BusinessMagazin

Tag: automobil

  • Acest doctor a salvat viaţa unui bebeluş. 30 de ani mai târziu medicul a fost salvat de la moarte de către acel bebeluş, devenit pompier

    Doctorul Michael Shannon a încercat din greu să salveze viaţa unui bebeluş născut prematur care avea şanse de supravieţuire de 50%. A reuşit. 30 de ani mai târziu, pe 29 martie 2011, Chris Trokey a făcut acelaşi lucru, scoţându-l pe Michael Shannon dintr-un automobil accidentat. Maşina pediatrului fusese lovită de un camion pe autostrada, potrivit Yahoo News.

    Troeky nu avea nicio idee că Shannon se afla în acea maşină când Orange County Fire Authority a primit apelul de urgenţă. “Am aflat la spital când am început să vorbesc cu el şi mi-am dat seama cine e”, spus tânărul a cărui viaţă a fost salvată de către doctorul Michael Shannon.

    “Este unul dintre cei mai buni pediatri dintre cei pe care-i cunosc. Face asta de 42 de ani şi ar fi putut să se retragă, dar face asta încontinuare pentru că-şi iubeşte slujba.”, a mai spus el.

    “ESte uimitor să-mi văd pacienţii cum cresc, însă este chiar incredibil ca unul dintre ei să-ţi reintre în viaţă exact când ai mai mare nevoie”, a declarat Michael Shannon.

  • Şi-a parcat maşina pe stradă, iar peste noapte s-a trezit cu o amendă pentru că a parcat într-un loc amenajat pentru persoanele cu handicap

    Matt Armstrong şi-a parcat automobilul pe o stradă din sudul Londrei. A doua zi şi-a găsit maşina într-un loc de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi şi cu o amendă de 110 lire pe parbriz, scrie Daily Mail. A crezut că este o farsă de 1 aprilie, dar nu a avut norocul astă.

    Cum s-a întâmplat asta? Muncitorii de la primărie au delimitat, peste noapte, acea porţiune ca un loc de parcare pentru persoanele cu handicap. Se pare că vecina lui Armstrong, a cerut de mai mulţi ani primăriei să facă un asemenea loc de parcare pentru soţul ei. Numai că oficialilor de la primărie le-a luat doi ani şi jumătate să facă acest lucru, iar soţul a murit şi vecina lui Armstrong a sunat de mai multe ori pentru a-şi retragere cererea pentru un asemenea loc de parcare.

    După ce povestea lui Armstrong a apărut în presa din Marea Britanie oficiali primăriei au anulat amenda.
     

  • Tesla Model S s-a luat la întrecere cu un Boeing 737 – VIDEO

    Cursa a avut loc pe pista de 3 kilometri a aeroportului Avalon, Victoria. Tony d’Alberto a condus Model S, dotat cu un motor V8, cel mai rapid Sedan cu patru uşi din lume, potrivit Business Insider. Cursa a fost strânsă până în momentul când automobilul a atins viteza maximă de 250km pe oră, doar cu 10km/h mai puţin decât viteza de decolare a aeronavei 737 (140 de noduri). 

  • Hidrogenul este principala componentă a universului. Ar putea deveni la fel de important pentru industria automobilelor

    Spuneam că este ceva neobişnuit pentru că maşina cu propulsie cu hidrogen, având emisii zero, este un concept nou, pe care mai mulţi producători de automobile mizează, chiar dacă ideea motoarelor alimentate cu hidrogen nu este ceva nou. De fapt, primul motor cu combustie internă realizat de către Francois Isaac de Rivaz în 1807, funcţiona cu un amestec de hidrogen şi oxigen. Benzina avea să fie folosită la astfel de motoare abia în 1870.

    Automobilul pe care am avut ocazia să îl încerc este modelat pe un BMW Grand Turismo serie 5, construit din oţel şi fibră de carbon, dotat cu un motor electric de 180 kW, 245 cai-putere, cu tracţiune pe puntea din spate şi care poate atinge o viteză maximă de 180 km/h. În momentul de faţă, automobilul sprintează de la 0 la 100 de km/h în 8,4 secunde. Pentru comparaţie, o Dacia Logan, în funcţie de model, parcurge aceaşi distanţă între 10 şi 13 secunde. „Deşi maşina în starea actuală merge chiar foarte decent, cred că ar putea fi mai sportivă”, spune Merten Jung, şeful diviziei de dezvoltare a propulsiei cu hidrogen de la BMW.

    Maşina este dotată cu o baterie pentru stocarea energiei şi un rezervor pentru hidrogen gaz comprimat. Stocarea hidrogenului se realizează la o presiune de 700 bari, dar compania germană lucrează şi la o soluţie de presiune criogenică de 350 bari, lucru care ar mări autonomia vehiculului şi mai mult, deoarece densitatea gazului este mai mare la o presiune de 350 bari.

     Deşi poate suna puţin SF pentru şoferul obişnuit, alimentarea cu hidrogen se realizează la fel de uşor ca şi alimentarea tradiţională, la o benzinărie normală, la o pompă obişnuită şi nu ar trebui să dureze mai mult de cinci minute. Hidrogenul vine sub formă lichidă din staţie şi se transformă în gaz în interiorul maşinii.  Mai departe, pilele de combustie transformă hidrogenul în energie electrică. Motorul electric BMW este sprinten, are zvâc, iar plecarea accelerată de la stop te împinge în scaun. Când maşina prinde viteză, motorul electric este precum un ghepard, rămas însă fără glas.

    Lăsând la o parte faptul că un astfel de automobil nu poluează mediul înconjurător, sistemul ar fi şi o soluţie casnică de stocare a energiei electrice. Casele dotate cu panouri solare produc mai multă energie, iar surplusul este risipit, pentru că nu poate fi stocat. Energia produsă în timpul zilei ar putea fi folosită pentru a genera hidrogen din apă. Hidrogenul generat este stocat în soluţii similare cu rezervoarele pentru automobil şi ulterior, printr-o tehnologie asemănătoare cu cea din automobil, poate fi generată electricitate atunci când este necesară pentru consum.

    Până când se va ajunge la acest proces 100% ecologic, hidrogenul este fabricat fie prin electroliză, fie prin procesarea gazelor naturale. „Un mare avantaj al tehnologiei cu pilă de combustie este acela că poţi utiliza componente care există deja la motoarele pe benzină sau motorină şi sunt ieftine. Vehiculele electrice sunt foarte bune pentru zonele urbane, dar când vorbim de distanţe mari, tehnologia pilei de combustie este viitorul într-o lume cu emisie zero. Cele două sisteme nu se află în competiţie, ci se completează reciproc”, este de părere Merten Jung.

    Până când autoturismele de acest fel vor fi parcate la fiecare colţ de stradă, trebuie rezolvată problema infrastructurii. În prezent, există 50 de staţii cu hidrogen în Germania, în California în jur de 40, iar cele mai multe se regăsesc în Japonia, în jur de  100; acolo se plănuieşte ca până în 2025 să se ajungă la 800 de staţii. Planurile pentru Europa sunt mai puţin ambiţioase: 400 de staţii de alimentare cu hidrogen până în 2023.

    Hidrogenul este mai prietenos cu mediul, dar va fi şi mai ieftin decât benzina sau motorina? Puţin probabil, spun cei de la BMW, vor fi preţuri competitive deşi nu se ştie cu exactitate cât de scump va fi hidrogenul. Merten Jung invocă studii care spun că în momentul de faţă hidrogenul s-ar vinde cu 8 euro pe kilogram, însă asta se poate schimba.

    BMW a lucrat la tehnologia actuală alături de Toyota, cu care a încheiat un parteneriat în 2013. Inginerii celor două companii se întâlnesc o dată pe lună şi schimbă idei, când în Germania, când în Japonia. Şi alţi constructori au apelat la parteneriat de acest gen. Daimler cooperează cu Ford, dar şi cu alianţa Renault-Nissan în acest domeniu. 

    Va fi lansat automobilul în serie? Încă nu s-a stabilit acest lucru, deşi nemţii pomenesc o dată de lansare după 2020. „Preţul componentelor va scădea de-a lungul următorilor ani. Începând cu 2020 vrem să avem un sistem care să ne permită să scădem preţul automobilului. Mai lucrăm la putere, la greutate”, afirmă Jung. În momentul de faţă un obstacol în stabilirea unui preţ competitiv este o componentă cheie, o membrană laminată cu un catalizator, în compoziţia căruia intră destul de multă platină, după cum spune Merten Jung.

    BMW nu este singurul producător de automobile care analizează hidrogenul ca posibilitate de a alimenta maşina. Marele rival al BMW, Mercedes-Benz, nu numai că are în dezvoltare o astfel de maşină, dar are şi o dată de lansare. Potrivit presei străine, Mercedes Benz GLC F-Cell ar putea fi lansat în 2017, la un preţ de 71.000 de dolari, iar autonomia va fi undeva între 400 şi 480 km. Nu se ştie încă dacă va fi produs un număr mic de vehicule, precum au făcut Hyundai sau Toyota cu automobilele lor alimentate cu hidrogen sau modelul va fi produs în serie. Nici cel de-al treilea mare producător de automobile german, Volkswagen, nu se lasă mai prejos, iar în ianuarie la show-ul auto de la Detroit a prezentat automobilul concept alimentat cu hidrogen Audi H-Tron Quattro, care se încadrează în caracteristicele tehnice ale celorlalte autoturisme: încărcare rapidă, autonomie între 400 şi 500 km şi emisii zero.

    Vehiculele alimentate cu hidrogen există sau sunt pe cale să apară într-un număr mult mai mare în următorii ani. Trebuie doar să-şi găsească cumpărătorii, însă aceştia au nevoie, în primul rând, de staţii de alimentare cu pompe de hidrogen.

  • Povestea lui André Citroën, industriaşul care a pus bazele unui imperiu auto

    Numele Citroen provine de la „Limoenman“, care în limba olandeză înseamnă „omul cu lămâi mici“, apoi a fost schimbat în Citron (lămâie), apoi când familia s-a mutat la Paris în 1873 numele a suferit o nouă transformare: Citron a devenit Citroën.

    André Citroën a fost fascinat de romanele lui Jules Verne, iar construcţia turnului Eiffel l-a făcut să-şi dorească să devină inginer. André a absolvit Ecole Polytechnique în 1898, apoi a lucrat ca inginer şi designer industrial. După absolvire a vizitat Polonia, locul de naştere al mamei sale, care murise recent. În acea călătorie, André Citroën a descoperit un procedeu de tăiere a angrenajelor în formă de „V“, a intuit mai multe posibilităţi de utilizare procedeului şi a cumpărat brevetul.

    În 1908 a fost angajat la automobilele Mors şi a reuşit să crească producţia companiei de la 125 de automobile pe an la 1.200. La vârsta de 24 de ani a pus bazele primei sale companii La Société des Engrenages Citroën (compania de angrenaje), pe care o transformă după Primul Război Mondial într-o companie de produs automobile. Prima maşină Citroën a ieşit de pe linia de asamblare în 1919. De-a lungul anilor construieşte mai multe fabrici în Franţa, iar în 1932 Citroen a devenit al patrulea producător de automobile din lume ca mărime.

    Pe lângă faptul că a adus producţia în masă a autovehiculelor în Europa, Citroën a creat o reţea de sedii unde oferea servicii postvânzare, dar a şi implementat mai multe semne de circulaţie în infrastructura franceză.

    Costurile pentru dezvoltarea automobilului Traction Avant, care, ironic, va creşte vânzările companiei, a dus la falimentul Citroën în 1934. Compania a fost preluată de creditorul principal, Michelin, apoi reorganizată în 1935.

    André Citroën a rămas în istorie datorită faptului că a adus metodele de reducere a costurilor şi timpului de producţie în industria europeană de automobile.

    Maşina introdusă în 1919 a devenit versiunea europeană a modelului Ford T, făcând automobilul accesibil omului obişnuit. Un alt model de succes al companiei îl reprezintă TA 7, aceasta fiind prima maşină populară cu tracţiune faţă. André Citroën a suferit de cancer la stomac şi a murit în 1935.

  • Cel mai îndrăzneţ designer de la Renault

    „De ce?“, „De ce ţi-a plăcut designul?“, „Ce ţi-a plăcut mai exact?“, au fost primele întrebări puse de Laurens van den Acker încă de dinainte de a începe interviul, iar subiectul întrebărilor era noul Scenic, monovolumul transformat într-un crossover. De ce aşa? Pentru că segmentul monovolumelor pierde teren puternic, devenind demodate, în timp ce crossoverele şi SUV-urile cresc puternic.

    „Primul Scenic a fost un concept foarte bun, iar următoarele generaţii ce au urmat au fost «Kaizen», mici evoluţii ale conceptului original. După trei generaţii, segmentul monovolumelor era deja sub presiunea crossoverelor, am decis că fie facem ceva radical, fie oprim modelul“, a spus Laurens van den Acker, designerul-şef al Grupului Renault, responsabil direct atât de automobilele Renault, cât şi de cele ale Dacia.

    Situaţia cu Scenic a fost similară cu cea pentru Espace din 2014, atunci când francezii au dorit să revoluţioneze segmentul şi să vină cu o propunere de automobil care să ţină locul şi unui model „convenţional“ de clasă mare, cu influenţe premium. În acest scop, Espace, alături de Talisman, este disponibil şi într-o versiune Initiale Paris, gama premium a constructorului francez.
    „Pentru Espace clienţii erau tot mai puţini şi fie inovam, fie muream. Pentru Scenic am decis să încercăm pentru că suntem lideri de segment, motiv pentru care am riscat pentru a-l face mai modern“, a spus Van den Acker.

    În opinia sa, clienţii cumpărau Scenic tocmai pentru că era considerat un automobil modern, progresiv, dar dacă încă mai conduci astăzi un monovolum eşti deja „în trecut“. Cu acest automobil Renault a redevenit „progresiv“. „Vrem să vedem dacă acest automobil are succes, dacă publicul reacţionează pozitiv la această strategie. Noi avem platforme moderne şi flexibile, deci în viitor putem face şi un crossover mai mic în dimensiuni dacă vom dori acest lucru“, a spus Laurens van den Acker.

    În ultimii trei ani Van den Acker a declanşat o adevărată revoluţie în cadrul Renault în ceea ce priveşte designul automobilelor. Dacă înaintea lui Patrick Le Quement a venit cu propuneri avangardiste, însă nu toate apreciate de public, Van den Acker a apelat la o transformare radicală a mărcii. Dacă Le Quement este celebru penru Ford Sierra, una dintre cele mai aerodinamice maşini proiectate în anii ’80, dar şi pentru prima generaţie a Renault Twingo alături de Vel Satis şi coupe-ul monovolum Avantime, olandezul plusează cu cele mai spectaculoase concepte ale Mazda, dar şi cu un început de carieră la Ford şi Audi.

    Cum vede Renault în viitor? „Încercăm să păstrăm în continuare detaliile care «funcţionează», un design senzual, şi suntem printre puţinele branduri care adoptă un astfel de design. Mai dorim să păstrăm identitatea, cu logoul mare, capota. În continuare dorim să găsim noi modalităţi de a surprinde clienţii“, spune designerul-şef al mărcii. El, spre deosebire de ingineri, este în contact permanent cu întreaga echipă de proiectare, deoarece orice element tehnic are o influenţă asupra designului, iar designul impune utilizarea unor anumite soluţii tehnice.

  • Bugatti a dezvăluit cel mai nou automobil în valoare de 2,6 milioane de dolari – FOTO, VIDEO

    Înaintea Salonului Auto de la Geneva, Bugatti a decis să dezvăluie cel mai nou model Bugatti, Bugatti Chiron, succesorul lui Veyron.

    Chiron are 1500 de cai putere şi poate atinge o viteză maximă de 420 km/h, iar sprintul de la 0 la 100 km se va face în circa 2 secunde. Automobilul are un motor w16 care este cu 25% mai puternic decât cel al Veyron-ului. Potrivit spuselor celor de la Bugatti, viteza a trebuit redusă pentru ca automobilul să fie utilizabil pe şosea.

    Doar 500 de maşini Bugatti Chiron vor fi produse.

  • Jerry Seinfeld îşi vinde colecţia de maşini. Vezi cât costă cea mai scumpă masina din colecţia lui – GALERIE FOTO

    Gooding & Company, casa de licitaţii, va scoate la vânzare colecţia impresionantă de automobile a lui Jerry Seinfeld pe 11 martie. „Domnul Seinfeld are o colecţie de maşini Porsche de invidiat. El este recunoscut ca fiind un cunoscător Porsche şi şi-a dovedit pasiunea şi devotamentul pentru marcă”, a declarat David Gooding, preşedintele casei de licitaţii.
     
    Cea mai ieftină maşină este un Porsche 911 din 1966 ce va fi scos la vânzare cu un preţ de 200-300.000 de dolari, iar cel mai scump automobil este un Porsche 917/30 Can-Am Sypder din 1973 (5-7 milioane de dolari). 
     

  • 7 inventatori care au fost omorâţi de propriile invenţii

    În 1896 Francis Edgar Stanley a inventat automobilul “Stanley Steamer”, iar în 1918, în timp ce conducea, a făcut o manevră bruscă pentru a evita un obstacol, şi automobilul s-a răsturnat.

    William Bullock a inventat presa rotativă care a revoluţionat industria tipografică. Presa i-a strivit piciorul şi a făcut cangrenă şi nu a supravieţuit operaţiei de amputare a piciorului.

    Thomas Andrews a proiectat celebrul Titanic. Acesta se afla la bordul navei în cursa către Statele Unite.

    Henry Smolinski şi Hal Blake au inventat Ave Mizar, un fel de maşină zburătoare cu aripi detaşabile. În timpul unui test, aripile s-au desprins şi cei doi au murit pe loc.

    Otto Lilienthal a fost un pionier al aviatei, fiind prima persoană care a planat cu succes în mod repetat, de peste 2000, ca să fim mai exacţi. Lilienthal a murit însă după ce a pierdut controlul în timpul unui zbor şi a căzut în gol 17 metri şi şi-a frânt coloana. Se spune că ultimele sale cuvinte au fost: “Sacrificii trebuie făcute”

    Marie Curie este cunoscută pentru descoperirea de noi elemente chimice, printre care Radium şi Polonium, dar si datorită teoriei radioactivităţii şi izolării izotopilor radioactivi. A primit un Nobel în 1903, alături de soţul său Pierre, şi a murit de leucemie, cauzată cel mai probabil din cauza expunerii la radiaţii.

    Franz Reichelt, croitor francez, a creat un hibrid trenci-paraşută, despre care spunea că îl poate ajuta pe purtător să aterizeze uşor pe pământ. A murit în urmă impactului după o săritură de la primul nivel al turnului Eiffel.

  • 7 inventatori care au fost omorâţi de propriile invenţii

    În 1896 Francis Edgar Stanley a inventat automobilul “Stanley Steamer”, iar în 1918, în timp ce conducea, a făcut o manevră bruscă pentru a evita un obstacol, şi automobilul s-a răsturnat.

    William Bullock a inventat presa rotativă care a revoluţionat industria tipografică. Presa i-a strivit piciorul şi a făcut cangrenă şi nu a supravieţuit operaţiei de amputare a piciorului.

    Thomas Andrews a proiectat celebrul Titanic. Acesta se afla la bordul navei în cursa către Statele Unite.

    Henry Smolinski şi Hal Blake au inventat Ave Mizar, un fel de maşină zburătoare cu aripi detaşabile. În timpul unui test, aripile s-au desprins şi cei doi au murit pe loc.

    Otto Lilienthal a fost un pionier al aviatei, fiind prima persoană care a planat cu succes în mod repetat, de peste 2000, ca să fim mai exacţi. Lilienthal a murit însă după ce a pierdut controlul în timpul unui zbor şi a căzut în gol 17 metri şi şi-a frânt coloana. Se spune că ultimele sale cuvinte au fost: “Sacrificii trebuie făcute”

    Marie Curie este cunoscută pentru descoperirea de noi elemente chimice, printre care Radium şi Polonium, dar si datorită teoriei radioactivităţii şi izolării izotopilor radioactivi. A primit un Nobel în 1903, alături de soţul său Pierre, şi a murit de leucemie, cauzată cel mai probabil din cauza expunerii la radiaţii.

    Franz Reichelt, croitor francez, a creat un hibrid trenci-paraşută, despre care spunea că îl poate ajuta pe purtător să aterizeze uşor pe pământ. A murit în urmă impactului după o săritură de la primul nivel al turnului Eiffel.