BusinessMagazin

Tag: beneficiari

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Creativitatea raţională şi cultura de organizaţie

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Pentru deţinători sunt mai degrabă importante efectele materiale, pentru aparţinători sunt importante efectele de stare. Deţinătorii contribuie mai degrabă cu logică, aparţinătorii contribuie mai degrabă cu sentiment sau cu emoţie. Deţinătorii sunt mai puţini, dar mai puternici în contribuţie, aparţinătorii sunt mai mulţi, dar mai de impact în generarea şi în trăirea efectelor. Aşadar, avem ingrediente diverse, chiar divergente, şi la intrare şi la ieşire care interesează şi adresează complet diferit şi indirect tema culturii.

    Despre ce este vorba însă? Cum se creează şi cum se conduce cultura unei organizaţii? Care este cea mai la îndemână perpectivă din care se poate trata acest fenomen? Cine şi când are nevoie să acorde atenţie culturii de organizaţie?

    Un cuvânt care leagă cele două perspective, ale deţinătorilor şi aparţinătorilor şi ale cauzelor şi efectelor, este alinierea. Alinierea nu este însă despre negocierea perspectivelor, ci despre identificarea şi asumarea scopurilor tuturor perspectivelor. De aici încolo tema culturii de organizaţie devine temă de creativitate.

    Este o ecuaţie logică, dar rezolvarea ei este un proces creativ. Fiind vorba despre un proces, cel mult pot fi identificate etape, însă durata de trecere de la o etapă la alta este variabilă şi depinde de maturitatea, de vigoarea şi de miza organizaţiei.

    Ajunge să devină important subiectul culturii de organizaţie în două situaţii: atunci când treaba merge prost sau atunci când treaba merge foarte bine într-o şi pentru o organizaţie. Aparent este trivială afirmaţia anterioară, dar în fapt, este un adevăr de mare profunzime. În situaţia în care o organizaţie are o oarecare ritmicitate în funcţionare, tema culturii de organizaţie este importantă doar dacă este vreo modă care forţează către această preocupare.

    Dacă lucrurile nu merg bine pentru o organizaţie, tema culturii nu este printre priorităţi, dar apare pe listele cu planuri de acţiune şi este delegată resurselor umane, dacă treaba merge bine, organizaţia ştie că tema culturii este tema strategică şi este treaba fiecărui om din organizaţie. Mai mult, cei care conduc organizaţia ştiu că este în responsabilitatea lor să genereze un model de cultură de organizaţie care să poată fi operaţionalizat şi susţinut pentru fiecare nivel din organizaţie.

    Cum se iau deciziile într-o organizaţie este un indicator rapid pentru tipul de cultură de organizaţie care se creează. Se iau repede, sunt hipercentralizate, se iau la nivelul la care oamenii sunt confruntaţi cu situaţiile care cer decizie, care sunt consecinţele unui fel sau altul de a lua decizii, cum este definită decizia, cum este susţinută sau recompensată sau ce se întâmplă în situaţia în care se iau decizii proaste, ce se întâmplă  în situaţia în care deciziile excepţionale apar la niveluri joase din organizaţie, ce se întâmplă atunci când oamenii nu iau deloc decizii, de ce oamenii nu iau decizii, ce fel de decizii este nevoie să ia sau să nu ia angajaţii?

    Răspunsul la toate aceste întrebări este diferit de la o organizaţie la alta şi depinde de tipul organizaţiei, de gradul de flexibilitate pe care şi-l doreşte, de nivelul de proactivitate care îi susţine strategia. De regulă, dacă lucrurile nu merg pe cât de bine se aşteaptă organizaţia, „vina„ este în afara organizaţiei, dar atunci când lucrurile merg bine, organizaţiile ştiu că aceasta se datorează felului cum sunt făcute lucrurile din interiorul organizaţiei.

    Cultura de organizaţie este o stare, iar preocuparea pentru întreţinerea celei mai potrivite stări este un demers creativ permanent, un antrenament consecvent şi igienic. Creativitatea despre acest subiect nu este o iluminare, este un exerciţiu practic care asigură adaptabilitatea unei organizaţii la orice fel de context.

  • PRIMA CASĂ: Banii alocaţi în acest an se vor epuiza în 3 luni, la ritmul actual de absorbţie

     Astfel, de la lansarea programului, în 2009, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat 94.000 de garanţii, valoarea finanţărilor ajungând la aproape 3,5 miliarde de euro.

    Valoare medie a finanţării accesate pe toata perioada de derulare a programului este de circa 39.000 euro, iar 28% din valoarea garanţiilor acordate a fost destinată achiziţiei de imobile construite între anii 2008 şi 2013. Rata de default se menţine scăzută, la doar 0,1% din totalul creditelor acordate.

    “Programul poate continua, în limita fondurilor disponibile, până la sfârşitul anului 2013, factorul determinant fiind ritmul de acordare a finanţărilor de către bănci şi implicit rapiditatea consumării plafonului alocat fiecărei bănci”, au declarat reprezentanţii Fondului, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene: Beneficiarii de fonduri europene vor încasa peste 1,4 miliarde de lei până pe 7 iunie

     “Guvernul României a aprobat astăzi un nou împrumut în valoare de peste 1,4 miliarde de lei, care va permite efectuarea de plăţi către beneficiari, demonstrând încă o dată angajamentul nostru de a ajunge la zi cu plata facturilor. Noul împrumut facilitează în acelaşi timp accelerarea absorbţiei deoarece sumele eligibile plătite beneficiarilor urmează să fie rambursate de Comisia Europeană după transmiterea, în cel mai scurt timp, a documentelor necesare”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat în comunicat.

    Împrumutul aprobat de Guvern va fi utilizat pentru achitarea facturilor restante, dar şi pentru efectuarea de plăţi în termenele prevăzute în contractele de finanţare. Suma alocată va fi folosită pentru efectuare de plăţi către beneficiarii fondurilor contractate prin intermediul a cinci programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional, respectiv Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, informează MFE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Economiei a semnat contracte de 670 milioane lei din fonduri UE pentru energie verde

     Printre beneficiari se numără companiile Chimcomplex Borzeşti, Elsid Titu, Soceram, Electrocarbon, acestea urmând să deruleze proiecte de eficienţă energetică.

    Beneficiarii fondurilor destinate producţiei de energie regenerabilă sunt firmele Energie Ecologică ROGIS, Geo Data, Marex, Electricom, Solar Power, Suraki şi Eralt Impex.

    Companiile care au primit cele mai mari fonduri sunt Energie Ecologică Rogis şi Suraki, fiecare cu câte aproape 80 milioane de lei. Cele două companii derulează proiecte de producţie a energiei în centrale eoliene în judeţele Brăila şi Giurgiu.

    Proiectul firmei Energie Ecologică ROGIS are o valoare totală de 189,2 milioane de lei, iar al firmie Suraki de 154,5 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O afacere de servicii de curăţenie cu atenţie faţă de sănătatea beneficiarilor

    “Sfârşitul anului trecut, când am lansat Bio-Cleaning, a fost momentul perfect pentru a ne organiza”, spune Claudiu Apostol. “Nu am avut clienţi din prima lună, dar am avut timpul necesar investiţiilor de început în achiziţii echipamente, selectare şi training personal. Este un business în care trebuie să fii pregătit atunci când vin comenzile.

    Diferenţa în piaţă o face calitatea serviciului prestat la un preţ corect pentru client. De aceea, timpul de pregătire a fost extrem de important pentru noi. Şi să nu uitam că, după sărbători, oricine doreşte să transfere corvoada activităţilor de curăţenie către altcineva. Am oferit inclusiv servicii complete  privind dezechiparea bradului de Crăciun, reciclarea lui şi curăţenia aferentă”, adaugă Apostol.

    5 lecţii de business importante

    Principalele lecţii de business pe care antreprenorul le-a aplicat încă de la început businessului Bio-Cleaning au fost următoarele:
    –  Urmăreşte-ţi strategia şi atingerea obiectivelor stabilite;
    –  Fii atent în permanenţă la competiţie şi la strategia aplicată de aceasta;
    –  Alege oamenii cu care lucrezi în funcţie de abilităţile lor şi nevoile business-ului;
    –  Creează o echipă şi motiveaz-o pentru a fi performantă;
    –  Creează valore pentru clienţi prin propria activitate; creează-ţi cu clientul o relaţie bazată pe parteneriat pe termen lung, respectînd exigenţele şi nevoile acestuia.

    Claudiu Apostol consideră că principalele posibile dificultăţi pe care le poate întâmpina, în perioada de început, un start-up de nişă, aşa cum este BioCleaning, încep cu posibila reticenţă a clienţilor legată de costurile unei intervenţii bio. În general în Romania, bio, deşi foarte solicitat indiferent că este vorba de mâncare, băutură sau servicii, este poziţionat sus pe scala preţurilor. Potrivit lui Apostol, Bio-Cleaning a preluat diferenţa de preţ dintre produsele clasice şi cele bio, tocmai pentru a facilita accesul uşor al clienţilor la serviciile firmei. Dificultăţi sunt şi în găsirea de personal adecvat şi potrivit acestui tip de business. în plus, este posibil să fie necesară o investiţie iniţială mai mare decât cea bugetată iniţial.

    Poziţionarea bio înseamnă preţuri mai mari decât media, ceea ce aduce cu sine atât avantaje, cât şi dezavantaje: “Avantajele sunt: adăugare de plus valoare business-ului, sănătatea, ce conteaza mai mult decât banii, şi satisfacţia clienţilor mulţumiţi. Dezavantajele sunt: investiţii/costuri mai mari într-un business bio faţă de modelul clasic, timp investit în educaţia clienţilor şi promovarea conceptului bio precum şi volatilitatea businessului bio în faţa fluctuaţiilor economice”, conchide Claudiu Apostol.
     

  • Grecia va verifica pensiile primite de 500.000 de văduve, pentru a identifica beneficiarii ilegali

     Guvernul este optimist că pensiile încasate ilegal vor fi treptat eliminate prin implementarea unui sistem de verificare numit Ariadne, o nouă bază de date folosită pentru colectarea de date privind situaţia beneficiarilor din patru surse diferite, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Noul sistem ar putea aduce economii pentru statul elen de circa 480 de milioane de euro anual, potrivit estimărilor oficiale.

    Autorităţile au oprit plata a peste 50.000 de pensii în ultimii doi ani, după ce au descoperit nereguli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de motivaţi sunt angajaţii de tichetele cadou

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de incentivare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto, servicii financiare.

    Companiile multinaţionale au început să implementeze programele de incentivare non-cash la nivel local, în diferite ţări, simultan.Compania Sodexo Solutii pentru Motivare a studiat modul în care utilizarea soluţiilor de incentivare non-cash (sub formă de tichete sau programe online inovatoare) a partenerilor de business poate influenţa indicatorii companiilor pe parcursul unui an.

    Monitorizarea unui eşantion de 300 de companii la nivel internaţional reflectă faptul că rezultatele anuale obţinute de companiile care au apelat la recompensarea non-financiară a partenerilor din vânzări, distribuitorilor sau resellerilor pentru atingerea targeturilor stabilite au fost mult mai bune comparativ cu cele raportate, în acelaşi interval, de către firmele care au recurs la motivarea financiară.

    ”Incentivarea non-financiară îşi dovedeşte eficienţa datorată în primul rând faptului că declanşează un răspuns psihologic din partea beneficiarilor: utilizând-o, companiile mută competiţia partenerilor bazată strict pe recompensele băneşti într-o zonă a cadourilor şi a recompenselor memorabile”, explică Jean Istasse, director general al Sodexo Soluţii pentru Motivare.

    Conform cercetării Sodexo White Paper: Non-Cash Incentive&Recognition recent realizată la nivel global, în cazul companiilor care au implementat programe de incentivare non-cash, veniturile anuale au crescut cu 9,6%, faţă de avansul de 3% înregistrat de către companiile care au pus accent pe recompensele financiare.

    Veniturile medii generate de fiecare om de vânzări au crescut cu 2,1%, faţă de scăderea de 0,7% resimţită de acelaşi indicator în companiile care au recurs la motivarea în bani. Gradul de atingere a targetului a înregistrat un avans de 1,6% în companiile din prima categorie, în vreme ce în a doua categorie indicatorul a reflectat o scădere de 2,2%.

    Pe măsură ce multinaţionalele au început să îşi lărgească programele de incentivare la nivel local şi companiile de mici dimensiuni, inclusiv cele locale, le-au urmat exemplul, Sodexo Soluţii pentru Motivare a impus pe piaţa românească două soluţii de incentivare – tichetele Smart Pass şi platforma IncentiWise, un sistem online de administrare a programelor de incentivare.

    ”Aceste instrumente folosite pentru incentivarea pe termen mediu şi lung a partenerilor de afaceri şi a consumatorilor finali pun accentul pe personalizarea serviciilor şi pe monitorizarea continuă a impactului pe care îl au asupra dezvoltării businessului”, spune Jean Istasse.

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de recompensare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto şi servicii financiare.

    De exemplu, în industria alimentară, obiectivele programelor de incentivare sunt fidelizarea clienţilor, creşterea numărului de consumatori, iar participanţii la astfel de programe pot fi şcolile, cantinele, hotelurile, spitalele şi hipermarketurile. în funcţie de produsele cumpărate, participanţii acumulează puncte ce pot fi utilizate pentru achiziţionarea obiectelor dorite.

    Unul dintre cei mai mari producătorii de băuturi carbogazoase din lume care a apelat la un sistem online de incentivare în magazinele mici a obţinut, în decurs de un trimestru, o creştere cu 5% a veniturilor şi o rată de succes de 30%. în industria auto, companiile care şi-au incentivat dealerii dezvoltând o interfaţă web profesionistă şi interactivă au obţinut o mai mare vizibilitate şi un follow-up mai intens în procesul de vânzare din partea lor.

    Până în momentul de faţă, pe piaţa românească, serviciile financiare nebancare (IFN) şi industria auto au înregistrat cel mai ridicat ritm de implementare a soluţiilor de incentivare.

    ”În România, anticipăm un interes crescut pentru programele de incentivare din partea industriei construcţiilor, dar şi din partea industriei bunurilor de larg consum, întrucât ne aşteptăm la diversificarea paletei companiilor din FMCG, un domeniu destul de dinamic în implementarea acestui tip de soluţii”, estimează Jean Istasse.

    Folosind conceptul de marketing experienţial, una dintre etapele următoare în configurarea soluţiilor de incentivare va consta în colaborarea dintre operatorii de programe de incentivare şi clienţi pentru a implica participanţii în a-şi proiecta propriul catalog de recompense, în care, pe lângă premiile în produse, să fie incluse şi experienţe deosebite.

    Compania Sodexo a fost înfiinţată de către omul de afaceri francez Pierre Bellon, în 1966, cu credinţa că o bună calitate a vieţii contribuie la progresul indivizilor şi la performanţa organizaţiilor. în momentul de faţă, Sodexo este lider mondial în Soluţii pentru Calitatea Vieţii de Zi cu Zi, fiind totodată al 20-lea angajator la nivel mondial. Aproximativ 413.000 de angajaţi în 80 de ţări din întreaga lume oferă, zilnic, soluţii pentru 50 de milioane de consumatori.

  • Finanţările prin Prima Casă au ajuns la 3,18 miliarde euro. Se primesc 100 de dosare pe zi

     În 2013 au fost depuse 6.000 de cereri, valoarea finanţării fiind de 210 milioane de euro. În 2012 cererile depuse au totalizat 1,01 miliarde de euro, pentru 27.000 de dosare, conform datelor prezentate miercuri de Irina Constantinescu, director coordonator Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

    “La ritmul în care se acordă garanţiile suma ar ajunge pentru tot acest an. Toate băncile care solicită suplimentarea banilor primesc bani în funcţie de ritmul creditării. Dacă se vor menţine aceleaşi condiţii banii vor ajunge pentru tot anul. Suma de 572 milioane de euro reprezintă fonduri alocate deja băncilor”, a declarat Constantinescu, la o conferinţă pe teme imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta scrie beneficiarilor POSDRU: Susţinem proiecte corecte, cererile vor fi verificate şi plătite

    Cererile de rambursare achitate depăşesc 330 milioane lei ca valoare cumulată şi au fost decontate pentru circa 800 beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

    Potrivit premierului, prin deblocarea programelor UE, rata de absorbţie a fondurilor europene din cadrul POSDRU a crescut de la 7,73% în decembrie 2012 la aproape 12% în prezent.

    În scrisoarea transmisă, premierul asigură că Guvernul va susţine toate proiecte “corecte” derulate în prezent şi în viitor prin programe europene.

    Plăţile aferente POSDRU au fost suspendate în vara anului trecut, pentru nereguli identificate în atribuirea anterioară şi derularea unor proiecte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ajutoarele sociale vor fi suspendate din februarie dacă beneficiarii nu îşi plătesc taxele locale

    În situaţia în care însă, după acest termen, nu a fost îndeplinită obligaţia de plată, dreptul la ajutorul social încetează prin dispoziţia primarului ori, după caz, prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale. Procedura a fost reglementată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă intrată în vigoare la începutul acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro