BusinessMagazin

Tag: autonomie

  • Covasna: Aproximativ 500 de persoane, la un miting al PCM pentru recunoaşterea Ţinutului Secuiesc

    Oamenii s-au adunat în Piaţa Libertăţii din centrul municipiului Sfântu Gheorghe în jurul orei 13.00, având steaguri secuieşti şi ale Ungariei şi scandând lozinci pro-autonomie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La miting au participat persoane atât din judeţul Covasna, cât şi din judeţul Harghita.

    Manifestanţii au purtat pancarte cu mesaje precum “Autonomia Ţinutului Secuiesc – Promisiune nerespectată din 1918”, “Regiunile nu s-au inventat la Bucureşti, ele există”, “Transilvanie liberă – Ţinut Secuiesc autonom”, “Drepturi colective minorităţii maghiare”.

    De asemenea, pe o scenă amplasată în Piaţa Libertăţii a fost amplasat un banner cu articolul 3 din Declaraţia de la Alba Iulia din 1918 – “Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare! Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”.

    Participanţii la miting au scandat “Ţinutul Secuiesc nu este România”, “Piară Trianonul” şi “Autonomie”.

    Preşedintele PCM, Bíró Zsolt, a citit în limba română şi maghiară o petiţie adoptată sâmbătă dimineaţă de primarii, consilierii locali şi cei judeţeni ai partidului din toată Transilvania, petiţie pe care i-au adresat-o premierului Victor Ponta, şi în care cer respectarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, şi anume autonomia Ţinutului Secuiesc.

    “În numele Partidului Civic Maghiar ne exprimăm convingerea că România ca stat naţional unitar îşi poate îndeplini menirea numai odată cu garantarea democraţiei şi respectarea drepturilor tuturor minorităţilor şi ale comunităţilor conlocuitoare. În acest scop cerem includerea în Constituţia României a principiilor formulate la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia”, a declarat preşedintele PCM, Bíró Zsolt.

    El a citit şi o petiţie în cinci puncte “pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare”.

    Iniţial, organizatorii au vrut ca evenimentul să aibă loc în 1 Decembrie, însă Primăria Sfântu Gheorghe a respins cererea de autorizare pe motiv că data nu este potrivită, atunci având loc manifestări dedicate Zilei Naţionale a României.

    Mitingul, la care reprezentanţii PCM se aşteptau să participe circa 2.000 de persoane şi care a fost autorizat, s-a desfăşurat fără incidente.

  • Kelemen: Proiectul de autonomie nu pune sub semnul întrebării statalitatea, nu este ceva extravagant

    Kelemen Hunor a declarat, joi, la Sfântu Gheorghe, că varianta de lucru a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculată în presă săptămâna trecută a fost modificată la câteva articole.

    “Nu sunt modificări substanţiale, dar sunt nuanţe importante”, a spus preşedintele UDMR.

    Kelemen a precizat că proiectul de autonomie va apărea, joi după-amiază, şi pe site-ul UDMR, în limba română şi în maghiară, dar este “aproape gata” şi varianta în limba engleză.

    “Intenţia noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii şi eu cred că asta este ordinea firească a lucrurilor. Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat şi în acelaşi timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni de statul român, fiindcă foarte multe acuzaţii se duc în această direcţie. Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi şi sunt convins că cei care vor citi acest proiect îşi vor da seama că nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale”, a afirmat preşedintele UDMR, la o întâlnire cu jurnaliştii locali.

    Kelemen a subliniat că este important ca toată lumea, inclusiv “partenerii externi”, să înţeleagă că ceea ce se doreşte prin acest proiect se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană.

    “Este important să înţeleagă toată lumea, şi partenerii noştri externi, internaţionali, începând cu Partidul Popular European până la celelalte instituţii, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană şi e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului”, a declarat liderul UDMR.

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor va prezenta, joi dupa-amiază, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, detaliile proiectului UDMR privind statutul de autonomie.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu îl comenta, nefiind cel oficial, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se arăta în documentul citat.

    Reprezentanţii UDMR propuneau ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară”, iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc “vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

    “Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”, se menţiona în forma respectivă de proiect.

    De asemenea, în document se sublinia că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

    “Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional”, se mai arăta în proiect.

    Reprezentanţii Uniunii propuneau ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

    “Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arăta în proiect.

    În proiect se preciza şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

    Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean “compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct”.

    Iniţiatorii proiectului menţionau că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României “pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare”.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţinea, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculat în presă, că lansarea în spaţiul public a unor teme ce depăşesc cadrul constituţional în ceea ce priveşte justiţia reprezintă “o agresiune la principiile statului de drept”.

    “Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”, se arăta într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, în urmă cu o săptămână, de CSM.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    În replică, UDMR susţinea că CSM şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc.

  • Candidatul PPMT la Preşedinţie: Proiectul de autonomie al UDMR, ca soţia lui Colombo. Ştim că există, dar nu a văzut-o nimeni

    Candidatul PPMT la Preşedinţie, Szilagyi Zsolt, a declarat că, pentru 25 de ani de activitate politică, este un rezultat “cam şubred” proiectul de autonomie anunţat de UDMR, pe care l-a comparat cu soţia detecivului Colombo, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Proiectul de autonomie al UDMR nu se ştie dacă există sau nu, deci din mai multe puncte de vedere seamănă cu soţia lui Colombo, din serialul foarte popular. Toată lumea ştie că există, dar nu a văzut-o nimeni. (…) A fost un episod în care apare spatele doamnei, dar nu a văzut-o nimeni. În 25 de ani, e cam şubred acest rezultat”, a afirmat Szilagyi.

    El a adăugat că, în ceea ce priveşte proiectul de autonomie vehiculat în presă, unii spun că ar fi o variantă de lucru, iar alţii că nu aparţine UDMR, apreciind că “e un haos total” în această privinţă.

    “Eu aş spune că autonomia nu este o joacă, este un lucru foarte important pentru noi. Cum spun secuii: ursul nu e joacă. Şi eu spun: autonomia nu e joacă. Deci un partid responsabil, care se respectă, cred că de mult trebuia să iasă cu un proiect şi să spună că acesta este al nostru, vrem o dezbatere şi nu să dăm pe mâna presei, ca în jocul unde-i alba, unde-i neagra”, a afirmat el.

    Szilagyi a adăugat că a prezentat Parlamentului, în 2004, alături de preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, un proiect de autonomie, iar autonomia constituie o parte a campaniei sale, care se axează pe ideea descentralizării.

    “În 25 de ani noi asta am văzut, că sistemul centralizat şi corupt este ineficient şi trebuie schimbat. Avem nevoie de o reformă structurală care se bazează pe rolul regiunilor istorice şi pe descentralizare. Şi din acest punct de vedere autonomiile regionale, autonomiile comunitare constituie un sistem complex şi se completează”, a afirmat el.

    Szilagyi a adăugat că speră ca la alegerile din 2 noiembrie UDMR să nu mai beneficieze de o susţinere atât de mare, de 85 la sută, din partea comunităţii maghiare, apreciind că rezultatul amintit se datorează atât “inerţiei” votanţilor, cât şi “bau-baului suprem” că, dacă nu se atinge pragul de cinci la sută, niciuna din formaţiunile maghiare nu mai intră în Parlament.

    “Există o inerţie foarte mare, însă aceste alegeri sunt foarte bune, pentru că nu există pragul de cinci la sută. Bau-baul suprem în campaniile anterioare a fost ce se întâmplă dacă nu depăşim pragul, că nu ajunge nimeni în consiliul local sau Parlament. Acum nu există. Pe de altă parte, un candidat maghiar la alegerile prezidenţiale are aceleaşi şanse ca şi doi candidaţi. Putem face o campanie mult mai relaxată”, a conchis el.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu îl comentează, nefiind cel oficial, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arăta în documentul citat.

    Reprezentanţii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară”, iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc “vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

    “Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”, se menţionează în forma respectivă de proiect.

    De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

    Reprezentanţii Uniunii au propus ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

    “Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arată în proiect.

    În proiect se precizează şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

    Iniţiatorii proiectului au menţionat că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României “pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare”.

    Conducerea UDMR susţinea că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

  • Poroşenko a prezentat în Parlament o lege ce oferă mai multă autonomie regiunilor separatiste

    Acest proiect de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

    Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, la 5 septembrie, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost stabilit.

    Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

    Separatiştii au indicat deja că resping oferta Kievului privind o mai mare autonomie şi continuă să ceară independenţa.

    Potrivit presei ucrainene, alegeri locale ar putea fi organizate la 9 noiembrie în regiunile separatiste.

    Proiectul de lege promite de asemenea să ajute la recontrucţia infrastructurilor distruse de cele cinci luni de confruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morţi, şi să furnizeze un ajutor economic şi social populaţiei.

    Site-ul preşedinţiei menţiona că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări dar în acelaşi timp garantează “suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa statului” ucrainean.

    Un alt proiect de lege a fost supus marţi Parlamentului privind o amnistie pentru “participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk”, două fiefuri ale rebelilor.

    Conform preşedinţiei, proiectul de lege scuteşte de la proceduri penale şi administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de “crime, violuri şi terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt şi cei responsabili de doborârea Boeingului companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

  • CSM, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc: Agresiune la principiile statului de drept

    “Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, joi, de CSM.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    În acelaşi comunicat, CSM ţine să reamintească, indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană, mai multe prevederi ale Constituţiei.

    Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia “dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

    CSM reaminteşte şi mai multe prevederi constituţionale privind înfăptuirea justiţiei în România, printre care şi cele legate de statutul judecătorilor şi cel al procurorilor şi de instanţele judecătoreşti.

    În acest context, sunt citate prevederi conform cărora “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

    CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

    Reprezentanţii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară” iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc „vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

    “Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”, se menţionează în forma respectivă de proiect.

    De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

    “Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional”, se mai arată în proiect.

    Reprezentanţii Uniunii au propus ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

    “Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arată în proiect.

    În proiectul se psrecizează şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

    Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean “compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct”.

    Iniţiatorii proiectului au menţionat că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României “pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare”.

    “Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională. Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă”, se mai arată în proiect.

    Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

  • Kelemen: Proiectul de autonomie va fi, din august, în dezbatere publică

    “În ceea ce priveşte proiectul de autonomie, suntem în discuţii cu colegii de la PCM. Există o formă care a fost dată la tradus din limba română în cea maghiară, fiindcă proiectul a fost scris în limba română”, a declarat, sâmbătă, la Chiuruş, judeţul Covasna, Kelemen Hunor.

    Potrivit acestuia, va urma o discuţie în interiorul UDMR, după care proiectul va fi lansat în dezbatere publică, pe parcursul lunii august.

    “Dezbaterea publică va dura, deoarece nu este un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi, şi nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă, atât cu societatea românească în ansamblul ei, cât şi cu cea maghiară. Nu pot să spun când se va termina această dezbatere, vorbim totuşi despre un proiect foarte important”, a afirmat preşedintele UDMR.

    El a adăugat că nu trebuie creată impresia că proiectul este foarte uşor de acceptat, mai ales că este cunoscută percepţia societăţii româneşti cu privire la această iniţiativă.

    “Nu trebuie să creăm impresia că este ceva foarte simplu, ceva uşor de acceptat, deoarece ştim care este percepţia societăţii despre o astfel de iniţiativă, care sunt reţinerile, dar şi motivele pentru o astfel de iniţiativă din partea comunităţii maghiare, iar aceste aspecte trebuie explicate”, a spus Kelemen Hunor, precizând că nu a discutat cu partenerii de guvernare despre acest subiect.

    În iunie, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, susţinea că proiectul statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc ar trebui să cuprindă cinci elemente importante, între care autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă, afirmând că aceste drepturi nu vor fi îngrădite prin statut.

  • Preşedintele Parlamentului ungar pledează pentru autonomia maghiarilor, la inaugurarea unui centru cultural în judeţul Alba

     Laszlo Kover a notat că membrii naţiunii maghiare, divizaţi prin Tratatul de la Trianon, au dreptul de a trăi într-o singură entitate, în cadrul Uniunii Europene.

    “Există diverse forme de autonomie în Uniunea Europeană care oferă posibilitatea unei autodeterminări”, a explicat preşedintele Parlamentului ungar, oferind exemplul suedezilor din Finlanda, al finlandezilor din Suedia, al bascilor şi catalanilor.

    Kover a amintit că premierul Viktor Orban a vorbit de mai multe ori despre existenţa “problemei maghiare” la nivel european, explicând că primul-ministru vrea să semnaleze intenţia Guvernului de la Budapesta de a pune un accent mai mare pe acest subiect la nivel internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Găgăuzia, între nostalgia faţă de fosta URSS şi teama unui scenariu ucrainean

     “Situaţia este explozivă, pericolul este mare, dar, din fericire, în Găgăuzia există politicieni moderaţi care ştiu că dacă (scenariul ucrainean) se repetă, va fi dificil să fie oprit”, a declarat pentru AFP, în acest reportaj, primarul din Comrat, capitala Găgăuziei.

    Regiunea reprezintă 5,4% din teritoriul Republicii Moldova, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori ai limbii române.

    Găgăuzia a renunţat în 1994 la veleităţile separatiste, în schimbul unui statut de autonomie, care-i oferă accesul la independenţă în cazul în care Republica Moldova ar decide să se unească cu România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să-ţi încarci telefonul în 30 de secunde – VIDEO

    Bateria a fost dezvoltată folosind nanotehnologia, iar reprezentanţii StoreDot susţin că o baterie descărcată complet se va încărca în doar treizeci de secunde, având o autonomie de două-trei ore, relatează BBC.

     

  • PPMT pune în dezbatere publică două proiecte de lege privind AUTONOMIA Ţinutului Secuiesc

     Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că un grup de lucru din partid a elaborat, în ultimul an, un pachet cuprinzând două legi referitoare la autonomie, pe care le supune dezbaterii publice şi aşteaptă ca şi UDMR să-şi prezinte propriul proiect, pentru a le “armoniza”.

    “Am adresat o rugăminte colegilor de la UDMR, să facă public rezultatul acelui efort deosebit pe care îl depun de un an încoace – la Congresul lor din martie anul trecut au luat decizia de a forma o comisie şi de a elabora un proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Să facă public unde au ajuns cu această activitate de codificare (…) Nu am primit niciun răspuns relevant în acest sens şi PPMT a hotărât să iniţieze o dezbatere publică pe acest subiect. Dorim să lansăm un pachet de proiecte legislative privind aceste deziderate. Credem că dreptul la autonomie este un drept constituţional, care trebuie să fie în Constituţia României, acum facem public un set de două proiecte legislative, care pune în practică acest drept constituţional la autonomie”, a spus Toro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro