a mai putut face business cu companiile americane, fără aprobarea guvernului SUA.

    Lunile în care compania a avut accesul interzis la tehnologia americană şi-au pus amprenta asupra acestui gigant tehnologic. Compania a recunoscut faptul că războiul comercial a impactat negativ vânzările sale de smartphoneuri. Tot din cauza faptului că Huawei a fost introdusă pe acea listă, compania n-a mai putut lansa device-uri dotate cu sistemul de operare Android, care aparţine gigantului american Google.

    În acest context, Huawei a fost forţată să îşi dezvolte propriul sistem de operare –HarmonyOS– despre care un executiv al gigantului chinez a avertizat că vor mai dura câţiva ani până când va putea fi considerat un software complet şi perfect operaţional.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • La doar o săptămână după ce anunţă o potenţială fuziune cu Commerzbank, Deutsche Bank reia bonusurile pentru şefii băncii: CEO-ul a primit 7 milioane de euro

    Deutsche Bank a plătit primele bonusuri către directori din board pentru prima oară în ultimii patru ani, iar Christian Sewing, executivul băncii a primit un pachet de 7 milioane de euro, ceea ce îl introduce în rândul celor mai bine plătiţi bancheri din Europa, potrivit Reuters.

    Subiectul bonusurilor în cadrul Deutsche Bank are o anumită sensibilitate politică încât Deutsche Bank negociază o fuziune cu Commerzbank – iar sindicatele atrag atenţia că aceasta ar duce la 30.000 de concedieri.

    Sewing, care a devenit CEO în aprilie anul trecut, a îndreptat Deutsche Bank înspre primele profituri din ultimii patru ani, şi conduce fuziunea cu Commerzbank. În 2017 el a câştigat 2,9 milioane euro.

    Veniturile lui pentru 2018 a depăşit veniturile altor executivi precum John Flint de la HSBC sau Jes Staley de la Barclays.

    Raportul anual al Deutsche Bank arată că directoratul a primit salarii plus bonusuri în valoare totală de 55,7 milioane euro în 2018, faţă de 29,8 milioane euro în anul anterior.

     

  • Sumele exorbitante pe care le încasează anual aproape 5.000 de bancheri din UE

    Majoritatea acestora erau stabiliţi în Marea Britanie, potrivit datelor furnizate de EBA (Autoritatea Bancară Europeană), dar, în condiţiile în care ţara urmează să părăsească Uniunea Europeană la sfârşitul acestei luni, este de aşteptat ca unii bancheri foarte bine plătiţi să se mute de la Londra la centrele noi de personal de pe continent.
     
    EBA a declarat luni că 4.859 de bancheri au fost plătiţi cu mai mult de un milion de euro în 2017, inclusiv bonusurile, comparativ cu 2016, când numărul a fost de 4.597.
     
    După ce banii contribuabililor i-au salvat pe bancheri în timpul crizei financiare ce a avut loc cu un deceniu în urmă, Uniunea Europeană a limitat bonusurile, începţnd cu 2014, la cel mult salariul de bază sau de două ori valoarea acestei sume, cu aprobarea acţionarilor.
     
    EBA a afirmat că raportul mediu dintre remuneraţia variabilă şi cea fixă pentru persoanele cu venituri înalte contină să scadă, de la 104% în 2016 la 101,08% în 2017. Indicele a avut valoarea de 123% în 2014 şi 118% în 2015.
     
    Persoanele cu cele mai mari venituri locuiau în Marea Britanie, însumând 3.567 în 2017 sau 73,3%, cu 38% mai mult decât în 2016. Germania avea 390 în 2017, Italia 201, Franţa 233 şi Spania 161.
     

  • Bancherii au în continuare un motiv să iubească Londra: Salariile fabuloase

    Londra continuă să rămână unul dintre cele mai prolifice medii de lucru pentru bancheri, în ciuda incertitudinii generate de ieşirea Marii Britanii din UE, potrivit CNBC.

    Datele publicate de compania de resurse umane Emolument, care a analizat 4.475 de salarii şi bonusuri ale bancherilor care lucrează în segmentul de front-office în Londra, Paris, Frankfurt şi Milano, arată că tot capitala Marii Britanii rămâne cea mai atractivă în materie de remuneraţii.

    În timp ce salariile cumulate cu bonusuri pot varia în Londra între 60.000 lire sterline şi aproape 500.000 lire steriline – de la analist până la managing director – situaţia arată diferit în celelalte centre financiare ale Europei.

    „Dacă băncile londoneze şi-ar muta forţa de muncă în alte oraşe europene, pachetele medii compensatorii ar scădea. De la analist până lla managing director, Londra oferă cele mai ridicate salarii şi bonusuri din piaţă”, potrivit studiului realizat de Emolument.

    Astfel, în Paris veniturile cumulate variază între 50.000 lire sterline şi puţin peste 300.000 lire sterline, în timp ce Frankfurt prezintă o variaţie 50.000 lire sterline – până în 300.000 lire sterline, iar Milano sub 50.000 lire sterline – până aproape de 350.000 lire sterline.

     

     

     

     

  • Retailerii continuă lupta pentru a-şi păstra angajaţii: Lidl majorează salariul minim brut la 3500 lei pe lună

    Lidl continuă procesul de majorare a salariilor angajaţilor, cel mai mic venit brut lunar ajungând din martie la 3500 lei, respectiv 2.180 lei net, sumă care include salariul şi tichete de masă, bonusuri anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri. La acesta se adaugă şi alte sporuri în funcţie de specificul activităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania care merge impotriva curentului. În timp ce multe companii importante se pregătesc să concedieze angajaţi aceasta oferă bonusuri de zeci de mii de dolari

    În timp ce General Motors şi Ford se pregătesc să concedieze angajaţi, o companie antreprenorială înfiinţată în Michigan, denumită FloraCraft, a anunţat că va oferi mii de dolari fiecărui angajat full-time al acesteia, potrivit unui articol publicat pe site-ul usatoday.com.

    Compania are ca obiect de activitate confecţionarea de produse din spumă pentru industriile florale şi de meşteşugărit. Firma furnizează astfel de produse pentru Walmart, Amazon, Michaels, JOANN, Hobby Lobby şi unor retaileri din 50 de state şi 17 ţări.

    Recent, proprietarul afacerii, Lee Schoenherr, a spus celor 200 de angajaţi că le va oferi bonusuri în valoare cumulată de aproximativ 4 milioane de dolari. Sumele acordate fiecăruia dintre ei variază în funcţie de timpul petrecut în companie, dar bonusul mediu va fi de aproximativ 20.000 de dolari. Angajaţii surprinşi au aplaudat şi au ţipat, iar mulţi dintre ei s-au aliniat ca să mulţumească lui Schoenherr personal, au spus reprezentanţii companiei într-o declaraţie de presă.

    „Am început să plâng – a fost ceva foarte important pentru el să facă un astfel de gest pentru toată lumea”, a spus Mary Overla, un angajat la FloraCraft.

    Premiul va fi segmentat între un bonus în bani şi o contribuţie pentru fondul de pensii al angajaţilor. Din cauza unor legi legate de acestea, FloraCraft trebuie să facă aceste contribuţii în intervalul a doi ani calendaristici. Familiile de angajaţi care lucrează pentru companie de mai multe generaţii vor primi bonusuri care vor ajunge chiar la 60.000 de dolari.

    „Soţia mea, Joan, împreună cu mine, suntem binecuvântaţi din foarte multe puncte de vedere. Vrem să împărţim această bincuvântare cu bărbaţii şi femeile a căror energie, pasiune şi loialitate ne inspiră în fiecare zi. În urmă cu câţiva ani, am început să ne gândim că vrem să facem ceva care să fie personalizat în funcţie de angajaţii noiştri, care sunt sufletul FloraCraft”, a declarat Schoenherr.  

    De fapt, de la înfiinţarea firmei, în 1946, FloraCraft nu a concediat pe niciunul dintre angajaţii săi. „În timp ce mulţi proprietari de businessuri oferă bonusuri angajaţilor după ce vând companiile, Schoenherr vrea să mulţumească echipei sale pentru rolul avut în clădirea brandului FloraCraft şi a afacerii acum”, a explicat CEO-ul Eric Erwin.

    Schonherr a declarat, potrivit USA Today, că acest cadou nu reprezintă un semnal de vânzare a companiei. „Să nu vă gândiţi că acest lucru înseamnă că fac un exit sau vând afacerea – iubesc ceea ce fac şi sunt dedicat menţinerii independenţei FloraCraft”, a declarat el. Schoenherr a cumpărat afacera de la unchiul său, care a fondat-o după cel de Al Doilea Război Mondial.

     

  • Middle managementul, linia de bătaie şi de sacrificiu

    Alţi 3% obişnuiesc să petreacă în plus chiar şi două ore pe zi muncind de la birou sau acasă.
    IT-iştii, inginerii, cei care sunt în departamentul financiar, dar şi cei cu profesii liberale, precum consultanţii, arhitecţii, designerii sau avocaţii, afirmă în proporţie de 85% că muncesc mai mult de 8 ore pe zi. Doar 22% din cei care muncesc suplimentar susţin că sunt plătiţi pentru orele în plus efectuate.
    Ce mai rezultă din studiul Best Jobs: programul încărcat, dorinţa de a fi mai competitivi, dar şi accesul la tehnologia care permite conectarea permanentă la sarcinile de serviciu îi fac pe aproape 70% din angajaţii români din sectorul privat să lucreze şi după terminarea orelor de lucru, la birou sau acasă.
    De ce se lucrează peste program: volumul mare de muncă, presiunea angajatorilor „care văd în orele muncite suplimentar o dovadă de implicare în activitatea companiei, dorinţa de a face diferenţa între performanţele lor şi ale celorlalţi colegi”. Doar 9% susţin că muncesc în plus din pasiune pentru ceea ce fac. Tehnologia a dat jos bariera dintre programul de lucru şi timpul personal, începând de la conducere şi până la middle management.
    Într-o companie, cei din middle management duc greul; trebuie să facă targeturile, trebuie să se descurce cu cei din subordine, trebuie să facă faţă la criza şi fluctuaţia de personal. Nici bine nu a venit un angajat, că şi pleacă imediat, iar ce trebuia să facă el trebuie să fie acoperit de altcineva.
    Cei din middle management visează la poziţiile superioare, dar acestea apar rar şi sunt puţine. Creşterile salariale sunt mai reduse, la fel şi bonusurile, pentru că ei sunt în prima linie. Când nu se fac targeturile de vânzări, cei din middle management plătesc primii.
    Chiar şi când se fac, bonusurile sunt limitate.
    Un middle manager dintr-o bancă îmi spunea că are target de vânzări de credite de 1 milion de lei pe lună, persoane fizice, dar face şi 7 milioane. Totuşi, bonusul este limitat la maximum un salariu.
    Când se fac restructurări, cei din middle management sunt primii vizaţi, pentru că se pot face comasări de departamente, pot fi eliberate poziţii cu salarii mai mari. Dacă îi dai afară pe cei din entry level nu rezolvi mare lucru.
    În aceste condiţii, presiunea pe ei este tot mai mare, iar mulţi se gândesc că poate mai bine este să se facă antreprenori, pentru că poate găsesc un business care să le aducă un venit lunar de cel puţin 2.000 de euro pe lună, fără prea mare bătaie de cap.
    În viaţa reală nu este chiar aşa, dar dorinţa de a scăpa din chingile acestei poziţii este mult mai mare.
    Businessul din România nu a apucat să-şi consolideze clasa de mijloc şi de middle management pentru că a venit criza, iar mulţi au fost loviţi în plin prin faptul că li s-au redus salariile sau au plătit preţul împrumuturilor la bancă.
    Când aveai 1.500 de euro pe lună, o maşină, un apartament pe credit, era ceva normal.
    Mulţi au devenit furioşi pentru că această criză le-a tăiat veniturile şi nici nu au mai fost bonusuri, astfel că au devenit extrem de încrâncenaţi.
    Indiferent cum sunt timpurile economice, mai bune sau mai rele, cei din middle management vor plăti preţul cel mai mare. 

  • Angajatul crizei

    Cele mai multe dintre dimineţile toamnei acelui an mi le petreceam răsfoind ziarele – şi erau multe la vremea aceea – pentru unul dintre seminariile de la facultatea de jurnalism, numit Presa şi actualitatea sau, pe scurt, PACT. Nu pot să spun că mi-a atras în vreun fel atenţia falimentul Lehman Brothers, despre care Ziarul Financiar scria după 15 septembrie şi pe care Business MAGAZIN îl anticipa încă din vara anului 2008.
    Nu am primit nicio întrebare referitoare la faliment la testele săptămânale ale acelui seminar şi nu pot spune că îngrijorarea se observa în rândul vreunuia dintre colegii mei de la Facultatea de Jurnalism şi nici măcar în rândul profesorilor.
    Neavând un salariu, un credit sau vreun alt reper relevant pentru prăpastia în care se adâncea economia, nu pot să zic că am perceput criza în vreun fel în anul în care s-a întâmplat. Ştirea despre falimentul Lehman Brothers, peste care m-am oprit vreo trei minute, avea însă să „bântuie”  toţi anii care au urmat  cred că nu greşesc dacă spun că acest lucru este valabil pentru generaţia celor „de 30 şi un pic” (nu le-aş spune Millennials, cred că pentru generaţiile care ne-au urmat lucrurile stau uşor diferit), care şi-au construit cariera în criză.
    Mare parte din ziarele pe care le ţineam în braţe pentru PACT în drum spre facultate nu mai existau câţiva ani mai târziu, în momentul în care m-am angajat.
    Prieteni din generaţia mea care se înscriseseră la Academia de Studii Economice ca să devină bancheri, ca urmare a mirajului creat de cea mai bănoasă meserie în anii de boom, se confruntau cu lupta de a-şi găsi un job oriunde, fiindcă băncile treceau prin restructurări masive.
    Alţii visau la comisioane uriaşe din vânzări sau să îşi construiască cariere internaţionale în farma. Auzisem cu toţii de la cunoştinţe despre bonusuri uriaşe, despre avansări rapide în funcţii. Alţi membri ai generaţiei noastre visau la afaceri crescute peste noapte: generaţia noastră de antreprenori nu a avut însă şansa (sau neşansa?) unui El Dorado al afacerilor, ca în anii ‘90. A mai dat România vreun miliardar după anii ‘90? Care sunt şansele să mai dea vreunul? (Exceptând domeniul IT, care domină toate clasamentele, naţionale şi internaţionale, ale celor mai bogaţi tineri de în jur de 30 de ani.) Un posibil răspuns l-am găsit răsfoind ediţiile mai vechi ale Business MAGAZIN: „Posibilitatea ca un tânăr antreprenor român să dezvolte o afacere şi să aibă succes se îngustează pe zi ce trece şi tinde către zero”, spunea Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, în 2009.
    Ne-am petrecut „anii de boom” la cămin sau împărţind chiria visând la astfel de realizări.
    Încă de la primul job, s-au năruit toate aceste vise: angajatorii erau preocupaţi doar de reducerile de costuri – iar noi, derutaţi de refuzuri, de pesimism şi de frustrările generaţiilor anterioare de angajaţi. „Înainte de criză, aveam (şi aici începe o enumerare fără sfârşit)…”, spun şi acum unii dintre ei.
    Poate de aici şi nepotrivirea care încă mai există între cerinţele angajatorilor şi aşteptările noastre. Aşteptările noastre au fost alimentate de legendele anilor de boom, ani în care, în timp ce studiam în cadrul unor discipline diverse, generaţiile anterioare primeau bonusuri uriaşe, avansări rapide în funcţie etc. Cu toate acestea, mulţi dintre membrii generaţiei noastre acceptau să lucreze în Capitala anului 2009-2010 pe un salariu net de 1.000 – 1.500 de lei, nu prea ieşeam în oraş pentru că ne împărţeam timpul între job şi facultate şi încasam lovituri din două direcţii: de la şefi, pentru că «nu înţelegeam nimic», şi de la profesori, pentru că «nu veneam la ore».
    Acceptam orice ni se servea, spre deosebire de mulţi dintre cei mai tineri decât noi, cărora li se reproşează că inventează motive ca să nu vină la serviciu – în situaţia fericită în care anunţă acest lucru.
    Într-o piaţă a muncii caracterizată de precauţia angajatorilor, plină de nostalgii, de frustrări, de mituri răsturnate, am crescut treptat, apreciind fiecare pas făcut.
    Pe piaţa locală a muncii există în prezent în jur de 150.000 de angajaţi din generaţia „celor de 30 şi un pic”, în contextul în care numărul total al celor născuţi în jurul anilor ’90 este de 350.000. Restul au ales să caute „legendele” din anii de boom peste hotare, iar puţini au joburi de birou, cei mai mulţi dintre ei lucrând în cafenele sau restaurante, fabrici sau ca şoferi. Cei care am rămas –– ne-am asumat să creştem „realist” în continuare.

  • Cum încearcă gigantul american Nike “să spele păcatul” discriminării: creşte salariile a peste 7.000 de angajaţi

    Compania a decis să revizuiască modalitatea de compensare a personalului, după ce la începutul anului a făcut o evaluare a metodelor practicate de-a lungul timpului.
     
    Nike a anunţat că circa 10% din angajaţi, atât bărbaţi, cât şi femei, vor beneficia de ajustări de salarii pentru a se asigura că există remuneraţii egale şi competitive pentru aceleaşi funcţii în businessul global, arată un document intern al companiei analizat de CNBC.