BusinessMagazin

Tag: austriac

  • Profitul OMV a coborât cu 17% în trimestrul al treilea, la 263 mil. euro, după scăderea vânzărilor

     Astfel, profitul net după plata intereselor minoritare, excluzând elementele speciale şi efectele de inventar, a coborât de la 317 milioane euro în trimestrul al treilea al anului trecut, în timp ce vânzările au scăzut uşor, de la 10,9 miliarde euro.

    Profitul înainte de dobânzi şi taxe (EBIT) excluzând elementele excepţionale şi efectele de inventar a coborât cu 21% în perioada analizată, de la 786 milioane euro la 619 milioane euro.

    Contribuţia Petrom la profitul grupului OMV a crescut. Profitul EBIT al Petrom excluzând elementele excepţionale şi efectele de inventar a crescut în trimestrul al treilea cu 24%, de la 293 milioane euro la 365 mlioane euro, se arată într-un raport al OMV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marja de rafinare a OMV a scăzut puternic în trimestrul al treilea, la cel mai redus nivel din 2009

     În trimestrul al doilea, marja de rafinare s-a plasat la 2,48 dolari pe baril, iar în trimestrul al treilea al anului trecut la 5,28 dolari pe baril.

    “Marja indicativă de rafinare a OMV a scăzut semnificativ faţă de trimestrul al doilea al anului 2013 şi s-a plasat la cel mai redus nivel din trimestrul al patrulea al lui 2009, din cauza spread-urilor (diferenţe între preţuri – n.r.) mai slabe pe benzină şi preţurilor mai ridicate ale petrolului, sortimentul Urali fiind cotat la un nivel mai ridicat faţă de Brent”, se arată în raportul publicat vineri de OMV.

    Preţul mediu al petrolului Brent a urcat în trimestrul al treilea la 110,29 dolari pe baril, faţă de 102,43 dolari pe baril în perioada aprilie iunie. În trimestrul al treilea al anului trecut, cotaţia medie Brent s-a plasat la 109,5 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV: Nabucco nu a fost selectat ca rută de transport al gazelor din Azerbaijan

     Proiectul Nabucco West, în care este implicată şi România, a pierdut cursa pentru gazele extrase din Marea Caspică, de la Şah Deniz (Azerbaijan), consorţiul care operează exploatarea optând pentru o altă rută de export către Europa, a anunţat miercuri grupul austriac OMV.

    “Consorţiul Şah Deniz II a informat OMV, un acţionar al Nabucco Gas Pipeline International Gmbh (NGPI), în ceea ce priveşte decizia privind ruta preferată de transport al gazelor către Europa. Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiu”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV.

    OMV consideră că oferta depusă de NGPI a fost foarte competitivă, îndeplinind toate criteriile de selecţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru ţări europene vor înăsprirea luptei împotriva fraudelor sociale comise de imigranţi

     Concret, cei patru miniştri au cerut preşedinţiei irlandeze a UE să se poată interzice accesul pe teritoriul unei ţări al cetăţenilor UE, care beneficiază de libertatea de circulaţie, în cazul în care aceştia au comis o fraudă cu ajutoare sociale.

    Numeroase oraşe europene “suportă povara considerabilă impusă de unii imigranţi din alte ţări membre”, scriu cei patru miniştri.

    “Aceşti imigranţi se folosesc de oportunităţile oferite de libertatea de circulaţie fără a îndeplini condiţiile prevăzute de exercitarea acestui drept”, consideră ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani a câştigat anul trecut bancherul austriac de la conducerea acţionarului majoritar al BCR

    Renumeraţia lui Andreas Treichl, bancherul austriac de la conducerea Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, s-a limitat anul trecut la 1,7 euro milioane de euro, din care 1,2  mil. euro reprezintă salariul fix, iar 471.000 de euro alte beneficii, inclusiv compensaţii pentru pensie.

    Treichl, care conduce Erste Group de aproape 16 ani, nu a primit anul trecut niciun bonus pentru rezultatele băncii din anii precedenţi.

    Bonusul de performanţă a fost zero pentru toţi cei cinci membri ai boardului Erste, în condiţiile în care banca a înregistrat în 2011 o pierdere netă de 719 mil. euro, inclusiv din cauza ajustării fondului comercial de la BCR, unde austriecii deţin în prezent circa 93,6% din acţiuni. Profitul este o con­diţie de bază pentru bonusarea echipei de top management. Pentru 2012 Erste a raportat un profit net de 483,5 mil. euro.

    Treichl, 60 de ani, şi echipa sa din board nu au încasat bonusuri de performanţă nici în 2011, chiar dacă profitul Erste pe 2010 a trecut de 1 miliard de euro.

    Cheltuiala băncii cu remuneraţiile boardului s-a redus însă cu 1,1 milioane de euro, în condiţiile în care numărul de membri s-a redus de la 7 la 5 după detaşarea lui Martin Sko­pek în România pe postul de vicepreşedinte executiv pe retail la BCR şi a lui Bernhard Spalt în Ungaria ca şef al riscului la filiala din ţara vecină. Skopek a primit la plecarea la Bucureşti compensaţii de peste 110.000 de euro, plus alte 42.000 de euro în cadrul programului de stimulare pe termen lung derulat în cadrul Erste.

    Citiţi mai multe despre salariile de la BCR pe zfcorporate.ro

     

     

  • Raport: Dobânzile plătite de stat nu mai scad fără un acord cu FMI, rating mai bun S&P sau tăierea ratei BNR

     Statul s-a finanţat în ultimele luni la costuri în scădere, ca urmare a cererii din partea investitorilor străini şi a strategiei de împrumut a Guvernului.

    În decembrie şi ianuarie randamentele au coborât, în pofida sumelor mari împrumutate de Ministerul de Finanţe, ca urmare a achiziţiilor străinilor. După ce şi-a format un fond de lichidităţi, Guvernul a schimbat abordarea şi a limitat împrumuturile, sporind presiunea pe costurile de împrumut.

    “Randamentele ar putea aluneca mai jos în trimestrul al doilea, mai ales pentru certificatele de Trezorerie, întrucât ne aşteptăm ca Ministerul de Finanţe să atragă sumele planificate, iar BNR să relaxeze condiţiile privind lichiditatea. Pe de altă parte, considerăm că potenţialul declinului randamentelor pentru obligaţiuni este limitat. În primul rând, acestea sunt aproape de nivelul dobânzii cheie de 5,25%, iar orice declin sub acest prag va fi probabil doar temporar. În al doilea rând, volumul mare estimat pentru achiziţiile nerezidenţilor sugerează că cea mai mare parte a achiziţiilor acestora a avut loc”, se arată în raportul Raiffeisen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Regele lemnului” scoate din România peste un milion de metri cubi pe an

    SEBEŞ, RĂDĂUŢI, SIRET ŞI COMĂNEŞTI. Cele patru fabrici din România ale lui Gerald Schweighofer, descendent al unei familii legate de mai bine de trei secole de prelucrarea lemnului, îi generează venituri totale de jumătate de miliard de euro. Prima investiţie, cea de lângă Alba Iulia, a fost inaugurată în 2003 pe o suprafaţă de 53 de hectare şi este destinată în totalitate lemnului de esenţă moale, respectiv molid.

    De atunci, afacerile cu cherestea au mers ca pe roate, grupul dezvoltând constant noi investiţii în punctele cheie ale industriei prelucrătoare de lemn: în 2008 la Rădăuţi şi în 2010 la Comăneşti, iar Carpaţii Orientali şi Meridionali, cunoscuţi pentru calitatea crescută a arborilor, erau şi mai aproape de fabricile regionale ale austriacului. 85% din lemnul prelucrat de Schweighofer în România ajunge în 60 de ţări, însemnând mai bine de un milion de metri cubi sau 30.000 de vagoane de tren.

     

    CEA MAI IMPORTANTĂ PIAŢĂ DE EXPORT ESTE JAPONIA, de unde s-au generat 40% din venituri, urmată de Orientul Mijlociu. „2012 a fost un an de succes pentru business. Industria prelucrării lemnului din Europa nu se descurcă prea bine, însă noi avem pieţe mai bune, unde nu trimitem doar material brut, ci unul prelucrat, de calitate superioară”, explică Schweighofer. În Europa de Vest materia primă nu e suficientă, dat fiind că sunt foarte mulţi proprietari de păduri care nu mai sunt interesaţi să taie lemnul, pe seama incertitudinii economice, iar pieţele de consum din Europa se descurcă „dezastruos„ de la startul crizei, cum cererea e mai mică.

    Nici Africa sau Statele Unite ale Americii nu mai au nevoie de lemn la fel ca altădată, iar singura cale de creştere în actualul context este găsirea de noi pieţe, ceea ce austriacul a făcut încă din 1992. „Am fost prima companie din Europa care a exportat în Japonia, când niponii nici nu ştiau că sunt copaci care cresc pe-aici, iar acum suntem al doilea cel mai mare exportator în Japonia de pe continent„, explică Scheweighofer. Mai bine de trei sferturi din exporturile României către arhipelagul nipon sunt realizate de compania sa. Cei mai importanţi clienţi din România sunt Egger şi Kronospan pentru tocătura de lemn, dar şi retailerii do-it-yourself pentru panourile încleiate din lemn, însă piaţa românească nu poate fi un mare consumator astăzi din cauza lipsei industriei.