BusinessMagazin

Tag: biciclete

  • Atelierele Pegas deschid al cincilea magazin în urma unei investiţii de 40.000 de euro

    “Atelierele Pegas se extind în ţară alături de partenerii noştri de la NEPI, aşadar era firesc pentru noi să deschidem magazin în cel mai nou centru comercial din ţară. Râmnicu Vâlcea reprezintă o piaţă importantă pentru noi, care acum se concretizează într-un spaţiu generos de 200 mp. De asemenea, magazinul din Râmnicu Vâlcea are toată gama de produse Pegas, de la clasicele biciclete la cele mai noi inovaţii Pegas cum sunt bicicletele şi vehiculele electrice, pe care le veţi găsi la preţuri cu discount foarte mare doar pe perioada deschiderii Shopping City Râmnicu Vâlcea” spune Andrei Botescu, cofondator Atelierele Pegas.

    Magazinul din Râmnicu Vâlcea este al treilea mono store deschis de Atelierele Pegas în 2017, după cel din Shopping City Timişoara şi cel din Afi Cotroceni Bucureşti. Pentru 2018, Pegas continuă expansiunea cu cel puţin cinci magazine proprii şi lansarea francizei Pegas atât în ţară, cât şi în străinătate.

    Povestea Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti. Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, a fost pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă”, devenind mai târziu un obiect cult. După ’89 Pegas a dispărut. 20 de ani mai târziu, un proiect independent a readus marca Pegas şi vechea bicicletă, într-o nouă formă, încercând să ne aliniem tuturor cerinţelor pieţei locale, dar şi trendurilor internaţionale, prezentând acum biciclete şi vehicule pentru întreaga familie şi pentru toate gusturile.

    În acest moment, Atelierele Pegas se extind în ţară prin magazinele proprii şi totodată utilizând în continuare şi reţeaua naţională de distribuţie creată cu parteneri din fiecare oraş din România.

    În octombrie 2015 proiectul Pegas a intrat în  parteneriat cu Network One Distribution, parteneriat prin care îşi va accelera dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional. În urmatorii trei ani, Atelierele Pegas ţintesc o creştere de zece ori a volumului de biciclete, până la 25.000 de bucăţi anual şi o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.

     

  • Esti în pană de idei? Ia-i bicicleta asta sau 28 de Dacia Duster. Preţul e acelaşi

    În ultimii ani, cormeţul online din România a crescut foarte mult şi tot mai multe magazine se bucură de succes. Mai mult, au început să apară tot mai multe magazine online dedicate cadourilor, care au secţiuni speciale: cadouri pentru el, pentru ea etc şi care vând obiecte inedite pe care nu le găseşti tot timpul în magazinele clasice.

    Unul dintre aceste obiecte peste care am dat într-o incursiune pe un astfel de site este o bicicletă care se vinde cu nu mai puţin de 1.625.000 de lei (adică puţin peste 350.000 de euro). Da, aţi citit bine. Un magazin din România vinde o bicicletă la un preţ exorbitant, iar de banii ăştia ai putea să cumperi 28 de Dacia Duster (pornind de la un preţ de 12.350 de euro) 

    Bicicleta este poleită cu aur de 24K. “De la spiţe până la gidon, fiecare părticică a acestei biciclete este tratată cu metalul preţios…pur şi simplu «wow»”, este scris în descrierea produsului. De asemenea, modelul este dotat cu o şa din piele de căprioară şi cu anvelope de curse ediţie limitată San Marco SR4. 

  • Ce-şi doresc, de la firmele unde lucrează, angajaţii care merg cu bicicleta la serviciu

    „În luna septembrie, am derulat un studiu împreună cu partenerii noştri de la Bicicletele Pegas. Tema sondajului a fost legată de folosirea bicicletelor în transportul către şi de la serviciu, condiţiile de infrastructură prezente în acest moment şi aşteptările de la angajatori, dar şi intenţia românilor de a folosi biciclete din programe bike-sharing”, arată administratorii portalului smartdreamers.ro.

    În primul rând, maşina personală, metroul şi autobuzul sunt cele mai folosite mijloace de transport, dar 90% din respondenţii cu loc de muncă ar fi încurajaţi să folosească bicicleta dacă în oraş ar exista mai multe piste pentru biciclişti.

    Voucherul pentru achiziţionarea unei biciclete din partea angajatorului este opţiunea cea mai dorită de persoanele care au un loc de muncă (53%) şi 58% din angajaţi ar folosi mai des bicicleta dacă în apropiere de locuinţă sau metrou ar exista puncte de bike-sharing. În acelaşi timp, 63% din persoanele neangajate şi-ar dori să aibă o parcare de biciclete cu pază la viitorul job, relevă sondajul.

    Tinerii angajaţi cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani merg cel mai des la birou cu bicicleta, fiind urmaţi de cei care fac parte din segmentul 18-25 de ani. Apoi 32,5% din respondenţi au declarat că folosesc acest mijloc de transport câteodată, iar cea mai mare proporţie este reprezentată de cei care nu folosesc bicicleta pentru a se deplasa la locul de muncă.

    „Angajaţii şi-ar dori de la angajator următoarele condiţii: voucher pentru achiziţionarea unei biciclete, parcare de biciclete, cu pază, program de rewarding (n.n. – bonusuri salariale) pentru kilometrii parcurşi pe bicicletă şi duş pentru cei care vor să vină la birou cu bicicleta”, arată sondajul.

    Un număr important de respondenţi nu utilizează bicicleta. Ce pot face angajatorii şi autorităţile publice în acest sens? „În ceea ce priveşte infrastructura din oraş, respondenţii îşi doresc: pistă de biciclete de acasă până la job, zone de parking biciclete, cu pază, rasteluri de biciclete”. Dar „în proporţie de 50%, românii afirmă că angajatorul nu asigură nici un fel de utilităţi pentru cei care folosesc mijlocul de transport ecologic. Celelalte 50 de procente sunt împărţite între rastelurile de biciclete (36%), urmate de parcarea cu pază (20%), duşul pentru cei care vin cu bicicleta la birou (13%) şi voucherul pentru achiziţionarea bicicletei (3%)”, notează autorii studiului.

    Cum arată topul mijloacelor de transport folosite în acest moment pentru deplasarea către şi de la locul de muncă: maşina personală este lider, cu 28% din răspunsuri, fiind urmată de metrou (18%) şi autobuz (17%). „Surprinzător sau nu, 15% din respondenţi afirmă că merg pe jos la birou, în top urmând bicicleta (13%), tramvaiul (5%) şi alte mijloace de transport precum troleibuzul, taxiul sau trotineta”, mai arată datele sondajului.

    Potrivit smartdreamers.ro, 63% din persoanele angajate afirmă că nu au folosit niciodată programe de bike-sharing, fiind urmate de cele care au utilizat un astfel de program de câteva ori (30%) şi doar 7% sunt cei care utilizează frecvent un astfel de beneficiu.

    Studiul mai arată că 58% din cei care au răspuns întrebărilor afirmă că ar merge mai des cu bicicleta la locul de muncă şi înapoi dacă ar avea zone de bike-sharing aproape de locuinţă sau metrou. 24% afirmă că ar încerca acest sistem, dar încă nu se pronunţă în privinţa folosirii lui frecvente, 10% ar merge mai des pentru că deja folosesc bicicleta în transport, iar ultimele opt procente au fost împărţite între cei care ar merge de câteva ori şi cei care nu ar folosi deloc sistemul bike-sharing.

    Cât de importantă este infrastructura dedicată bicicliştilor în momentul angajării? Potrivit sondajului, 51% din respondenţii cu loc de muncă afirmă că nu au ţinut cont de beneficiile pentru biciclişti atunci când s-au angajat. 41% afirmă că jobul nu le oferă o infrastructură dedicată bicicliştilor şi, atenţie, 8% afirmă că au acceptat oferta de job şi datorită acestui beneficiu.

    „Face angajatorul primul pas atunci când vine vorba de a uşura viaţa iubitorilor de bicicletă? 84% dintre respondenţi afirmă că nu au fost întrebaţi niciodată de angajator dacă îşi doresc o infrastructură dedicată bicicliştilor. 4% afirmă că au fost întrebaţi, iar 11% spun că angajaţii au făcut primul pas în această direcţie”, notează autorii studiului.

    Pe de altă parte, 71% dintre respondenţii care nu au un loc de muncă afirmă că intenţionează să folosească o bicicletă pentru a se deplasa la birou. În ceea ce priveşte aşteptările persoanelor neangajate la capitolul infrastructură dedicată bicicliştilor, topul este aproape similar cu cel al românilor care au un job. Pistele de biciclişti, parcările cu pază şi rastelurile, sunt primele trei preferinţe atunci când vine vorba despre infrastructura care ar trebui asigurată de autorităţi.

    Cât despre companii, pentru a-i atrage pe candidaţi, acestea ar trebui să ofere: parcări pentru biciclete, vouchere pentru achiziţionarea mijloacelor de transport pe două roţi, rastele de biciclete şi duşuri pentru cei care doresc să se schimbe atunci când ajung la birou.

    La fel, 63% din respondenţii care nu au un loc de muncă afirmă că nu au folosit niciodată un program de bike-sharing. 27% spun că au utilizat de câteva ori un astfel de beneficiu, iar 10% spun că utilizează frecvent biciclete de acest fel. În acelaşi timp, 68% afirmă că ar utiliza des bicicleta către locul de muncă dacă ar avea în apropierea locuinţei biciclete de sharing. La polul opus, doar 2% dintre respondenţi afirmă că nu ar fi interesaţi să folosească bike-sharing.

    Autorii studiului menţionează că dintre cei 2.351 de respondenţi 63,3% sunt femei, procentul fiind aproape acelaşi, indiferent că vorbim de persoane cu job sau neangajate. Persoanele care au absolvit o facultate reprezintă segmentul cel mai numeros al respondenţilor (43,4%), fiind urmate de cei care au şi un masterat (27,6%), cei care au absolvit un colegiu (27,4%) şi cei care au doctorat (1,45%). În ceea ce priveşte vârstele, primele două locuri de pe podium sunt ocupate de segmentele 26-35 de ani (37,1%) şi 18-25 de ani (35,5%), fiind urmate de categoria 36-45 de ani şi peste 45 de ani.

    „Studiul s-a derulat în luna septembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 2.351 de persoane din România. Marja de eroare este de plus sau minus 3% la nivelul întregului eşantion”, precizează reprezentanţii smartdreamers.ro.

     

  • Oraşul care luptă contra tiraniei maşinilor asupra spaţiului public

    Bucureştiul are poate cel mai aglomerat şi agresiv trafic auto dintre capitalele UE, deşi România este unul dintre campionii Europei la producţia de biciclete. Multe se duc la export. În Berlin, agresivi sunt bicicliştii cu cei care merg pe pistele lor. Şi bicicliştii nu sunt puţini. Au dus o luptă grea pentru ca autorităţile să le construiască piste şi ca şoferii să-i respecte. Şi totuşi berlinezii nici nu pot visa la programele de bike-sharing gratuite din Bucureşti.

    În Bologna sau Florenţa bicicliştii trec nepăsători prin intersecţii pe biciclete vechi care scârţâie. Centrele vechi sunt ale lor. Foarte rar sunt claxonaţi de câte vreun şofer de autobuz exasperat. în Paris poţi vedea adesea cozi de maşini urmând în linişte vreun biciclist care nu poate merge mai repede. Şoferii n-au voie să-l grăbească, pentru a nu-l pune în situaţia de a face greşeli.

    În Belgia şi Elveţia aproape jumătate din populaţie merge pe bicicletă. În Finlanda, ponderea este de 60%. În Danemarca şi Olanda, aproape toată lumea merge pe bicicletă. Copenhaga şi Amsterdam sunt cele mai prietenoase oraşe din lume în ceea ce priveşte mersul pe bicicletă. De fapt, spre Ţara Lalelelor merge o mare parte din producţia fabricilor de biciclete din România. Vehiculul pe două roţi are un rol din ce în ce mai important în mobilitatea urbană în Europa şi cel mai important rol în Amsterdam. Dar nici acolo nu poate fi singura soluţie. Revista Politico are un serial despre mobilitatea urbană. Episodul Amsterdam este despre cum capitala olandeză experimentează cu prezentul şi viitorul transportului.

    Pentru a avea o imagine a provocărilor de planificare urbană cu care se confruntă Amsterdamul, nu trebuie căutat mai departe de Damrak, bulevardul larg care trece prin inima capitalei olandeze.

    Mii de biciclete se luptă pentru spaţiu cu maşini, tramvaie şi cu mulţimea de pietoni. Strada se varsă în piaţa largă care găzduieşte gara centrală a oraşului – un nod pentru liniile locale, regionale şi internaţionale – şi intrarea principală în sistemul de metrou. După colţ, vapoarele de croazieră descarcă mii de călători de o zi care se îngrămădesc spre cele mai bune locuri de belvedere ale oraşului. Cei care călătoresc cu rucsacul în spate se îndreaptă spre cafenelele din cartierul cu lumini roşii din apropiere.

    Ceea ce face ca Amsterdam să fie diferit de alte oraşe care se luptă pentru a muta masele prin centrele urbane aglomerate este dorinţa sa de a experimenta diferite soluţii pentru această problemă. Este cu mult în faţă în ceea ce priveşte bicicletele şi este un entuziast prim adoptator al mai multor soluţii de înaltă tehnologie cum ar fi autovehiculele autonome şi aplicaţiile de transport la comun. Uber a ales oraşul pentru sediul său european, iar o serie de întreprinzători de renume caută să-şi pună amprenta.

    Toate acestea fac ca oraşul să fie un banc de probă pentru restul Europei, în condiţiile în care autorităţile urbane de pe întregul continent se chinuie să deplaseze oamenii reducând în acelaşi timp poluarea şi asigurându-se că oraşele rămân locuibile.

    ”Amsterdam este un laborator de mobilitate pentru alţii“, spune Jemilah Magnusson de la Institutul pentru Politici de Transport şi Dezvoltare din New York. ”Accentul pus pe ciclism este ceea ce face ca orice altceva din Amsterdam să funcţioneze.“
    Cea mai izbitoare diferenţă dintre Amsterdam şi majoritatea oraşelor europene este bicicleta. ”Amsterdam a deschis calea în lupta contra tiraniei maşinilor asupra spaţiului public“, povesteşte Jorrit Nuijens, consilier local pentru partidul de stânga GroenLinks. Discuţia are loc la o bere în cafeneaua sa preferată, puţin mai departe de traficul de pe canalul circular interior. ”Am putea fi în continuare un exemplu pentru oraşele înghesuite din întreaga lume.“

    După Copenhaga, Amsterdam este oraşul cu cel mai aglomerat trafic de biciclete din Europa, bicicleta reprezentând o treime din toate călătoriile. În oraşe precum Varşovia şi Roma, unde ponderea este de doar 1%, bicicletele sunt mai degrabă vehiculele curierilor şi ale războinicilor de birou îmbrăcaţi în costume speciale din plastic. În Amsterdam, bicicletele sunt pentru toată lumea – căştile şi şorturile scurte de biciclist sunt o raritate.

    Bicicletele trebuie să împartă drumurile cu autoturismele, autobuzele şi cu pietonii, iar pe măsură ce volumul creşte, construirea de benzi pentru biciclete se dovedeşte pur şi simplu insuficientă. Oraşul experimentează idei cum ar fi înlăturarea semafoarelor la intersecţii pentru a încuraja o conducere mai prudentă şi construieşte segmente de benzi mai late pentru biciclete, care să înconjoare centrul oraşului şi pe care maşinile sunt oaspeţii.

    ”Este o luptă pentru spaţiu“, spune Alain Flausch, fostul şef al operatorului de metrou din Bruxelles STIB şi acum preşedinte al UITP, un club de operatori globali de tranzit în masă.

    Lucas Harms, cercetător al Institutului de Evaluare a Politicilor de Transport din Olanda, crede că noile trucuri folosite în Amsterdam pot fi surse de inspiraţie pentru alte oraşe care se străduiesc să creeze spaţiu pentru moduri mai ecologice de transport.

    Pentru a evita soarta superautostrăzilor pentru biciclete ale Londrei, care sunt adesea blocate, Amsterdamul experimentează cu intervenţii mici şi orientate pentru a diminua blocajele din oraş.

    ”Este un fel de acupunctură urbană“, explică Harms. Măsurile includ proiecte inovatoare pentru benzile de biciclete, cum ar fi ”punga cu cartofi prăjiţi“, care se lărgeşte în intersecţiile cu trafic, şi benzile ”banane“, care oferă mai mult spaţiu în curbe.
    Aceste experimente sunt posibile deoarece Amsterdamul are o istorie foarte diferită faţă de alte oraşe mari europene.
    La fel ca mai toată Europa, Ţările de Jos au cunoscut o motorizare rapidă după război. La început, rata călătoriilor cu bicicleta a scăzut, plonjând de la 80% din toate călătoriile în anii 1950 la mai puţin de 30% la începutul anilor 1970, înainte de a-şi reveni încet în ultimele decenii.

    O iniţiativă cetăţenească numită ”Opriţi uciderea copiilor“ a prins amploare după ce au fost raportate mai mult de 3.500 de decese legate de accidente de maşină în 1971. Protestele, plus şocul petrolier şi revoltele împotriva construirii unei linii de metrou în 1975 au anihilat planurile de a forţa autostrăzile prin centrul oraşului.

    ”Numărul maşinilor a crescut rapid în anii 1960“, povesteşte Harms. ”Oamenii îşi dădeau seama că îşi distrug cartierele. Acesta a fost un punct de cotitură pentru o discuţie cu privire la rolul pe care ar trebui să îl aibă maşina în societatea noastră.“
    Oraşe care au continuat să dărâme brutal – cum ar fi Bruxellesul şi-au închis centrul în cercuri de autostrăzi – aşa cum a făcut Parisul – privesc acum la Amsterdam ca la un model pentru transportarea oamenilor prin oraş fără a distruge clădirile sau a ucide ritmul vieţii urbane. Mişcarea civică din Olanda care a oprit autostrăzile din anii 1970 este încă vie – deşi ţintele sale sunt acum mai mici.

    Consilierul Nuijens din partea GroenLinks a dat ca exemplu campania partidului său pentru reducerea numărului de locuri de parcare de pe strada Elandsgracht, deosebit de aglomerată, care trece prin cartierul Jordaan. El spune că dedicarea a 80% din suprafaţa drumului maşinilor care reprezintă doar 30% din utilizatori este de neconceput şi că ar trebui rezervat mai mult spaţiu pentru pietoni şi spaţiu public.

     

  • Produsul românesc pe care-l vor toţi străinii. Au devenit unele dintre cele mai căutate mărci din lume

    Exporturile totale de biciclete, tricicluri şi cvadricicluri, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă, mai mică sau egală cu valoarea de 250W, au însumat peste 39 de milioane de euro, în prima jumătate a acestui an, fiind exportate aproape 73.000 de biciclete.

    Cele mai multe biciclete, tricicluri şi cvadricicluri au fost exportate în Germania (circa 53.000, valoarea acestora fiind de aproape 28 de milioane de euro), Olanda (aproape 15.000, cu valoare de peste 8 milioane de euro) şi Austria (aproape 1.700, cu valoare de peste un milion de euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    UPS

    + RCS & RDS a anunţat că reţeaua Digi Mobil 4G acoperă şi tunelurile metroului bucureştean, suplimentar acoperirii 4G deja existente din staţii, permiţându-se astfel accesul la internet cu viteze de download de până la 75 Mbps.

    + Dacia Sandero s-a vândut în luna august mai bine decât Volkswagen Polo, ajungând în topul primelor cinci modele din UE. De la începutul anului, Dacia a vândut peste 136.000 de unităţi de Sandero.

    + Fondatorii Quickmobile lansează o aplicaţie prin care românii vor putea fi consultaţi de la distanţă de către medici. Utilizatorii care doresc să beneficieze de sfaturile medicilor va trebui să achite un abonament lunar de 10 euro. Platforma Doclandia colaborează cu 50 de medici.

    + Laureaţii Premiului Nobel 2017 pentru medicină sunt Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian. Prin utilizarea muştelor de fructe ca model al unui organism, laureaţii premiului Nobel pentru Medicină din acest an au reuşit să izoleze o genă care poate controla ritmul biologic zilnic.

    + Cei 1,2 milioane de turişti străini care au vizitat România în primele şase luni ale anului au cheltuit 2,6 miliarde de lei. Majoritatea turiştilor vin din Europa şi vizitează Bucureşti, Braşov, Sibiu, Timiş sau Cluj.

    + Ford a înfiinţat echipa Edison, ce va avea rolul de a identifica şi dezvolta parteneriate cu alte companii pentru a dezvolta maşini electrice.

    + Simona Halep a învins-o pentru prima oară pe Maria Sharapova. Halep, cap de serie numărul 2 şi locul 2 mondial, s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA Premier Mandatory de la Beijing (China), după ce a învins-o pe Maria Şarapova, numărul 104 mondial, scor 6-2, 6-2

    DOWNS

    – Tesla nu reuşeşte să producă automobilul Model 3 în ritmul promis. Au fost livrate doar 260 de maşini în primele trei luni, deşi planul era de 20.000 pe lună.

    – Temperaturile din Sydney sau Melbourne ar putea ajunge la 50 de grade Celsius în următoarele decenii. 2015 a fost unul dintre anii cu temperaturile cele mai ridicate. Aceasta ar putea fi media în 2025, potrivit cercetătorilor studiului.

    – România a fost condamnată de CEDO la plata unor daune de 10.000 euro în cazul unui minor care nu ar fi fost apărat de stat de agresiunile tatălui său, potrivit organizaţiei neguvernamentale Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).

    – Bilanţul oficial al victimelor din Puerto Rico în urma uraganului Maria a crescut de la 16 la 34 de morţi, a anunţat guvernatorul teritoriului american.

    – Cel mai mare târg de arme de foc din lume, programat în ianuarie 2018, va avea loc în Las Vegas în pofida relansării dezbaterilor privind achiziţionarea de armament după cel mai grav atac armat din istoria SUA, produs în acest oraş american.

    – Toate cele trei miliarde de conturi de utilizatori de  Yahoo! au fost afectate după atacul dibernetic din 2013, potrivit reprezentanţilor companiei. Iniţial preconizaseră că un miliard de utilizatori au fost afectaţi.

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    UPS

    + Producătorul de diamante Lucara Diamond Corp a anunţat că a vândut diamantul Lesedi La Rona, de 1.109 carate, pentru 53 de milioane de dolari, companiei producătoare de bijuterii Graff Diamonds. Aceasta este cea mai mare piatră preţioasă găsită în ultimul secol.

    + Patru elevi din clasa a XI-a din Galaţi au construit un robot care îngrijeşte sturioni şi îl vor prezenta juriului la Olimpiada Internaţională de Robotică 2017 din Costa Rica, unde vor reprezenta România.

    + Cererea tot mai mare din Occident a majorat exporturile de biciclete electrice româneşti în 2017, ţara noastră exportând în prima parte a anului biciclete electrice în valoare de peste 39 de milioane de euro.

    + Compania auto Porsche se pregăteşte să lanseze primul său iaht. Numit GTT 115, iahtul va fi dotat cu piscină, spa, spaţiu de luat masa în aer liber, patru dormitoare şi un living. Costul va fi unul pe măsură, 14 milioane de euro.

    + Dubai a efectuat primele teste de zbor pentru taxiuri zburătoare. Aparatul, dezvoltat de firma germană Volocopter, se aseamănă cu o cabină de elicopter cu două locuri şi este propulsată de 18 elice. Aparatul funcţionează autonom, cu o durată de zbor maximă de 30 de minute.

    + Rata de ocupare a populaţiei cu vârstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost de 70,5%, în trimestrul al doilea din 2017, depăşind ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

    + Fundaţia Nobel a anunţat luni că recompensa financiară pe care o vor primi laureaţii de anul acesta va fi cu un milion de coroane mai mare (echivalentul a 105.000 de euro) decât suma de anul trecut. Aşadar, laureaţii vor primi 9 milioane de coroane (aproximativ 944.000 de euro).

    Down

    – Euro a scăzut faţă de majoritatea monedelor după anunţarea sondajelor efectuate în urma alegerilor din Germania, potrivit cărora formaţiunea cancelarului Angela Merkel s-a clasat pe primul loc, iar partidul de extremă dreapta a obţinut poziţia a treia.

    – Turcia ameninţă cu intervenţia militară în Irak, după ce kurzii au votat pentru independenţa provinciei lor. Kurzii sunt cel mai mare grup etnic fără stat propriu, iar proclamarea unui Kurdistan independent ar putea duce la conflicte în Orientul Mijlociu.

    – După ce Primăria Bucureşti a oferit mii de vouchere pentru achiziţia de biciclete, în urma rectificării bugetare, sumele pentru proiecte de infrastructură se reduc cu 43%.

    – Gazele şi energia electrică se scumpesc pentru consumatorii casnici cu 6%, respectiv 5%, de la 1 octombrie.

    – Deşi populaţia de urşi panda a crescut, habitatul în care trăiesc este mai mic şi mai fragmentat faţă de acum 30 de ani, ceea ce cauzează un risc sporit de extincţie locală a micilor grupuri izolate.

    – La 31 august 2017, creditul guvernamental a crescut cu 11,8% (10,5% în termeni reali) faţă de 31 august 2016 şi cu 1,3% faţă de luna iulie 2017, până la 96,9 miliarde de lei.

     

  • Ţările cu cel mai mare număr de biciclete – VIDEO

  • Cererea tot mai mare din Occident a majorat exporturile de biciclete electrice româneşti, care au însumat aproape 40 mil. euro în prima jumătate din 2017

    Exporturile totale de biciclete, tricicluri şi cvadricicluri, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă, mai mică sau egală cu valoarea de 250W, au însumat peste 39 de milioane de euro, în prima jumătate a acestui an, fiind exportate aproape 73.000 de biciclete.

    Cele mai multe biciclete, tricicluri şi cvadricicluri au fost exportate în Germania (circa 53.000, valoarea acestora fiind de aproape 28 de milioane de euro), Olanda (aproape 15.000, cu valoare de peste 8 milioane de euro) şi Austria (aproape 1.700, cu valoare de peste un milion de euro).

    În 2016, valoarea exportului de biciclete cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă de maximum 250W a trecut de 41 de milioane de euro, fiind exportate aproape 82.000 de biciclete. Cele mai multe biciclete au fost exportate în Germania (peste 67.000, cu o valoare de 33 de milioane de euro) şi Olanda (10.000, cu o valoare de peste 5,3 milioane de euro).

    Atât numărul, cât şi valoarea totală a exportului bicicletelor electrice au crescut în 2016, faţă de 2015, când exporturile însumau 34,5 milioane de euro, fiind exportate în jur de 67.000 de biciclete electrice.

    Atelierele Pegas, care se ocupă inclusiv de fabricarea de biciclete şi de vehicule pentru invalizi, exportă în Luxemburg, Marea Britanie, Spania, Germania şi Irlanda, conform datelor transmise de companie, la solicitarea Mediafax.

    Exporturile valorează aproape 260.000 de euro, în 2016, circa 13% din cifra de afaceri a companiei, estimată la două milioane de euro.

    Cele mai cerute modele pe piaţa de export sunt Strada 1 şi 2, modelele cu şa lungă, solicitate pentru că în anii `70 erau la modă în multe ţări din Europa.

    Atelierele Pegas au avut un profit de aproape 400.000 de lei şi o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei anul trecut. Atelierele Pegas au 17 angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Eurosport DHS Deva, fabrica de biciclete şi de vehicule pentru invalizi, exportă biciclete în peste 20 de ţări. Topul livrărilor externe cuprinde Germania, Olanda, Danemarca, Cehia şi Belgia, potrivit datelor transmise de companie la solicitarea Mediafax.

    Modelele cu cea mai mare cerere pe piaţa externă sunt din categoria bicicletelor electrice Devron, urmate de bicicletele Kreative.

    Eurosport DHS Deva a avut, anul trecut, un profit de peste 10 milioane de lei şi o cifră de afaceri netă de 265,6 milioane de lei. Fabrica are 302 angajaţi, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

     

  • Legea Bicicletei aduce pacea în Parlament

    Cei cinci deputaţi sunt: Korodi Attila (UDMR), Carmen Mihălcescu (PSD), Tudor-Rareş Pop (USR), Adriana Săftoiu (PNL) şi Valeriu Steriu (PMP).

    ”Iniţiativa «Legea Bicicletei» este un model de colaborare transpartinică şi de parteneriat cu societatea civilă, deoarece beneficiază din start de sprijinul unui grup de peste 50 de ONG-uri care, de altfel, au propus încă din toamna anului 2016 iniţierea acestei legi şi au contactat în acest sens candidaţii şi apoi parlamentarii aleşi”, se arată într-un comunicat comun iniţiatorilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro