BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Revizuiri salariale la BCE: Oficialii sindicali au solicitat o reevaluare a metodei de ajustare a salariilor în contextul în care creşterile adoptate nu acoperă pierderile angajaţilor generate de inflaţie

    În contextul presiunilor inflaţioniste de anul acesta, Banca Centrală Europeană a lansat o analiză a salariilor personalului propriu, care va trata propunerile de majorări salariale semiautomate atunci când preţurile vor continua să crească, rapărtează Financial Times.

    Oficialii sindicali au solicitat această revizuire după ce au contestat mărirea de 4% a salariilor BCE din acest an, mărire care, în termeni reali, nu a acoperit pierderile angajaţilor, după ce inflaţia a atins un nivel mediu de de 8,4% în zona euro anul trecut.

    Oferta salarială este în concordanţă cu creşterea salariilor din întreaga zonă euro.

    Disputa pune BCE într-o poziţie delicată după ce săptămâna trecută a majorat ratele dobânzilor pentru a şaptea oară consecutiv pentru a încerca să domolească cea mai mare creştere a inflaţiei din ultima generaţie, îndemnând în acelaşi timp lucrătorii şi angajatorii să nu crească prea mult salariile şi preţurile.

    Carlos Bowles, vicepreşedintele sindicatului Ipso, care reprezintă personalul BCE, a declarat pentru Financial Times că „solicită o abordare mai echilibrată” pentru stabilirea salariilor personalului, cum ar fi „cea practicată de Comisia Europeană”.

    Salariul angajaţilor UE a crescut cu 6,9% în acest an, o parte din această creştere fiind determinată de un mecanism de ajustare automată menit să menţină puterea de cumpărare relativă a funcţionarilor publici din întreaga Europă. De asemenea, aproximativ 2,5% din această creştere s-a datorat unei plăţi amânate din 2020.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a reiterat joi avertismentul împotriva unei dinamici de tip „tit-for-tat”, în care lucrătorii şi angajatorii încearcă să evite pierderile cauzate de creşterea inflaţiei prin creşterea salariilor şi a preţurilor.

    Ea a spus că acest lucru ar creşte „riscul unei situaţii mult mai dificile”, menţinând presiunile asupra preţurilor la un nivel ridicat şi necesitând „o serie de măsuri mai aspre în ceea ce priveşte politica monetară”.

    Metodologia actuală a băncii centrale pentru ajustarea salariilor întregului său personal se bazează pe dinamica salariilor la cele 20 de bănci centrale naţionale din zona euro, la Comisia Europeană, la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Reglementelor Internaţionale.

    Sindicatul se află în litigiu cu BCE din cauza unor afirmaţii potrivit cărora banca centrală nu a urmat corect metodologia existentă. De asemenea, a lansat un apel intern împotriva calculelor care stau la baza ofertei din 2022, care a fost semnată de 373 de angajaţi. Bowles a declarat că apelul reprezintă „primul pas care deschide calea pentru un proces în instanţă, căruia îi vom da curs cu siguranţă”.

    BCE a declarat: „La fiecare trei ani, o revizuire a ajustării generale a salariilor poate fi solicitată de o parte interesată. Anul trecut, un sindicat recunoscut a solicitat acest lucru, fapt care a generat revizuirea de anul acesta. Deciziile privind GSA sunt luate de Consiliul guvernatorilor BCE”.

  • Talerul greu al inflaţiei continuă să ameninţe Europa: Banca Centrală Europeană anunţă mai multe majorări de dobândă pe fondul unei inflaţii de bază care continuă să rămână „prea ridicată”

    Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea ratelor dobânzilor pe fondul unei rate a inflaţiei „prea ridicate”, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor, scrie Bloomberg.

    BCE va trebui să majoreze costurile de împrumut „atâta timp cât inflaţia de bază va rămâne la un nivel ridicat”, a declarat Knot într-un interviu acordat duminică la emisiunea Buitenhof TV. „Adevărata noastră problemă în acest moment este că inflaţia de bază este încă prea mare”.

    Banca centrală a majorat joi rata depozitelor cu un sfert de punct, la 3,25%, după trei majorări de două ori mai mari. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a semnalat, de asemenea, că este posibil să urmeze şi alte majorări ale ratelor dobânzii. „Drumul este foarte lung. Pentru a-l parcurge în întregime, nu ne putem permite luxul de-a face nicio pauză”, a spus ea.

    Preţurile de consum din zona euro, fără a lua în calcul elementele volatile precum combustibilul şi alimentele, au crescut în aprilie cu 5,6% faţă de anul trecut – marcând o scădere uşoară faţă de nivelul record de 5,7% din martie. Bancherul central din Olanda, care se numără printre oficialii mai fermi din regiune, a declarat că BCE ar putea atinge obiectivul de inflaţie de 2% „undeva în 2025″.

    „Politica noastră funcţionează cu unele întârzieri, astfel încât cele mai importante efecte ale măsurilor luate până în prezent sunt încă în curs de manifestare”, a spus Knot. „De aceea am considerat, împreună cu ceilalţi colegi, că este responsabil să facem un pas înapoi de la o jumătate de punct procentual la un sfert de punct procentual pe şedinţă.”

  • Lagarde:BCE continuă reducerea presiunilor inflaţioniste,statele UE să revină la disciplină bugetară

    “Am avut un parcurs lung în ultimele nouă luni şi îl continuăm. Este un parcurs şi nu am ajuns încă la destinaţie”, a declarat Christine Lagarde, potrivit cotidianului Le Figaro, imediat după ce Consiliul Guvernatorilor BCE a anunţat majorarea dobânzii de referinţă cu 0,25%. Astfel, începând din 10 mai, dobânzile principalelor operaţiuni de refinanţare, instrumentului marginal de împrumut şi depozitelor vor fi de 3,75%, 4,00% şi 3,25%.

    “Viitoarele noastre decizii vor asigura că dobânzile de politică monetară vor fi readuse la niveluri suficient de restrictive pentru a atinge o revenire în timp a ratei inflaţiei la ţinta medie de 2% (…). Vom continua să aplicăm o abordare dependentă de date pentru a determina nivelul adecvat şi durata modelului restrictiv. (…) Încrederea companiilor şi cea a consumatorilor şi-au revenit constant în ultimele luni, dar rămân mai slabe decât înaintea războiului nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. (…) Observăm diferenţe în sectoarele economice. Sectorul producţiei depăşeşte blocajul comenzilor, dar perspectivele sale se înrăutăţesc. Sectorul serviciilor devine mai puternic, mai ales datorită redeschiderii economiei”, a subliniat Lagarde, conform declaraţiilor postate pe site-ul BCE.

    Preşedintele BCE a îndemnat statele Uniunii Europene să renunţe gradual la măsurile de sprijin acordate din cauza crizei energetice, “pentru a evita accelerarea presiunilor inflaţioniste pe termen mediu”, “care ar necesita o reacţie de politică monetară mai puternică”.

    “Politicile fiscale trebuie orientate spre a face economia noastră mai productivă şi pentru reducerea graduală a datoriilor suverane mari. Politicile în sensul intensificării capacităţilor de aprovizionare în zona euro, mai ales în sectorul energetic, pot contribui, de asemenea, la reducerea presiunilor preţurilor pe termen mediu. Din acest punct de vedere, salutăm publicarea de către Comisia Europeană a propunerilor legislative pentru reformarea cadrului de guvernare economică în Uniunea Europeană, care ar urma să fie definitivat curând”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Banca Centrală Europeană majorează rata dobânzilor cu 25 de puncte de bază

    Banca Centrală Europeană majorează rata dobânzilor cu 25 de puncte de bază.

    Banca Centrală Europeană a majorat joi rata dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază, în contextul în care continuă să lupte împotriva creşterii preţurilor de consum, ratele fiind acum la niveluri nemaiîntâlnite din noiembrie 2008.

    Decizia vine după ce cifrele privind inflaţia publicate la începutul acestei săptămâni au arătat o creştere a ratei inflaţiei la 7% pentru luna aprilie, conform CNBC.

    În acelaşi timp, inflaţia de bază, care exclude preţurile la alimente şi energie, a scăzut uşor la 5,6%.

    Banca Centrală a pornit pe calea actuală de creştere în iulie 2022, când a adus rata principală de la -0,5% la zero. Cu toate acestea, în ciuda creşterilor consistente ale ratelor de atunci, inflaţia rămâne cu mult peste ţinta BCE de 2%.

    Estimările publicate săptămâna trecută de Fondul Monetar Internaţional sugerează că inflaţia nu va atinge ţinta BCE până în 2025.

  • Veste proastă pentru cei care au credite în euro

    Veste proastă pentru cei care au credite în euro. BCE va mai majora dobânda de politică monetară.

    În cadrul unui acord general la nivelul Băncii Centrale Europene cu privire la necesitatea de a majora în continuare ratele dobânzilor, există preferinţe persistente în rândul unor oficiali pentru o nouă majorare importantă, scrie Bloomberg, citat de ZF.

    Comentariile din perioada premergătoare reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional din această săptămână s-au concentrat din ce în ce mai mult pe faptul că cel mai puternic proces de înăsprire monetară din istoria BCE se apropie de final – un proces probabil grăbit de falimentele băncilor din SUA şi Elveţia.

    Dar, în timp ce factorii de decizie politică care au luat cuvântul la Washington au recunoscut ameninţarea la adresa creditării şi a expansiunii economice din cauza recentelor turbulenţe din sectorul financiar, a existat şi optimism cu privire la faptul că zona euro ar putea scăpa relativ nevătămată.

  • Veste proastă pentru cei care au credite în euro: BCE va mai majora dobânda de politică monetară

    În cadrul unui acord general la nivelul Băncii Centrale Europene cu privire la necesitatea de a majora în continuare ratele dobânzilor, există preferinţe persistente în rândul unor oficiali pentru o nouă majorare importantă, scrie Bloomberg. 

    Comentariile din perioada premergătoare reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional din această săptămână s-au concentrat din ce în ce mai mult pe faptul că cel mai puternic proces de înăsprire monetară din istoria BCE se apropie de final – un proces probabil grăbit de falimentele băncilor din SUA şi Elveţia.

    Dar, în timp ce factorii de decizie politică care au luat cuvântul la Washington au recunoscut ameninţarea la adresa creditării şi a expansiunii economice din cauza recentelor turbulenţe din sectorul financiar, a existat şi optimism cu privire la faptul că zona euro ar putea scăpa relativ nevătămată.

     

  • BCE pune presiune pe Raiffeisen Bank să părăsească Rusia

    Banca Centrală Europeană exercită presiune asupra băncii austriece Raiffeisen Bank International să-şi închidă divizia extrem de profitabilă din Rusia, surse familiare cu situaţia au declarat pentru Reuters.

    Presiunile vin după ce un oficial american de top şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la businessul băncii din Rusia.

     

  • Înăsprirea monetară continuă: Banca Centrală Europeană creşte rata dobânzii la 3%, în ciuda semnalelor de slăbiciune din sectorul bancar

    Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor cu jumătate de punct procentual, menţinându-şi obiectivul de a lupta împotriva inflaţiei, în ciuda turbulenţelor financiare cauzate de falimentele băncilor din SUA şi de îngrijorările legate de Credit Suisse, scrie Financial Times.

    Decizia BCE de a ridica rata depozitelor de la 2,5% la 3% a fost în concordanţă cu semnalele din ultimele săptămâni. Aceste planuri au fost puse la îndoială de panica recentă din sectorul bancar, care i-a făcut pe unii analişti să considere ca banca centrală ar trebui să reducă sau chiar să oprească ritmul de înăsprire a politicii monetare.

    Astfel, BCE a renunţat la angajamentul de a continua „creşterea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant”, semn că instituţia nu este sigură cu privire la cât de mult vor mai creşte costurile împrumuturilor.

    Banca Centrală Europeană este prima instituţie majoră care a avut o şedinţă de politică monetară după colapsul Silicon Valley Bank şi Signature Bank. Decizia acesteia de a continua creşterea dobânzilor o să fie văzută ca un prim semnal că apetitul decidenţilor pentru înăsprirea monetară rămâne ridicat, în ciuda stresului pus pe bănci.

    Rezerva Federală a SUA şi Banca Angliei urmează să aibă şedinţe de politică monetară săptămâna viitoare.

     

  • Franţa înregistrează un nivel record al inflaţiei în luna februarie din cauza creşterii preţurilor la alimente

    Avântul inflaţiei franceze din luna februarie a depăşit aşteptările analiştilor, menţinând presiunea asupra guvernului şi a Băncii Centrale Europene pentru a combate creşterea preţurilor, raportează Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 7,3% faţă de anul trecut, cea mai agresivă creştere înregistrată în Franţa din istoria zonei euro. Agenţia de statistică Insee raportase iniţial o creştere de 7,2%. 

    Deşi revizuirea este mică, factorii de decizie politică urmăresc tendinţa de creştere extrem de atent, în timp ce încearcă să îşi traseze următorii paşi.

    BCE urmează să îşi respecte intenţia de a majora ratele cu 50 de puncte de bază joi, însă strategiile ulterioare sunt mai puţin clare, mai ales în contextul în care prăbuşirea Silicon Valley Bank a zguduit pieţele internaţionale. 

    În Franţa, inflaţia a devenit o mare provocare politică pentru preşedintele Emmanuel Macron, care coincide cu promovarea de către acesta a unei revizuiri controversate a pensiilor. Săptămâna trecută, guvernul său a negociat un acord cu marile companii de retail pentru a aplatiza marjele la articolele esenţiale, în timp ce gospodăriile se luptă cu o creştere rapidă a preţurilor la alimente. 

    Agenţia de statistică Insee a declarat în raportul său de miercuri că alimentele, serviciile şi produsele manufacturate au fost principalii factori care au contribuit la creşterea mai rapidă a preţurilor de la un an la altul, în timp ce creşterea costurilor energetice a încetinit. Măsura inflaţiei subiacente – care este urmărită îndeaproape de bancherii centrali – a ajuns la 6,1% în februarie, după 5,6% în ianuarie.

  • BCE, în faţa realităţii dure: companiile profită de pe urma inflaţiei încăpăţânate, în timp ce muncitorii şi consumatorii suportă costurile

    Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.

    În ultimele nouă luni, imaginea macroeconomică principală a fost că scumpirile dramatice la orice, de la energie la alimente şi semicon­duc­tori împing puternic în sus costurile pentru companii în cele 20 de ţări din zona euro.

    BCE a reacţionat prin cea mai agresivă majorare a dobânzilor din patru decenii pentru a tempera cere­rea, argumentând că există riscul ca preţurile mai mari de consum să împingă în sus salariile şi să creeze o spirală inflaţionistă.

    Însă, recent, o imagine uşor dife­rită s-a înfăţişat băncii, potrivit unor surse familiare cu situaţia: marjele de profit ale companiilor sunt în creş­tere, şi nu scădere, cum ar fi de aştep­tat în condiţiile creşterii atât de viguoase a costurilor.

    Ideea că firmele au majorat pre­ţu­rile exagerat pe seama consumato­rilor şi salariaţilor ar putea stârni mâ­nia publicului general, dar are în acelaşi timp şi implicaţii pentru ban­cherii centrali. O nouă imagine privind inflaţia concentrată pe marje i-ar putea încuraja pe membrii consiliului guvernator al BCE care susţin că nu mai sunt necesare noi majorări de dobânzi, potrivit econo­miştilor intervievaţi de Reuters.

    Dezbaterea ar putea fi reluată la următoarea şedinţă de politică mo­ne­tară a BCE de pe 16 martie, când banca a promis să majoreze dobân­zile până la cel mai ridicat nivel de la momentul de apogeu al crizei finan­ciare din 2008.

    Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent că ar putea fi necesar ca majorările de dobânzi să persiste dincolo de o majorare plă­nuită în martie, notează Bloomberg. „Cu cât vor fi majorate dobânzile la fiecare şedinţă este imposibil de precizat în acest moment“, a arătat Lagarde.

    Aceasta a descris majorarea din martie drept atât necesară, cât şi foarte probabilă, subliniind că strategii vor face totul pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, în special prin prisma ultimelor date privind creşterile de preţuri din Europa.

    Inflaţia din zona euro a scăzut mai puţin decât anticipaseră mulţi economişti în februarie. Rata inflaţiei a slăbit uşor la 8,5%, de la 8,6% în ianuarie, în condiţiile în care preţurile serviciilor, bunurilor şi alimentelor au accelerat chiar dacă scumpirea energiei a încetinit. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o scădere la 8,2%, scrie Financial Times.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi alimentelor, a urcat la un nou record de 5,6%, de la 5,3% în ianuarie.

    În Germania, inflaţia a reizbucnit în februarie, sfidând estimările privind un declin.

    Accelerarea scumpirilor din Germania la 9,3% în februarie, de la 9,2% în ianuarie a venit după creşteri similare ale inflaţiei din Franţa şi Spania.