Tag: Bancheri

  • Şi-a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, iar acum a făcut pasul înspre mediul antreprenorial – VIDEO

    După ce a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut anul trecut pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), de unde a evoluat, la începutul acestui an, înspre rolul de CEO.

    Grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda şi are afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Anterior rolului curent, Daniel Farmache a făcut parte din divizia de investment banking a Citigroup din Londra, lucrând în IPO-uri şi mandate M&A din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. A absolvit un MBA la London Business School, cu un stagiu la Massachusetts Institute of Technology şi este licenţiat cu first class honours în finanţe-bănci în Marea Britanie (University of Reading – ICMA Centre) şi în drept la Bucureşti (Universitatea Nicolae Titulescu). Deţine şi certificatul CFA (Chartered Financial Analyst).

    Ce i-ar spune cuiva care vrea să plece din ţară? Chiar dacă nu există un răspuns universal, subliniază: „E greu să recomanzi o măsură pentru toată lumea, dacă lumea vrea să plece pentru că: se simte enervată, agasată, prost recompensată în valoare absolută, dacă simte că nu există nicio speranţă – din cauza mediului politic – atunci putem sta la discuţii, pentru că am exemple concrete de relativizare a problemei”. Chiar dacă în Londra şansele unui salariu mai mare sunt reale, crede că o poţi duce mai bine în România cu mai puţini bani.

    Observă şi că naţiuni cu democraţie îndelungată au făcut alegeri electorale discutabile din punctul de vedere al unei democraţii mature. „Ne surprinde aşadar că în România, după abia 30 de ani de exerciţiu democratic, încă mai avem sughiţuri?” Optimist, crede că orice ţară a trecut prin paşii pe care îi face România acum.

  • Agricultura este sectorul economic unde bancherii şi-au majorat cel mai rapid creditarea în ultimul an. Construcţiile şi industria cresc mai încet

    Creditarea populaţiei reprezintă peste 38% din bilanţurile băncilor, urmează firmele din domeniul serviciilor cu 25% şi abia pe locul trei industria, cu 17% din finanţările totale.

    Afacerile din agricultură, dar şi consumul au atras cel mai mult atenţia bancherilor în ultimul an, ambele înregistrând în luna mai a acestui an cele mai bune ritmuri de creştere ale creditării în raport cu aceeaşi lună din 2018, potrivit datelor agregate de BNR.

    Sectorul agricol conduce detaşat cu un avans al creditării de peste 13%, ceea ce a determinat o majorare a soldului finanţărilor de la 14,7 miliarde de lei în mai 2018 la 16,7 miliarde de lei în mai 2019.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a dus foamea la crearea unei afaceri de succes. Ce a reuşit acest tanăr a depăşit orice aşteptare

    Start-up-ul de comenzi de mâncare Deliveroo este unul dintre cele mai valoroase start-up-uri din Regatul Unit. Este evaluat la 2 miliarde de dolari – şi poate chiar şi mai mult – după ce Amazon şi-a anunţat implicarea în companie şi o investiţie de 575 de milioane de dolari.
    Potrivit Business Insider, reprezentanţii start-up-ului speră la o nouă evaluare, de cel puţin 4 miliarde de dolari.
    Compania a fost înfiinţată de Will Shu, un fost analist bancar care ura faptul că nu avea foarte multe opţiuni când trebuia să mănânce la birou. Cofondatorul şi CEO-ul Deliveroo, Will Shoo, a declarat publicaţiei internaţionale „i” în 2017 că ideea nu era „deloc complicată…oricine putea să o aibă.”

    Dar Shu şi celălalt cofondator, Greg Orlowski, au transformat acest vis în realitatea în 2013, datorită unei concentrări de neclintit de a face livrarea mâncării cât mai uşoară. În prezent, această idee a fost recompensată cu o investiţie de 575 de milioane de dolari de la Amazon. Aplicaţia oferă servicii de livrare  pentru mii de restaurante, multe dintre acestea care nu oferiseră anterior posibilitatea de livrare a mâncării până la înfiinţarea start-up-ului. Reprezentanţii start-up-ului luau în calcul inclusiv vânzarea afacerii către Uber.

     

  • Jerome Powell, bancherul central din SUA, se pregăteşte să reducă dobânzile pe fondul degradării perspectivelor economice

    Jerome Powell, preşedintele FED (n.r: banca centrală americană), a dat de înţeles că este pregătit să reducă dobânzile în luna iulie, după ce a menţionat că economia se confruntă în continuare cu riscuri, de la inflaţia scăzută şi până la conflictul comercial SUA-China, potrivit Bloomberg.

    De când oficialii FED s-au întâlnit în luna iunie, „se pare că incertitudinile care gravitează în jurul tensiunilor comerciale şi îngrijorările cu privire la stabilitatea economiei globale continuă să pună presiune pe pespectivele economice ale SUA”, a spus Jerome Powell miercuri în faţa Congresului american.

    Întrebat de Congres în timpul audierilor dacă raportul favorabil cu privire la piaţa muncii din SUA pe luna iunie i-a schimbat decizia, el a răspuns scurt: „Un răspuns direct la întrebare este nu”.

    Traderii din SUA au reacţionat reîntărindu-şi convingerea că banca centrală v areduce dobânzile cu 0,25% în cadrul şedinţei de politică monetară din 30-31 iulie.

    Sub presiunile ridicate din partea lui Donald Trump care încearcă să influenţeze deciziile de politică monetară, Powell susţine că mandatul său vizează o piaţă a muncii cu un şomaj cât mai scăzut, preţuri stabile şi „independenţa” Fed-ului.

     

     

     

  • Ţară, ţară, vrem bancheri: Cele mai mari bănci nordice îşi caută şefi

    Vânătorii de talente s-au pus la lucru în ţările nordice, în contextul în care unele dintre cele mai mari instituţii financiare din regiune au nevoie de executivi noi, potrivit Bloomberg.

    Mai multe bănci mari din regiune îşi înlocuiesc directorii după un val de demisii şi concedieri.

    Bănci precum Swedbank, Nordea Bank şi ABN Amro îşi caută în prezent directori executivi, în timp ce Svenska Handelsbanken, DNB şi Danske Bank şi-au schimbat conducerile în urmă cu doar câteva luni.

    Motivele pentru care aceste bănci mari au nevoie de şefi noi variază, de la scandaluri de spălare de bani şi până la planuri de reorganizare eşuate.

    Însă provocarea este la fel de mare pentru toate băncile în contextul în care există o criză de talente şi de oameni potriviţi pentru aceste poziţii, atrage atenţia publicaţia americană.

    Folke Friis-Frederiksen, partener în firma de recrutare Korn Ferry, susţine că pe hârtie variantele sunt numeroase, însă realitatea diferă.

    Problemele industriei bancare în regiune variază de la lipsa de oameni pentru aceste poziţii de top, şi până la pachetele salariale care sunt mai mici pentru aceste poziţii faţă de alte zone din lume.

    Mai mult, noua generaţie de executivi trebuie să se confrunte cu un climat de reglementare mult mai dur, în contextul în care reglementatorii din regiune schimbă standardele cu privire la conduita etică – după un val de scandaluri care a lovit regiunea.

     

     

     

  • Jamie Dimon, şeful JPMorgan Chase şi unul dintre cei mai puternici bancheri din lume, avertizează cu privire la datoriile studenţeşti: „Ce am făcut este o ruşine şi afectează America”

    Jamie Dimon, unul dintre cei mai puternici executivi de pe Wall Street şi şeful gigantului bancar american JPMorgan Chase, atrage atenţia asupra datoriilor studenţeşti şi spune că SUA trebuie să „repare” situaţia, potrivit CNBC.

    „Ce am făcut este o ruşine şi afectează America”, spune preşedintele şi CEO-ul JPMorgan, Jamie Dimon, cel mai bine plătit bancher american.

    Cu o valoare totală de peste 1.600 miliarde dolari, datoriile studenţeşti reprezintă astăzi una dintre cele mai mari probleme ale americanilor. Media datoriilor per absolvent este de 30.000 de dolari în momentul în care finalizează studiile, în comparaţie cu 10.000 de dolari în 1990.

    „Cred că trebuie să ne uităm la toate părţile problematicii creditării studenţeşti, să reparăm părţile defectuoase, să îi iertăm pe cei care au nevoie de iertare, şi apoi să îi ajutăm pe oameni să intre în şcoală, pentru a ne asigura mai apoi că şcolile îşi asumă responsabilitatea de a pregăti copiii aşa cum trebuie”, spune Dimon.

    Datoriile studenţeşti reprezintă una dintre principalele probleme adresate de Democraţi în ceea ce se prefigurează a fi cursa prezidenţială pentru alegerile din 2020. Cel mai recent, senatorul american Bernie Sanders a anunţat luni un plan de a şterge cu totul datoriile studenţeşti.

    Dacă o legislaţie asemănătoare cu ambiţiile lui Bernie Sanders ar intra în vigoare, circa 45 milioane americani nu ar trebui să îşi mai plătească datoriile. Senatorul democrat îşi propune ca aceste datorii să fie plătite din banii obţinuţi printr-o nouă taxă pentru specultaorii de pe Wall Street.

     

  • Cum e să fii bancher român în Marea Britanie, la una dintre cele mai puternice bănci

    Mihai Anghelescu ocupa în 2015 funcţia de director adjunct în direcţia de analiză investiţională şi planificare strategică la Alpha Bank România. În 2017 a plecat în Marea Britanie, lucrând în departamentul de investment banking din cadrul Morgan Stanley.

    Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?

    Bogată, intensă, plină de schimbare şi imprevizibil. O sete pentru nou, pentru o paletă mai largă de cunoştinţe şi pentru un set de abilităţi mai diversificat, multe dintre ele complet diferite faţă de cele care m-au propulsat iniţial. Pentru mine, această creştere pe orizontală a reprezentat o întoarcere la şcoală, dar şi o schimbare geografică. Am urmat cursurile uneia dintre cele mai titrate şcoli de gestionare a afacerilor şi am făcut tranziţia către Londra. Am locuit în trei ţări în ultimii doi ani şi am avut oportunitatea să interacţionez cu profesionişti din peste 80 de ţări.

    Cum e să fii bancher român în Marea Britanie, la una dintre cele mai puternice bănci 

  • Bancher peste hotare

    Mihai Anghelescu ocupa în 2015 funcţia de director adjunct în direcţia de analiză investiţională şi planificare strategică la Alpha Bank România. În 2017 a plecat în Marea Britanie, lucrând în departamentul de investment banking din cadrul Morgan Stanley.

    Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?

    Bogată, intensă, plină de schimbare şi imprevizibil. O sete pentru nou, pentru o paletă mai largă de cunoştinţe şi pentru un set de abilităţi mai diversificat, multe dintre ele complet diferite faţă de cele care m-au propulsat iniţial. Pentru mine, această creştere pe orizontală a reprezentat o întoarcere la şcoală, dar şi o schimbare geografică. Am urmat cursurile uneia dintre cele mai titrate şcoli de gestionare a afacerilor şi am făcut tranziţia către Londra. Am locuit în trei ţări în ultimii doi ani şi am avut oportunitatea să interacţionez cu profesionişti din peste 80 de ţări.

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din businessul românesc din ultimii ani (cei de după apariţia în catalog)?

    Măsurile guvernamentale care au condus la impulsionarea consumului, cu efectele implicite asupra economiei.

    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?

    A reprezentat un semnal pozitiv, o recunoaştere a eforturilor şi a reuşitelor profesionale, precum şi o creştere a vizibilităţii în mediul de afaceri.

    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?

    Mult mai globali. Expunerea acestora către Europa, precum şi către întreg mediul internaţional este semnificativ mai ridicată, iar câmpul lor vizual este, implicit, mult mai larg. Oportunitatea lor de a influenţa decizii la nivel regional, precum şi de grup este mai mare, multe companii deschizând centre regionale în marile oraşe din România.

    În ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri manageri de top, care va fi disponibilă începând cu 1 iulie, continuăm demersul de a-i aduce în prim-plan pe tinerii câştigători ai competiţiei bazate pe curaj, dedicare şi muncă susţinută.

  • Prăpăd în sistemul bancar: 2.000 de bancheri au fost concediaţi şi 200 de sucursale au fost închise

    Restructurarea sistemului bancar a continuat, astfel că băncile care activează pe piaţa românească au ajuns să aibă la sfârşitul primului trimestru (T1) din acest an 53.754 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 4.350.

    Între T1/2018 şi T1/2019 un număr de 1.945 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 208 sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.

    Ajustarea reţelei teritoriale a băncilor din ultimii ani a venit nu doar în urma tăierii costurilor, ci şi pe fondul consolidării sectorului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii.

    Numărul instituţiilor de credit s-a diminuat la 34 în T1/2019, de la 36 în T1/2018. „Procesul de conso­lidare a sectorului bancar prin fuziuni şi achiziţii a continuat, iar premisele de accentuare a acestui proces se menţin, în contextul intensificării competiţiei, a nevoii de acoperire a costurilor operaţionale, inclusiv prin majorarea cotei de piaţă deţinute şi a deciziilor la nivel de grup de renunţare la anumite pieţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce schemă a folosit un bancher pentru a FURA 100 DE MILIOANE de dolari de la clienţi

    Fabien Gaglio a mărturisit că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, povestesc jurnaliştii de la Bloomberg într-un articol. Într-o zi de miercuri, la ora 9 dimineaţa, în Paris, îmbrăcat într-un pulover elegant şi o cămaşă albă, bancherul de 39 de ani de pe Riviera Franceză a intrat într-o secţie de poliţie şi a luat un loc într-o cameră de interogatoriu, înarmat cu un dosar de notiţe, descriu scena jurnaliştii Bloomberg.
     
    “Ca să sumarizez faptele, misiunea mea era să  înmulţesc banii clienţilor”, a declarat el. Gaglio era unul dintre cei doi manageri ai unui fond de administrare de averi elveţian denumit Hottinger & Partners. Clienţii lui erau din toată lumea: oameni de afaceri din Singapore, artişti din Italia, antreprenori în tehnologie din Statele Unite, toţi atraşi de promisiunea taxelor reduse, a profiturilor mari şi a discreţiei elveţiene. Când câteva dintre investiţii au mers prost, Gaglio a început să ia bani de la unii dintre clienţi pentru a-i plăti pe ceilalţi. În curând a ajuns să falsifice declaraţii şi semnături.

    A ţinut-o aşa timp de 15 ani, iar acum „Nu mi-a mai rămas nimic”, spune el în articolul Bloomberg. 

    Investigatorul francez nu a înţeles de ce Gaglio i-a mărturisit toate aceste lucruri. Niciuna dintre victimele înşelăciunii lui Gaglio nu era de origine franceză. „De ce ai mărturisit totul în Franţa când compania este înregistrată în Elveţia, iar tu trăieşti în Spania?” întreba Rocket. Gaglio a răspuns că unele dintre infracţiuni s-au derulat în Franţa. Niciunul dintre cei doi nu a menţionat faptul că Franţa permite foarte rar extrădarea cetăţenilor. La 4.20 PM, Gaglio a semnat o declaraţie şi s-a întors pe străzile Parisului. Data era 23 ianuarie 2013. În zilele care au urmat, partenerul lui Gaglio, un conte francez numit Jean-François de Clermont-Tonnerre, a început să dea veştile clienţilor. Instituţia mamă din care s-a desprins Hottinger & Partnners – banca franceză Hottinger & Cie, cu rădăcini care se întindeau până în secolul XVIII, a suferit pierderi care au împins-o la faliment. Victimele şi investigatorii din mai multe jurisdicţii au aflat ce s-a întâmplat, iar procurorii din Luxemburg au acţionat cel mai rapid şi l-au acuzat în primăvara aceea pe Gaglio de fals şi uz de fals, fraudă şi spălarea de fonduri furate.

    Gaglio a pledat vinovat. „După ce am trăit în minciună atât de mult timp, acum răspund la întrebări cu cea mai mare transparenţă. Nu am nimic de ascuns”. A reiterat faptul că banii clienţilor lui, precum şi ai săi, au dispărut. „Am fost prins într-o nebunie greu de explicat”, spunea el, explicând că a cheltuit totul pe călătorii extravagante, tablouri de Andy Warhol şi Keith Haring şi avioane private. Un coleg i-a descris purtarea drept „faraonică”.

    Curtea a decis ca Gaglio să plătească 150.000 de dolari, sumă pe care au considerat că şi-o permite şi l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracţiunile comise în Luxemburg. A făcut apel şi, după ce a petrecut un an într-o închisoare luxemburgheză, a fost eliberat temporar, iar sentinţa i-a fost redusă la patru ani. În Luxemburg se obişnuieşte să duci la capăt jumătate din sentinţă şi apoi să fii eliberat condiţionat, iar acest lucru înseamnă că Gaglio mai trebuie să stea 12 luni la închisoare când se întoarce. Apoi, este liber să se alăture familiei lui într-o comunitate exclusivistă în apropiere de Cannes, unde au închiriat o vilă, deşi el susţine că nu are bani.

    Totuşi, este posibil să nu scape chiar atât de uşor. Procurori din Geneva, unde Hottinger & Partners era înregistrată, au lansat propria investigaţie în 2013; aceasta este încă în curs, potrivit unui purtător de cuvânt citat de Bloomberg. Autorităţile elveţiene nu au depus niciun fel de plângere şi nu există semne că cele din Statele Unite ar fi făcut asta. Victimele se tem că motivaţia de a urmări cazul s-a diminuat, după ce Gaglio a fost la închisoare, iar Hottinger a dat faliment.Este greu de imaginat cum ar fi putut ieşi mai bine evenimentele pentru Gaglio – de altfel, câţiva dintre clienţii lui se tem că a planificat totul.

    „Fabien Gaglio a minţit în fiecare zi timp de 15 ani”, spune Diana Benedek, o femeie de afaceri din California care spune că Hottinger & Partners i-a furat ei şi soţului ei 20 de milioane de dolari. „De ce l-ar crede cineva acum?”

    Fabien Nicholas Gaglio s-a născut pe Coasta de Azur, în 1973. S-a mutat în Londra după studii pentru a lucra în domeniul finanţelor, dar a fost prins în 200 pentru că folosea calificări false în banking pentru a aplica la Merril Lunch. A primit o sentinţă suspendată în Nisa şi, mai târziu în cursul aceluiaşi an, a reuşit să se angajeze la elitista bancă privată Rothschild din Londra. Gaglio a început să îşi facă un nume sfătuind familii europene legat de transmiterea averilor din generaţie în generaţie, iar în 2005 a fost recrutat de Hottinger & Cie. La cinci ani după mărturisirea lui Gaglio, victimele lui continuă o campanie prin care să forţeze autorităţile din mai multe jurisdicţii europene să ia măsuri; acţiunile lor nu par însă să îl afecteze pe Gaglio.

    După ce a închiriat o proprietate modestă în perioada procesului său din Luxemburg şi după ce a pretins că a supravieţuit că a pretins datorită părinţilor săi, dovezile arată că şi-a mutat familia într-o vilă al cărei cost de închiriere este de 10.000 de dolari/lună în apropiere de Beaulieu-sur-Mer, pe Riviera Franceză. În 2015, una dintre operele de artă despre care spune că a fost furată înainte de mărturia lui – o sculptură de Yves Klein – a fost vândută cu 200.000 de dolari la o licitaţie din New York, iar identitatea celui care a vândut-o nu a fost dezvăluită.