Tag: automobil

  • Tesla a „învăţat” limba română. Modelele dispun acum şi de meniu în limba română

    Actualii şi viitorii proprietari de automobile Tesla vor putea selecta din meniu limba română pentru interfaţa automobilului în urma unui update „over the air”. Updateul urmează să ajungă la toate automobilele în următoarele zile, potrivit celor de la Tesla.

    Tesla a deschis la mijlocul lunii mai site-ul oficial al companiei în limba română şi showroomul din mallul Promenada, iar începând de luni cei interesaţi pot efectua inclusiv drive-test cu maşinile Tesla. Momentan doar Model 3 va fi disponibil în România oficial. „Showroomul“ este reprezentat de o maşină Model 3 amplasată în mallul Promenada alături de un infodesk.

    Tot anul acesta a fost deschis un aşa-zis showroom Tesla în partea de nord a Capitalei, de catre o firmă care nu avea nicio legătură cu Tesla dar care promitea finanţare. Tesla vinde maşini noi numai prin intermediul propriei reţea şi nicăieri în lume nu vinde prin intermediari.

    Preţul de pornire pentru Model 3 începe de la 42.990 de euro, acesta fiind şi cel mai accesibil, mai ales că prin Rabla Plus va putea fi cumpărat cu puţin peste 30.000 de euro. Livrările pentru Model 3 vor începe din septembrie 2021, iar în 2022 pentru Model S şi Model X.

    Service-ul Tesla din Bucureşti se va deschide în cursul acestui an. Acesta va oferi proprietarilor Tesla acces la service rapid pentru maşina lor. Echipa Tesla de Service Mobil va acoperi nevoile iniţiale de service odată cu începerea livrărilor. Cel mai probabil service-ul va fi amplasat în zona Pipera din Capitală.

    În România s-au înmatriculat anul trecut peste 60 de maşini Tesla, în condiţiile în care acestea nu beneficiau de prima de 10.000 de euro din cadrul Rabla Plus, iar pe plan local sunt înmatriculate în total peste 350 de maşini Tesla.

    Tesla operează deja două staţii Supercharger în România (Bucureşti şi Timişoara), permiţând astfel călătoriile pe distanţe lungi şi conectând proprietarii actuali şi viitori la reţeaua europeană Tesla, formată din peste 6.000 de puncte Supercharger individuale, distribuite în peste 600 de staţii.

    Trei staţii suplimentare urmează să fie deschise anul acesta în cele mai importante oraşe din România.

    Există 20.000 de staţii Supercharger la nivel global şi peste 6.000 în toată Europa, distribuite în peste 600 de staţii. Tesla operează deja două staţii Supercharger în România: Timişoara şi Bucureşti, având în plan să deschidă şi în Sibiu şi Piteşti înainte de începerea livrărilor, precum şi în Constanţa, în trimestrul al patrulea.

    Tesla deja a deschis în Bulgaria la Plovdiv o staţie Supercharger, dar şi în Serbia, iar în Ungaria deja sunt şapte funcţionale.

    Miza unei reţele de superchargere o reprezintă faptul că maşinile Tesla, alături de alte maşini electrice, vor putea traversa România mult mai uşor, staţiile de mare putere ale constructorului american având suficientă putere pentru a alimenta un automobil Tesla în doar jumătate de oră. Spre exemplu Tesla Model 3, cel mai accesibil din gamă, care are un preţ de 57.900 de euro pentru versiunea Long Range, are o baterie de 75 kWh, iar un Supercharger încarcă cu până la 250kW.

     

  • Elon Musk dezvăluie noul Tesla Model S Plaid, vehicul ce poate ajunge la 100 km/h în două secunde, cu o autonomie de peste 620 km. Preţul ajunge la 130.000 de dolari

    Tesla a început oficial livrările pentru noul Model S Plaid, cel mai rapid automobil al companiei de până acum, anunţul fiind realizat de CEO-ul Elon Musk în cadrul unui eveniment dedicat clienţilor, organizat în fabrica producătorului din Fremont, California.

    „De ce să produci o maşină atât de rapidă? Este ceva destul de important pentru viitorul energiei sustenabile. Trebuie să dovedim că maşina electrică este clar cel mai bun tip de automobil”, a spus Musk, îmbrăcat într-o geacă de piele şi blugi, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Tesla produce în prezent patru vehicule: modelele S, X, 3 şi Y, ultimele două reprezentând majoritatea vânzărilor la nivel global. Musk a declarat că Modelul S Plaid are o autonomie de circa 630 de kilometri, o viteză maximă de 320 km/h şi poate ajunge la 100 km/h în mai puţin de două secunde.

    Conform site-ului companiei, preţul vehiculului este de aproximativ 130.000 de dolari.

    „Asta numesc eu inginerie la limita fizicii”, spune Musk.

    Modelul S, primul progres major al Tesla, a fost scos la vânzare în 2012 şi era programat de multă vreme pentru o actualizare. Fraza „Plaid Mode” este o trimitere la filmul de comedie din 1987 Spaceballs, regizat de Mel Brooks.

    Musk a evidenţiat sistemul de entertainment al maşinii, adăugând că este la nivelul unui PlayStation5, în timp ce sistemul de sunet oferă experienţa unui home-theater.

    Remarcile lui Musk au evitat acel element surpriză al altor vehicule din gama oferită de firmă, precum Semi Truck şi Cybertruck. Antreprenorul a refuzat să vorbească despre celulele de acumulator produse în fabricile Tesla şi nu a spus nimic despre decizia de a anula construirea aşa-zisei versiuni „Plaid+”. Spre sfârşitul evenimentului, Musk a anunţat că prima rundă de livrări va include 25 de vehicule, urmând să ajungă la 1.000 de automobile pe săptămână în următorul trimestru.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu peste 16% anul acesta, compania încadrându-se sub performanţele generale ale S&P 500, indice în cadrul căruia a fost inclusă în noiembrie anul trecut.

     

  • Dacia prezintă Spring – primul automobil electric sub brand românesc cu o autonomie de până la 295 km

    Dacia deschide un nou capitol din istoria sa, odată cu prezentarea primului său model de serie electric ale cărui trăsături generale erau anticipate încă din luna martie a acestui an de sowcar-ul Dacia Spring.

    Alături de modelul de serie destinat publicului larg, Dacia prezintă azi şi două versiuni inedite destinate noilor forme de mobilitate: o versiune adaptată serviciilor de car sharing şi o versiune utilitară, denumită Cargo, pentru livrările pe distanţe scurte fără emisii poluante. 

    Cel mai ieftin automobil electric de pe piaţă oferă un spaţiu interior record pentru segmentul său, o motorizare electrică simplă şi fiabilă şi o autonomie rezonabilă. Sub liniile care evocă universul crossover, Dacia Spring se dezvăluie ca un vehicul de oraş polivalent şi practic.

    Mobilitatea electrică începe să facă parte treptat din viaţa noastră cotidiană. Pionier în domeniul mobilităţii electrice, Groupe Renault a dobândit o experienţă de zece ani, unică în lume. În Europa, una din cinci maşini electrice este concepută de Groupe Renault. Peste   30 000 de salariaţi ai companiei sunt pregătiţi pentru specificul mobilităţii electrice.

    Abordând acest domeniu, Dacia rămâne fidelă filozofiei sale, oferind un vehicul contemporan care răspunde nevoilor reale ale clienţilor. Spring este un automobil de oraş spaţios, robust, disponibil la un preţ imbatabil.

    Comenzile pentru noul model Dacia Spring vor fi preluate începând din primăvara anului 2021. Oferta comercială va cuprinde două nivele de echipare pentru varianta destinată publicului larg iar costul bateriei va fi inclus în preţul de achiziţie.

    “Marca Dacia a fost întotdeauna preocupată să răspundă nevoilor reale ale clienţilor. Suntem cunoscuţi în industria auto pentru revoluţiile pe care le-am creat, începând cu Logan şi continuând cu Duster, primul SUV accesibil publicului larg. Astăzi asistăm la cea de-a treia revoluţie a mărcii noastre iar numele său este Dacia Spring. Noul model va aborda trei pieţe diferite: cea a maşinilor personale, cea a serviciilor de car sharing, care cuprinde numeroşi operatori în toată Europa şi în fine cea a transportului utilitar pe distanţe scurte, cu versiunea Cargo. Dacia Spring se va remarca fără îndoială ca soluţia de mobilitate electrică accesibilă tuturor”, Denis Le Vot, membru al Comitetului Executiv al Groupe Renault

    Primul model al mărcii Dacia din segmentul mini, Spring afişează un design inedit pentru o maşină electrică « convenţională». Garda la sol înălţată, protecţiile de la nivelul pasajelor roţilor şi barele de pavilion îi conferă un aspect de mini off-roader, ideal pentru a înfrunta jungla urbană.

    UN LOOK INEDIT

    Linia generală a maşinii se remarcă prin elemente specifice universului modelelor crossover – pasaje ale roţilor bine conturate, bare de pavilion, bare de protecţie ranforsate în partea inferioară, scut de protecţie în partea din spate şi o gardă la sol supraînălţată (150 mm gol).

    Capota motorului bombată şi flancurile proeminente îi conferă modelului un aspect robust. Cu toate acestea, Spring aparţine segmentului mini : dimensiunile sale sunt de numai 3,73 m lungime, 1,62 metri lăţime (fără retrovizoare) şi 1,51 m înălţime.

    Spring nu trece neobservat în trafic. Partea sa frontală degajă o personalitate puternică datorită capotei proeminente, a barei de protecţie generos dimensionate şi a blocurilor optice înguste echipate cu LED, a căror linie orizontală este prelungită de ornamentele din partea superioară a calandrului. Element distinctiv pentru vehiculele electrice, calandrul modelului Spring nu este perforat. Cu un aspect modern, subliniat de elemente 3D, acesta include şi trapa de acces pentru cablul de încărcare, a cărei deschidere se realizează din interiorul maşinii.

    Dacia Spring oferă un spaţiu interior surprinzător de mare şi un portbagaj încăpător. Primitor şi bine echipat, habitaclul poate găzdui în condiţii confortabile patru adulţi.

    În pofida dimensiunilor sale exterioare reduse, Spring este suficient de încăpător pentru patru adulţi. Pe locurile din spate, care beneficiază de un spaţiu generos deasupra capului şi de o distanţă de la genunchi la spătarul scaunelor din faţă de 100 mm, îşi pot găsi loc fără probleme chiar şi persoane cu talie peste medie.

    Impresia de spaţiu disponibil contribuie, de altfel, la confortul general resimţit la interior. Ocupanţii locurilor din faţă au la dispoziţie spaţii de depozitare la nivelul torpedoului, feţelor de portieră şi la baza consolei centrale, care totalizează 23,1 L. Pasagerii din spate beneficiază de buzunare amplasate în spătarele scaunelor din faţă.

    Portbagajul dispune de cea mai mare capacitate de încărcare din segment : 300 de litri (fără a lua în calcul spaţiul de sub portbagaj destinat roţii de rezervă disponibile în opţiune). Această valoare se regăseşte de obicei în fişa tehnică a unor modele din segmentul superior, subcompact. Bancheta spate este rabatabilă, oferind astfel la nevoie o capacitate de încărcare de circa 600 litri.

    Modelul dispune, în serie sau opţional, de numeroase echipamente, printre care: direcţia cu asistenţă variabilă 100% electrică, închiderea centralizată de la distanţă, geamurile electrice, sistem de aer condiţionat manual, sistem multimedia, reglaj electric al oglinzilor retrovizoare.

    Între cadranele de bord este amplasat un ecran cu afişaj digital de 3,5” iar sistemul de recunoaştere vocală Google sau Apple poate fi activat la o simplă apăsare pe un buton de comandă amplasat pe volan.

    Atât conturul ecranului central cât şi cel al aeratoarelor beneficiază de ornamente de culoare albastră. Locul manetei schimbătorului de viteze este luat de un selector rotativ cromat, uşor de utilizat, cu 3 poziţii: D (drive/mers înainte), N (neutral/punct mort) şi R (return/marşarier).

    Cu o rază de bracaj de numai 4,8 m, Spring se strecoară uşor în traficul din oraş. Sistemul de asistenţă la parcare, disponibil opţional, asigură manevrarea în siguranţă datorită senzorilor cu ultrasunete amplasaţi pe bara de protecţie spate şi a unei camere de marşarier a cărei imagine este afişată pe ecranul sistemului multimedia cu linii de ghidare dinamice.

    Disponibil în opţiune, echipamentul multimedia Media Nav cuprinde un touch screen de 7”, sistem de navigaţie, radio DAB, conexiune Bluetooth, o priză USB şi este compatibil Apple Carplay şi Android Auto. Funcţia de recunoaştere vocală (via smartphone) poate fi activată cu ajutorul unei comenzi amplasate pe volan.

    Fidel filozofiei modelelor Dacia, Spring este un vehicul economic atât la achiziţie cât şi în utilizare. Disponibil la un preţ imbatabil cu o autonomie de 225 km (conform normei WLTP), modelul îmbină polivalenţa, fiabilitatea şi robusteţea. Atribute care corespund perfect motorizării sale electrice.

    Motorul electric de 33 kW (echivalent cu 44 CP) este cuplat cu o baterie de 26,8 kWh. Această tehnologie beneficiază de toată experienţa Groupe Renault în domeniu. O experienţă de zece ani, unică în lume. Fiabil, robust şi sigur, motorul asigură o acceleraţie liniară, o funcţionare silenţioasă şi lipsită de vibraţii. Spring are un cost de utilizare inferior celui al unui model echivalent cu motor termic întrucât atât costul energiei cât şi cel de întreţinere sunt mai mici.

     

     

  • Grupul Renault prezintă versiunea de serie a primului model electric al Dacia – Spring, maşina care va fi cel mai accesibil automobil electric din Europa

    Diseară, 15 octombrie 2020, Grupul Renault va prezenta în premieră versiunea de serie a Dacia Spring, primul automobil complet electric vândut sub brandul românesc. Conceptul acestui automobil a fost prezentat în luna martie a acestui an.

    Lansarea are loc la 2 ani de când Renault prezenta la Paris conceptul K-ZE destinat pieţelor emergente, acesta fiind şi ultimul automobil prezentat de Carlos Ghosn în calitate de preşedinte şi CEO al Grupului Renault. La acea vreme Ghosn declara că piaţa va decide dacă, cum, când şi sub ce brand va veni K-ZE în Europa, la întrebarea adresată de ZF cu privire la posibilitatea de a lansa în Europa crossoverul sub marca Dacia.

    Pentru acest lucru, Renault a organizat evenimentul eWays dedicat electromobilităţii, eveniment în care pe lângă Dacia Spring vine şi cu propriul crossover electric al Renault, pe platforma CMF-EV alături de Arkana E-Tech Hybrid, un SUV-coupe cu motorizare hibridă, destinat pieţei europene.
    Dacia Spring va fi prezentată oficial de Luca de Meo, CEO-ul Grupului Renault, cel care numea Dacia „un miracol” la vizita sa din vara acestui an în România, prima din afara Franţei de la preluarea oficială a funcţiei.

    Dacia Spring va fi cel mai accesibil automobil electric de pe piaţa europeană, cu un preţ de sub 20.000 de euro, cel mai probabil de 15-16 mii de euro.
    Renault City K-ZE, modelul electric pe care este bazat Dacia Spring, a fost lansat pe piaţa chineză anul trecut. Acesta este produs de compania eGT New Energy Automotive, un joint venture deţinut de Nissan şi Dongfeng din care Renault deţine 25%. Aceeaşi companie va produce pentru început şi Dacia Spring. Anul trecut Renault Dongfeng a anunţat că în China compania va vinde numai maşini electrice.

    Renault City K-ZE este un crossover de clasă mini, cu o baterie de 26,8 kWh care în China are un preţ de 9.000 de dolari americani după deducerea bonusurilor. Cel mai probabil şi în România datorită bonusului de 10.000 de euro sau cel mult 50% din valoarea maşinii, Dacia Spring va veni cu un preţ de 7-8 mii de euro.

    Lansarea europeană are loc în condiţiile în care segmentul maşinilor electrice a fost singurul care a crescut în 2020, an în care pandemia a ras cel puţin 30% din piaţa auto. În prima jumătate a anului în Uniunea Europeană s-au livrat circa 220.000 de maşini electrice, în urcare cu 22% faţă de perioada similară din 2019.
    Având în vedere bateria de 26,8 kWh, cel mai probabil autonomia maşinii va fi de circa 170-200 km, suficient pentru oraş sau o navetă interurbană scurtă. Maşina are 4 locuri, o lungime de 3,73 m, faţă de 4,09 metri cât are lungime noul Sandero.


     

  • Primul automobil premium produs în România – Ford a demarat la Craiova producţia SUV-ului Puma Vignale

    Ford România a demarat producţia la uzina de la Craiova a noi versiuni ale SUV-ului Puma, printre care versiunea premium Vignale dar şi versiunea cu motor diesel şi, în premieră, versiunea cu transmisie automată cu şapte trepte şi dublu ambreiaj, cea mai avansată cutie de viteze ce echipează un automobil produs în România.

    În plus, la începutul acestei luni, Ford a anunţat că un nou model Ford Performance, Puma ST, se va alătura gamei la sfârşitul acestui an.

    „Clienţii ne-au transmis că doresc o serie de opţiuni care să ajute la găsirea unui echilibru între stil, nivel de echipare, performanţă şi eficienţă şi care să li se potrivească perfect. Ne-am angajat să livrăm toate acestea prin intermediul lui Ford Puma, prin noul Puma ST care va veni la sfârşitul acestui an, şi asta nu este totul”, a spus Roelant de Waard, vicepreşedinte, Marketing, Vânzări & Service, Ford Europa.

    Ford a investit aproximativ 200 de milioane de euro în unitatea sa de producţie de ultimă generaţie de la Craiova pentru a sprijini producţia modelului Puma. Astfel, investiţia Ford la Craiova din 2008 până în prezent se ridică la 1,5 miliarde de euro.

    Ford Puma cu motorizare diesel EcoBlue de 1,5 litri, 120 CP şi transmisie manuală cu şase trepte reprezintă o opţiune convingătoare pentru şoferii care circulă pe distanţe mari – furnizând de la 99 g / km emisii de CO2 şi un consum începând de la 3,8 l / 100 km în regim NEDC (de la 118 g / km şi 4,5 l / 100 km în regim WLTP).

    O nouă opţiune, transmisie automată cu şapte trepte de viteză, este disponibilă pentru motorul pe benzină 1.0 litri EcoBoost de 125 CP, furnizând 110g / km – emisii de CO2 şi un consum de combustibil ce porneşte de la 4,9 l / 100 km NEDC (de la 137 g / km şi 6,0 l / 100 km WLTP). Numărul mai mare de rapoarte de transmisie şi funcţionalitatea cu dublu ambreiaj permit schimbări perfecte de viteză şi contribuie la optimizarea consumului de combustibil şi la îmbunătăţirea confortului şi a dinamicii de condus.

    Clienţii Ford Puma de la sfârşitul anului trecut au fost printre primii care au beneficiat de tehnologia Ford mild-hybrid de 48 de volţi pentru o eficienţă sporită a consumului de combustibil.

    Propulsoarele EcoBoost Hybrid sunt oferite în două variante de putere, în combinaţie cu transmisii manuale cu şase trepte:

    EcoBoost Hybrid de 1,0 litri şi 125 CP, cu emisii CO2 de 97 g/ km şi o eficienţă a consumului de combustibil NEDC de 4,3 l/ 100 km (de la 126 g/km şi 5,5 l/ 100 km WLTP)

    EcoBoost Hybrid de 1,0 litri şi 155 CP, cu emisii CO2 de 99 g/ km şi o eficienţă a consumului de combustibil de 4,4 l/ 100 km NEDC (de la 126 g/ km şi 5,5 l/ 100 km WLTP)

    Puma ST-Line Vignale

    Având la bază varianta sportivă Puma ST-Line, Puma ST-Line Vignale oferă un plus de stil şi specificaţii premium. Detaliile unice includ grila superioară din aluminiu satinat, grila inferioară de culoare neagră, bara de protecţie inferioară în culoarea caroseriei şi un spoiler spate de dimensiuni mari. Echiparea standard include faruri LED, scaune cu tapiţerie din piele Windsor, volan îmbrăcat în piele Manacor, sistem de sunet premium B&O şi sistemul Ford KeyFree.

    Variantele de echipare disponibile pentru modelul Puma, Titanium, Titanium X şi ST-Line X, dispun de tehnologii inovatoare în standard, inclusiv de Sistemul de asistenţă pre-coliziune cu frânare post-impact, precum şi de soluţia versatilă de stocare Ford MegaBox, capabilă să găzduiască obiecte de până la aproximativ 115 cm înălţime – cum ar fi plantele de casă sau echipament de golf – într-o poziţie verticală.

    Gama extinsă Ford Puma este disponibilă pentru comenzi la dealerii autorizaţi Ford din România.

     


     

  • Maşinile electrice, la turaţie maximă

    România are în momentul de faţă cel mai generos program pentru achiziţia de maşini electrice – 45.000 de lei prin Rabla Plus alături de 6.500 de lei prin programul Rabla „normal“, iar de la circa 1.500 de tichete disponibile anul trecut, anul acesta bugetul a alocat suficienţi bani pentru 3.000 de unităţi.

    În acest context, dacă în urmă cu nouă ani putea fi cumpărat doar Mitsubishi iMiEV, o maşină de clasă mini, cu mai bine de 35.000 de euro, în prezent sunt aproape 20 de maşini electrice pe toate segmentele, de la limuzine la SUV-uri, la compacte şi maşini de clasă mică sau mini. Iar din acest an şi Volkswagen intră pe segment cu primul său automobil electric proiectat de la zero.

    Vânzările de maşini electrice sunt estimate să se dubleze în 2020, la peste 3.000 de unităţi, faţă de 1.522 livrate în 2019, aşa cum s-au dublat şi în 2019 pe fondul susţinerii programului Rabla Plus.

    Piaţa automobilelor electrice va continua creşterea în următorii ani, însă evoluţia acesteia va depinde de programul Rabla Plus, dar şi de autorităţi, dacă şi în ce ritm vor investi în staţii de încărcare de mare putere pe drumurile naţionale şi autostrăzi.

    De asemenea, poate nu în 2020 dar sigur în viitorul apropiat, Dacia va veni cu propriul model electric în gamă. În plus, pentru prima dată avem în ofertă pe piaţa locală două maşini electrice cu preţuri de aproximativ 20.000 de euro cu TVA – Skoda Citigo electric şi VW e-Up! –, ceea ce înseamnă că vor putea fi achiziţionate prin program cu circa 10.000 de euro, adică la un preţ mai mic decât versiunea pe benzină a acestora.

    „Au trecut cinci ani din momentul în care vindeam în România primul model electric, Volkswagen e-Golf, şi montam la sediul central prima staţie electrică de încărcare rapidă, anunţând începutul unei noi ere în industria automobilistică. Acum suntem în punctul în care ţintim ca până la finalul anului să avem în portofoliu un total de 25 de modele electrice (BEV) şi hibride plug-in (PHEV) şi o reţea de staţii de încărcare care să acopere toţi distribuitorii noştri“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa auto locală, care reprezintă mărcile Volkswagen, Skoda, Seat şi Audi.

    Anul trecut Porsche România a făcut un pas important pe segmentul maşinilor electrice prin lansarea Audi e-tron, un SUV 100% electric, cu autonomie de peste 400 de kilometri.
    „Anul acesta vom ridica ştacheta şi mai sus prin modele precum e-tron Sportback  – un SUV electric coupe cu autonomie de până la 446 km – sau ID.3, unul dintre cele mai accesibile modele electrice din piaţă, cu o autonomie care porneşte de la 260 km“, a subliniat Brent Valmar. Clienţii din România vor putea comanda noul e-tron Sportback începând cu luna martie, în timp ce vânzările pentru ID.3 vor demara în martie, iar modelul va fi lansat oficial în luna iunie, înainte de startul competiţiei Euro 2020.

    În acest moment Porsche România are disponibile spre comandă opt modele electrice şi hibride de tip plug-in, precum VW e-Golf e-Up!, Audi e-tron, electric şi plug-in, Skoda Citigo, două modele PHEV de la Audi (SUV-ul Q5 TFSIe, primul hibrid plug-in al mărcii, şi berlina A6 TFSIe – ambele modele permit parcurgerea unor distanţe uzuale exclusiv în mod electric), unul de la Volkswagen (Passat GTE – primul model care permite condusul în mod autonom la viteze mari) şi unul de la Škoda (Superb iV).

    În 2020 Audi va miza puternic pe electric cu şase modele – trei limuzine: A6 TFSIe, A7 TFSIe şi A8 TFSIe, două versiuni SUV: Q5 TFSIe şi Q7 TFSIe şi hatchbackul A3 Sportback TFSIe. „De altfel, din a doua parte a anului vom vedea o ofertă bogată de PHEV la aproape toate mărcile din portofoliu. Škoda va adăuga actualului Superb iV o versiune hibridă pentru noua generaţie de Octavia, iar Seat va oferi clienţilor primul model 100% electric, el-Born, precum opţiuni hibride pentru SUV-ul Tarraco şi pentru ultima generaţie de Leon, dar şi pentru două dintre modelele mărcii Cupra (Leon şi Formentor)“, a subliniat directorul Porsche România.

    În primele luni ale anului vom demara vânzările pentru ID.3, iar din primăvară, vom avea la vânzare şi noul e-tron Sportback. Anul trecut am livrat clienţilor lunar modele electrice, iar la finalul anului 2019 ajunseserăm la un total de 250 de unităţi electrice livrate.
    Anul 2020 este anul revoluţiei electrice în România. Numărul de modele electrice disponibile în piaţă va fi cel puţin dublu, iar preţurile vor varia între 20.000 de euro şi 100.000 de euro. Lansarea ID.3 va reprezenta un pas major în procesul de democratizare a mobilităţii electrice. Astfel, un model ID.3 va putea fi achiziţionat, după aplicarea voucherului de la stat, la un preţ similar cu cel al unui Golf TDI. Piaţa de maşini electrice are un potenţial foarte mare. Clienţii vor maşini sigure, eficiente, care necesită mai puţine reparaţii şi care să aibă încorporate cele mai moderne tehnologii“, a subliniat Brent Valmar.
    În ceea ce priveşte evoluţia, directorul Porsche România a subliniat că în 2020 ţinteşte o cotă de piaţă de cel puţin 50% până la finalul anului pe segmentul de maşini electrice şi hybrid plug-in. „Estimăm că până la finalul anului livrările de modele electrice şi hybrid plug-in ale mărcilor Porsche România vor fi de patru-cinci ori mai mari faţă de anul precedent. Dorim să devenim lideri pe acest segment, în urma investiţiilor consistente alocate de fiecare marcă pentru dezvoltarea unor modele cu performanţe de top. Audi, de exemplu, îşi propune să vândă anul acesta un total de 50 de BEV şi 80 de PHEV“, a subliniat Brent Valmar.
    El este de părere că vânzările de BEV – maşini complet electrice – şi PHEV – hibride plug-in – pot urca până la circa 3.000 de unităţi livrate clienţilor în 2020.

    „Cota de piaţă a acestui segment va ajunge la circa 1,7% până la finalul anului – dacă luăm în calcul un volum total al pieţei de maşini noi de circa 170.000 de unităţi. Potenţialul segmentului electric şi hibrid este foarte ridicat, prin urmare cred că putem asista la creşteri susţinute ale vânzărilor pe termen mediu“, a subliniat Brent Valmar.

    El este de părere că evoluţia segmentului BEV are la bază cererea din partea utilizatorilor privaţi, antreprenori sau profesionişti cu un stil de viaţă activ, persoane interesate de sustenabilitate şi tehnologie.
    „Evident, ne aşteptăm şi la o cerere susţinută pe segmentul de flote, pe măsură ce mai multe companii vor face trecerea către modele electrice şi hibride. De asemenea, autorităţile publice vor opta din ce în ce mai mult pentru modele cu emisii aproape de zero“, a subliniat Brent Valmar.

    Hakim Boutehra, directorul general al Renault Commercial Roumanie şi director general al clusterului pentru Europa de Sud-Est în cadrul Renault pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, explică faptul că la Renault spre exemplu se vede o cerere tot mai mare din partea companiilor care au flote de maşini electrice, serviciile de car sharing se dezvoltă, iar clienţii persoane fizice sunt tot mai interesaţi.
    Spre exemplu, serviciul de car sharing Spark a fost lansat în vara anului trecut în România cu o flotă de 50 de maşini electrice Renault ZOE şi Nissan Leaf, iar planul era să ajungă la 100 de maşini la final de 2019.

    „Sunt companii care schimbă flotele de maşini clasice cu cele electrice. Sunt tot mai multe companii care încep cu un test şi încep treptat să înlocuiască, să cumpere câte 20 de ZOE, sunt proiecte ecologice tot mai puternice. De asemenea, şi firmele de leasing operaţional promovează astfel de maşini“, a spus Hakim Boutehra.

    Renault a lansat la finalul lunii trecute cea de-a doua generaţie a modelului de clasă mică ZOE, cu o autonomie de 395 km. La nivelul anului trecut, Renault Commercial Roumanie avea o cotă de piaţă pe segment, cu Renault ZOE, Kangoo şi Nissan Leaf, de 54%. La nivelul livrărilor, Renault a vândut anul trecut 439 de maşini electrice ZOE din generaţia anterioară, potrivit datelor companiei. Cel mai puternic impact asupra pieţei maşinilor electrice îl are programul Rabla Plus, prin care statul oferă un tichet de 45.000 de lei sau circa 9.400 de euro, fiind totodată şi cel mai mare la nivel european. Prima este necesară în condiţiile în care cel mai ieftin autoturism electric costă circa 20.000 de euro. „Anul trecut piaţa s-a dublat în comparaţie cu anul anterior, nu văd de ce nu vom avea aceeaşi evoluţie şi în 2020. Înseamnă că putem vinde 3.000 de maşini electrice, dacă bugetul Rabla Plus va putea susţine. Livrările pot fi susţinute de acum înainte. La Renault avem planuri clare în Europa pentru maşini electrice“, a spus Hakim Boutehra.

    Odată cu creşterea vânzărilor de maşini electrice, businessul centrelor auto ar putea fi influenţat, în condiţiile în care mentenanţa acestora este mult mai simplă, neavând nevoie de schimb de ulei, filtru de ulei, distribuţie, filtru de carburant sau cutie de viteze.
    „În 2030 vânzările de maşini electrice vor fi între 10 şi 15%, încă vom vinde foarte multe maşini cu motoare clasice, total volum în piaţă. Vom avea în continuare maşini clasice, iar şi cele electrice vor avea mentenanţă şi reparaţii la nivel de caroserie. În timp partea de mecanică va dispărea, iar cea electrică va creşte“, a spus directorul RCR.

    Dincolo de modelele electrice, Renault va completa gama cu modele hibrid, hybrid plug-in şi inclusiv GPL – GPL-ul are emisii de dioxid de carbon mai mici decât benzina sau motorina. „Urmează să lansăm Captur Plug-in Hybrid şi Clio Hybrid. Vom avea acoperirea necesară în piaţă. Este o ofertă complementară, iar în gamă sunt şi motorizări GPL. Piaţa hibridelor creşte an de an, însă calea maşinilor electrice va fi mai puternică. Acum vom avea toate combinaţiile, odată cu noile regulamente, şi lucrăm la alternative cu motoare verzi şi noi tehnologii pe care le avem disponibile la nivel de grup“, a subliniat Hakim Boutehra. Miza noilor motorizări este ca din 2021 la nivel de flotă Grupul Renault să atingă o medie de sub 95 de grame de dioxid de carbon per kilometru, ţintă care nu poate fi atinsă fără versiuni electrice şi hibrid.
    Gama Dacia va include atât un model hibrid, cel mai probabil următorul SUV Duster facelift, cât şi un model 100% electric în gamă. Accelerarea planurilor are loc în contextul în care începând cu anul viitor fiecare grup auto din Europa va trebui să se încadreze într-o medie de 95 de grame de dioxid de carbon per kilometru la nivel de flotă.

    „Dacia va avea un model electric. Se va întâmpla. Dar nu pot spune când. Trebuie un automobil făcut cu ADN-ul Dacia, altfel nu are sens. Avem tehnologia, avem tot ce ne trebuie, decizia e luată, Dacia va avea acest automobil şi vom anunţa când va fi momentul“, explică Hakim Boutehra, directorul general al Renault Commercial Roumanie şi director general al clusterului pentru Europa de Sud-Est în cadrul Renault pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Cel mai probabil scenariu pentru Dacia ar fi ca modelul Renault K-ZE lansat de francezi în China sub brandul propriu să fie adaptat la piaţa europeană. Acesta a fost prezentat în septembrie 2018 în cadrul Salonului Auto de la Paris pentru a fi lansat pe pieţele emergente, fiind şi ultima lansare importantă sub conducerea lui Carlos Ghosn înainte de a fi arestat de procurorii japonezi.

    Maşina ar putea costa circa 15-20.000 de euro pentru a veni în concurenţă directă şi va veni la un preţ sub cel de circa 20.000 de euro al VW e-Up!, care însă promite o autonomie de 270 km, faţă de circa 250 km în cazul modelului Renault. Francezii mai au în portofoliu modelul ZOE, care însă are un preţ de la circa 30.000 de euro cu TVA. Cu o maşină de 20.000 de euro şi un volum anual de 50.000 de unităţi, Dacia ar produce anual maşini electrice de un miliard de euro. Într-un interviu acordat ZF, Christophe Dridi, directorul general al Automobile Dacia, declara că Dacia va avea în gamă hibride şi maşini electrice, iar întrebarea este când, nu dacă. Dacă în urmă cu 15 ani, când Renault a lansat Logan, modelele Dacia primeau motorizări „amortizate“, în prezent maşinile produse sub brandul românesc sunt echipate cu cele mai noi propulsoare, inclusiv cu motorul de 1,33 litri dezvoltat de Renault alături de Mercedes-Benz, sau noul 1,0 TCe dezvoltat alături de Nissan.
    Pentru a respecta limita de dioxid de carbon, Renault a lansat în acest an cea de-a cincea generaţie a modelului de clasă mică Clio într-o versiune hibridă, în timp ce noul Captur, SUV-ul mic al mărcii, şi Megane, modelul compact, vor veni în versiuni plug-in hybrid – hibride care pot fi alimentate cu energie electrică şi de la priză. La nivelul pieţei auto locale, autoturismele verzi“ (electrice şi hibride) au ajuns la nivelul anului trecut la o cotă de circa 3%.

  • Renault lucrează la un model electric pentru marca Dacia, ce va fi produs la Mioveni. Cu o maşină de 20.000 de euro şi un volum anual de 50.000 de unităţi, Dacia ar produce anual maşini electrice de un miliard de euro

    Gama Dacia va include atât un model hibrid, cel mai probabil următorul SUV Duster facelift, cât şi un model 100% electric în gamă. Accelerarea planurilor are loc în contextul în care începând cu anul viitor fiecare grup auto din Europa va trebui să se încadreze într-o medie de 95 de grame de dioxid de carbon per kilometru la nivel de flotă.

    „Dacia va avea un model electric. Se va întâmpla. Dar nu pot spune când. Trebuie un automobil făcut cu ADN-ul Dacia, altfel nu are sens. Avem tehnologia, avem tot ce ne trebuie, decizia e luată, Dacia va avea acest automobil şi vom anunţa când va fi momentul“, explică Hakim Boutehra, directorul general al Renault Commercial Roumanie şi director general al clusterului pentru Europa de Sud-Est în cadrul Renault, pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Cel mai probabil scenariu pentru Dacia ar fi ca modelul Renault K-ZE lansat de francezi în China sub brandul propriu să fie adaptat pieţei europene. Acesta a fost prezentat în septembrie 2018 în cadrul Salonului Auto de la Paris pentru a fi lansat pe pieţele emergente, aceasta fiind şi ultima lansare importantă sub conducerea lui Carlos Ghosn înainte de a fi arestat de procurorii japonezi.

    Maşina ar putea costa circa 15-20.000 de euro pentru a veni în concurenţă directă şi va veni la un preţ sub cel de circa 20.000 de euro al VW e-Up!, care însă promite o autonomie de 270 km, faţă de circa 250 km în cazul modelului Renault. Francezii mai au în portofoliu modelul ZOE, care însă are un preţ de la circa 30.000 de euro cu TVA. Cu o maşină de 20.000 de euro şi un volum anual de 50.000 de unităţi, Dacia ar produce anual maşini electrice de un miliard de euro.

    Într-un interviu acordat ZF, Christophe Dridi, directorul general al Automobile Dacia, declara că Dacia va avea în gamă hibride şi maşini electrice, iar întrebarea este când, nu dacă. Dacă în urmă cu 15 ani, când Renault a lansat Logan, modelele Dacia primeau motorizări „amortizate“, în prezent maşinile produse sub brandul românesc sunt echipate cu cele mai noi propulsoare, inclusiv cu motorul de 1,33 litri dezvoltat de Renault alături de Mercedes-Benz, sau noul 1,0 TCe dezvoltat alături de Nissan.

    Pentru a respecta limita de dioxid de carbon, Renault a lansat în acest an cea de-a cincea generaţie a modelului de clasă mică Clio într-o versiune hibridă, în timp ce noul Captur, SUV-ul mic al mărcii şi Megane, modelul compact, vor veni în versiuni plug-in hybrid – hibride care pot fi alimentate cu energie electrică şi de la priză. La nivelul pieţei auto locale, autoturismele “verzi” (electrice şi hibride) au ajuns la nivelul anului trecut la  o cotă de circa 3%.

  • Tesla a crescut preţul celui mai accesibil automobil electric, Tesla Model 3

    Tesla, gigantul producător de maşini electrice, a crescut preţul celei mai accesibile echipări ale versiunii Model 3, care este cea mai ieftină maşină pe care o produce, potrivit CNBC.

    Preţul opţiunii „The Standard Range Plus” a modelului Model 3 a crescut de la 38,990$ la 39,940$, potrivit webiste-ului Tesla. Totodată, compania a mărit şi capacitatea bateriei pe Tesla Model 3 de la 240 de mile (386 de km) la 250 de mile (402km).

    Performanţa şi autonomia crescută a bateriei au contribuit la o creştere de preţ a versiunii Model 3. Compania a întrerupt producţia bateriilor standard a versiunilor Model S şi Model X, în acelaşi timp crescând preţul de bază a modelelor respective.

    Tesla a declarat că luna aceasta au văndut 97.000 de automobile la nivel global, aceste vânzări reprezentând o etapă importantă pentru companie. Elon Musk, CEO-ul Tesla a prezis că în anul 2019 vor vinde între 360.000 şi 400.000 de maşini electrice.

    Compania Tesla are o valoare pe piaţă de aproximativ 46,86 miliarde de dolari şi un număr de 45.000 de angajaţi în anul 2018.

     

  • Fabrica de SUV-uri din Bănie

    Era sfârşitul lunii iunie când Ford Motor Company se pregătea să anunţe reforma pregătită pentru divizia de pe Bătrânul Continent. Aceasta include reducerea costurilor, dar şi lansări de noi modele. Cu doar câteva luni înainte, americanii prezentau la Amsterdam planul lor pentru electrificarea întregii game, pornind cu mild-hybrid, adică un motor electric care ajută motorul termic în sarcină, la maşini şi vehicule comerciale complet electrice. La Craiova însă, americanii decid să prezinte oficial Puma, SUV-ul de clasă mică ce va fi produs în România alături de EcoSport, iar noul model este prezentat direct de către Ian Pearson, preşedintele Ford România, cel implicat direct în conducerea uzinei de la Craiova.

    Uzina Ford din România este printre puţinele la nivel european care nu vor fi afectate de restructurările pe care urmează să le implementeze constructorul american, ci are în plan majorarea numărului de salariaţi. „La Craiova vom merge la capacitate maximă cu producţia de maşini odată cu intrarea în producţie a noului Puma, iar acolo avem şi producţia motorului EcoBoost de

    1,0 litri. Momentan nu avem în plan să lansăm noi motoare sau modele în producţie în România“, a declarat Stuart Rowley, preşedintele Ford Europa.
    În plus, Ford a recrutat deja la Craiova aproape 500 de oameni în acest an, iar până la final de 2019 va angaja 1.700 de noi salariaţi, ajungând la peste 6.000. Recrutările din România vin într-o perioadă în care americanii restructurează masiv divizia din Europa, însă uzina de la Craiova este ferită de astfel de decizii în prezent.

    Ford Europa are în plan să restructureze 12.000 de salariaţi la nivel de continent, adică 20% din forţa de muncă totală, şi să închidă şase din cele 24 de fabrici ale sale din 2020. Mai mult, Ford vine cu un model nou de business şi noi modele de autoturisme, pentru ca în 2019 să ajungă la o marjă EBIT de 6% (profitul înainte de plata dobânzilor şi a taxelor).

    În acest context, compania a oprit sau va opri producţia modelelor C-Max şi Grand C-Max, dar şi vânzarea Ka în Europa. De asemenea, Ford va închide uzina de motoare Bridgend din Marea Britanie, uzina Ford Aquitaine de cutii de viteze din Franţa, cele trei uzine din Rusia şi uzina Kechnec de transmisii din Slovacia, care va fi vândută către Magna. Totodată, Ford va reduce numărul de schimburi din Saarlouis, Germania, unde pe lângă Focus era produs şi C-Max, care va fi eliminat, dar şi la Valencia, Spania, unde în prezent produce şase modele – Mondeo, S-Max, Galaxy, Kuga, Transit Connect şi Tourneo Connect.

    De partea cealaltă, modelele Ford produse local fac parte din segmentul cu cea mai puternică creştere. Mai mult, dacă vechiul EcoSport importat din India avea vânzări modeste, noua generaţie lansată în producţie la Craiova în octombrie 2017 a urcat spre top cinci cele mai vândute din segmentul său, punctând o creştere puternică. În plus, noul Puma vine să concureze cu Renault Captur, cel mai bine vândut model din segment, adică să urce spre 200.000 de unităţi anual la nivel european.

    „Puma este un model foarte important pentru Ford şi va contribui la îmbunătăţirea performanţelor financiare ale Ford Europa“, a subliniat preşedintele Ford.
    Miza lansării lui Puma este una uriaşă pentru România, pregătirile pentru demararea producţiei noului Puma la Craiova au intrat în linie dreaptă, constructorul recrutând mai bine de o treime din necesarul noilor angajaţi şi aproape finalizând investiţia de 200 mil. euro în uzină.

    Primele modele Ford Puma au fost deja asamblate la Craiova, iar linia de asamblare a noului SUV alături de EcoSport este deja testată, aşteptând lansarea oficială a producţiei.

    Ford şi-a propus să atace direct cel mai bine vândut SUV mic de pe piaţa europeană, Renault Captur, şi a adus în uzina din România cel mai avansat automobil de clasă mică, venind cu echipamente care nu s-au mai regăsit niciodată pe un automobil produs local.

    Astfel, Puma va concura pe segmentul clasei SUV-urilor mici care vinde peste 200.000 de maşini anual. Cu o astfel de producţie, într-un an americanii ar putea asambla la Craiova cel puţin 300.000 de maşini Puma şi EcoSport, cu o valoare de piaţă de cel puţin 5,4 miliarde de euro.

    „Ford Puma a fost testat inclusiv pe drumurile din România, pe unde a parcurs 4.000 km şi nu am întâmpinat niciun fel de probleme“, a spus Ian Pearson, preşedintele Ford România.

    Cu câteva luni înainte de lansarea producţiei, aşteptată spre sfârşitul toamnei, cel mai probabil în a doua parte a lunii octombrie, cum a fost şi cazul lui EcoSport în 2017, Ford a prezentat oficial primele două prototipuri de Puma şi a comunicat primele informaţii oficiale. Astfel, americanii promit că noul SUV Puma va fi cea mai „verde“ şi hi-tech maşină produsă vreodată în România. Puma este primul automobil hibrid produs vreodată în România, primul proiectat pentru a primi cinci stele la Euro NCAP şi, atunci când va fi lansată, va readuce în curtea Ford titlul de cea mai puternică şi rapidă maşină produsă local.

    nterior, EcoSport – cu 140 CP – deţinea titlul, după care Dacia a lansat Duster 1,33 l de 150 CP, iar acum Ford revine cu Puma de 155 CP.

    Mai mult, Ford Puma a fost proiectat pentru a atrage clienţi şi dinspre segmentul premium, motiv pentru care este primul automobil de clasă mică ce dispune de închiderea automată a portbagajului alături de sisteme precum condusul semiautonom.

    „Maşina este proiectată pentru a atrage clienţi dinspre brandurile premium, iar marca-cheie este MINI“, a declarat Sigurd Limbach, directorul Ford Europa pentru maşini de clasă mică, citat de Automotive News Europe. El a subliniat că lansarea Puma în 2019 este similară cu a monovolumului S-Max în 2006, care era un automobil sportiv de familie, practic şi încăpător, potrivit acelor vremuri. De partea cealaltă, în prezent trendul este unul de downsizing. Spre exemplu, sloganul pentru Puma este „Living big in a small place“ – Trăind pe picior mare într-un loc mic, lansat într-o vreme în care în SUA la modă sunt casele tot mai mici, de circa 20 mp, denumite „tiny houses“.

    În gama Ford, Puma se va încadra între EcoSport, de asemenea produs la Craiova, şi Kuga. Astfel, gama de crossovere şi SUV-uri de clasă mică este alcătuită acum de Fiesta Active, EcoSport şi Puma, iar gama de SUV-uri se continuă cu Focus Active, Kuga, Edge şi Explorer. SUV-urile reprezintă acum mai mult de 20% din vehiculele comercializate de Ford în Europa. Vânzările de SUV-uri Ford au crescut în 2018 la nivel european cu peste 19 procente.

    Sistemul de propulsie mild-hybrid integrează asistenţa electrică a cuplului cu un motor pe benzină EcoBoost de 1,0 litri, cu trei cilindri şi frecare redusă, oferind un vârf de putere de până la 155 CP. Tehnologiile avansate de asistenţă a şoferului care oferă o experienţă de conducere mai simplă şi mai puţin stresantă includ: tempomatul adaptiv cu oprire-pornire (Adaptive Cruise Control with Start & Stop), sistemul de recunoaştere a indicatoarelor rutiere (Speed Sign Recognition) şi sistemul de centrare pe mijlocul benzii (Lane Centring), care să-i ajute pe şoferi să ruleze fără efort pe autostradă sau în zonele cu trafic intens.

    Noul sistem de avertizare asupra pericolelor locale (Local Hazard Information) poate informa şoferul cu privire la situaţiile periculoase de pe şosea înainte ca acestea să devină vizibile şoferului.

    Puma este, de asemenea, primul vehicul din segmentul său care oferă sistemul de deschidere a hayonului fără utilizarea mâinilor şi scaun cu masaj lombar.
    Noul model va intra în vânzare la finalul acestui an şi va fi produs la uzina Ford din Craiova, în urma unei investiţii începute în anul 2008 şi care astăzi totalizează aproape 1,5 miliarde de euro. Lansările noilor modele vin în contextul unei pieţe europene în scădere şi tot mai competitive, pe măsură ce constructorii lansează noi modele pe piaţă.

    Spre exemplu, dacă la începutul anului Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) şi-a revizuit estimările cu privire la piaţa auto europeană în 2019, mizând pe o creştere de 1%, datele actuale indică o scădere de 1%.

    În ceea ce priveşte ofensiva Ford, americanii vor miza în Europa pe împărţirea businessului în trei, pentru vehicule comerciale, autoturisme şi importuri, alături de lansarea de trei noi nume pe piaţa europeană în următorii cinci ani, printre care primul în 2020 va fi un SUV electric inspirat din legendarul Mustang.

    Într-un an americanii ar putea asambla la Craiova cel puţin 300.000 de maşini Puma şi EcoSport, cu o valoare de piaţă de cel puţin 5,4 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, luând în calcul un preţ mediu de piaţă de 18.000 de euro pentru Puma şi EcoSport.

  • Cea mai mare schimbare prin care trece industria auto. A început încă în urmă cu două secole

    Impulsul companiilor din industria auto este alimentat şi de noile reguli ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele şi camionetele noi. Din cauza poluării abundente, se preconizează că până în 2040, mai mult de jumătate din totalul maşinilor noi din întreaga lume vor fi alimentate numai pe baterii, însă ne putem aştepta la o schimbare mult mai rapidă.

    Cum a început totul?

    Primul automobil electric a fost conceput la sfârşitul anilor 1800 şi începutul anilor 1900. În 1899 şi 1900, vehiculele electrice surclasau toate celelalte tipuri de maşini. Producţia de automobile electrice a atins punctul culminant în 1912, iar până în 1920 producătorii au reputat mai multe succese. Dar până în 1935 apetitul pentru maşinile electrice scăzuse în mod dramatic, pe fondul ascensiunii motorului cu ardere internă.

    Zeci de ani mai târziu, progresele tehnologice şi preocupările legate de mediul înconjurător au stimulat treptat renaşterea maşinilor electrice. În Romania, autoturismele “verzi” (electrice şi hibride) au înregistrat o creştere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017. Potrivit unui studiu realizat de E.ON şi Kantar EMND din 2018, românii sunt cei mai interesaţi est-europeni să cumpere maşini electrice, iar patru din zece români care erau în căutarea unei maşini noi, erau interesaţi de una electrică.

    Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziţiona maşini electrice pentru o sumă mai mică, cu ajutorul eco-voucher-ului de aproximativ 10.000 de euro.

    Conform studiului realizat de EV Volumes, livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.