BusinessMagazin

Tag: atac

  • Macron a vorbit cu premierul Belgiei după atacul terorist din Bruxelles. Suspectul este încă liber

    Emmanuel Macron l-a sunat pe Alexander De Croo pentru a-şi exprima solidaritatea.

    „Tocmai am vorbit cu prim-ministrul Alexander De Croo pentru a exprima solidaritatea francezilor în acest moment teribil prin care trece Bruxellesul. Ne gândim la victimele acestui atac laş, precum şi la prietenii noştri belgieni şi suedezi al căror şoc îl împărtăşim”, a scrie pe platforma X, preşedintele Franţei.

    În tot acest timp, teroristul de la Bruxelles este încă în libertate, relatează presa belgiană.

    Potrivit presei, fanii din Bruxelles au fost atacaţi de un tunisian în vârstă de 45 de ani, iar casa lui a fost deja percheziţionată.

    Două persoane, fani ai echipei naţionale a Suediei, au murit luni seara, după un atac terorist în centrul Bruxelles-ului. Împuşcăturile au avut loc în apropiere de Place Sainctelette, pe Boulevard d’Yprès.

    Atacatorul ar fi strigat „Allahu akbar” şi a tras în toate direcţiile în timp ce cobora de pe scuter cu o armă de tip Kalaşnikov. Potrivit site-ului „SudInfo La Capitale”, presupusul autor al atacului s-a filmat revendicându-şi apartenenţa la Isis şi lăudându-se că a ucis necredincioşi.

    Belgia a ridicat nivelul de alertă la patru, nivelul maxim, în urma focurilor de armă din centrul Bruxellesului şi a întărit imediat securitatea în jurul stadionului unde avea loc meciul dintre Belgia şi Suedia. Partida a fost întreruptă la cererea celor două echipe.

  • Ce sunt kibuţurile din Israel şi de ce au fost atacate de Hamas

    Ce sunt kibuţurile din Israel şi de ce au fost atacate de Hamas

    Comunităţi agricole şi colectiviste în care membrii împart munca, resursele şi stilul de viaţă s-au modificat de-a lungul timpului.
    În timpul unei incursiuni terestre în Israel, membri ai grupării militante palestiniene Hamas au atacat, sâmbătă dimineaţă, o petrecere organizată în apropierea kibuţului Urim, o comunitate situată la aproximativ 15 kilometri de Fâşia Gaza.
    Un eveniment care a declanşat noi ciocniri între miliţienii palestinieni şi forţele armate israeliene, atât în kibuţ-ul Be’eri, cât şi în Re’im, în ciuda prezenţei forţelor armate israeliene sau a serviciilor de securitate internă.

    Au fost nenumărate pagube la clădiri şi sute de cetăţeni israelieni au fost ucişi sau luaţi ostatici, după ce Hamas a vânat israelieni casă cu casă. În Israel există în jur de 250 de kibuţuri, colectivităţi de fermieri născute mai ales în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, cu o populaţie de aproximativ 125.000 de locuitori. Astăzi, însă, au evoluat mult.

    Ce este un kibuţ
    Un kibuţ este o formă de comunitate colectivă israeliană, fondată iniţial ca o comunitate agricolă. Înseamnă „loc de adunare” sau „colectiv”. Aceste comunităţi promovează împărţirea resurselor, a muncii şi a proprietăţii, cu o ideologie bazată pe egalitate şi cooperare. Membrii trăiesc în comun, lucrează împreună în câmpuri sau în alte activităţi economice şi împart rezultatele în mod egal.
    În timp ce kibuţurile îşi au rădăcinile în comunităţile agricole timpurii din perioada pre-Israel, mulţi dintre ei şi-au adaptat şi diversificat activităţile de-a lungul anilor. Astăzi, reprezintă o parte importantă a societăţii israeliene. Fizic se prezintă ca comunităţi autosuficiente, delimitate de câmpuri, deşert sau sârmă ghimpată, care se guvernează prin mecanisme de democraţie directă. Ele sunt de obicei locuite de un număr de indivizi între 100 şi 1.000, ceea ce face ca managementul politic să fie mai eficient.

    Kibuţurile pun accent pe egalitatea economică şi, prin urmare, toţi membrii primesc acelaşi salariu. În plus, fiecare dintre ei primeşte gratuit locuinţe în cadrul comunităţii şi locuri de muncă, adesea în activităţi interne agricole sau industriale. Aceste kibuţuri oferă şi servicii precum îngrijire medicală gratuită pentru membri.
    În mod tradiţional, mesele sunt pregătite şi consumate colectiv, promovând astfel un sentiment de comunitate. În trecut, copiii erau crescuţi separat de părinţi, dar această practică a fost abandonată rapid, iar părinţilor li se permite acum să petreacă mai mult timp cu copiii lor. Nimeni nu este obligat să rămână în kibuţul unde s-a născut: posibilitatea de alegere este întotdeauna garantată.
    Istoria kibuţului
    Primul kibbutz a fost înfiinţat în 1910 în Deganya, Palestina, şi au urmat multe altele în deceniile următoare. Aceste comunităţi au reprezentat aplicarea practică a proiectului evreiesc în regiune. Atât de mult încât în prima jumătate a secolului XX, sute de familii evreieşti şi tineri din întreaga lume, mulţi dintre ei fugind de persecuţie, au ajuns în Palestina pentru a construi sate, ferme şi fabrici. Acest lucru s-a întâmplat în primii ani ai existenţei statului Israel, înfiinţat în 1948. Noile aşezări s-au bazat pe un socialism rigid şi comunitar, influenţat de ideile primilor intelectuali sionişti.

    În anii 1970, din cauza diverşilor factori, a început o fază de declin a modelului kibuţului. Una dintre principalele probleme a fost acumularea de datorii. Mulţi kibuţi au investit semnificativ în construirea infrastructurii, diversificarea activităţilor economice şi întreţinerea comunităţilor, generând cheltuieli care depăşeau adesea veniturile.
    Această îndatorare a creat o presiune financiară nesustenabilă pentru multe dintre aceste comunităţi colective. Mai mult, dezvoltarea rapidă a primelor oraşe din Israel a atras tineri. Oportunităţile de angajare în oraşe, modernizarea şi schimbarea culturală au făcut ca modelul tradiţional de kibuţ să fie mai puţin atractiv, mai ales pentru noile generaţii.
    Prin urmare, mulţi tineri au preferat să părăsească kibuţurile pentru a căuta o viaţă mai independentă şi mai urbană, reducând totuşi forţa de muncă şi identitatea colectivă a acestor comunităţi. Toate acestea au contribuit la o criză de identitate şi financiară care i-a forţat să-şi revizuiască principiile fundamentale şi să caute noi forme de management economic şi social pentru a supravieţui şi a se adapta la schimbările din lumea înconjurătoare. În anii 1980 şi 2000, populaţia kibuţurilor a scăzut din cauza privatizării, înainte de a creşte din nou în prima decadă a anilor 2000, atingând un vârf de 143.000 de locuitori în 2010.
    Astăzi, majoritatea kibuşurilor au suferit o evoluţie semnificativă. În 2010, din 262 de kibuţuri existente, 188 adoptaseră salarii diferenţiate între membri, în timp ce doar 66 au urmat modelul socialist. Unii au îmbrăţişat antreprenoriatul prin deschiderea unor incubatoare de startup-uri direct în cadrul comunităţilor.
    Alţii, însă, s-au adaptat nevoilor şi oportunităţilor în schimbare ale societăţii moderne, deschizându-se către turism. Datorită istoriei lor şi simbolismului politic puternic pe care îl moştenesc, kibuşurile devin, prin urmare, parte a conflictului politic şi teritorial în curs dintre Israel şi Hamas.
     

  • Cum a apărut gruparea Hamas şi de ce a atacat Israelul

    E interesant de analizat cum a apărut gruparea Hamas care a desfăşurat un atac-surpriză asupra oraşelor israeliene sâmbătă dimineaţa. Cel puţin 250 de israelieni au fost ucişi, iar alţi 230 de locuitori din Gaza au fost ucişi în bombardamentul de represalii al Israelului. Este una dintre cele mai grave escaladări a conflictului israeliano-palestinian din ultimii ani.

    Cum a apărut gruparea Hamas
    Hamas, sau Mişcarea de Rezistenţă Islamică, a fost înfiinţată în 1987, în timpul primei Intifada sau revolte palestiniene. Aceasta este susţinută de Iranul şiit şi împărtăşeşte ideologia islamistă a Frăţiei Musulmane, care a fost înfiinţată în Egipt în anii 1920, conform unei analize Reuters.

    Gruparea Hamas conduce Fâşia Gaza din 2007, după un scurt război civil cu forţele loiale mişcării Fatah, condusă de preşedintele Mahmoud Abbas, care se află în Cisiordania şi care conduce şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP).

    Preluarea controlului asupra Fâşiei Gaza de către Hamas a urmat victoriei sale în alegerile parlamentare palestiniene din 2006 – ultima dată când acestea au avut loc. Hamas l-a acuzat pe Abbas că a conspirat împotriva sa. Abbas a descris ceea ce s-a întâmplat ca fiind o lovitură de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Sursă locală: cel puţin 150 de israelieni au fost ucişi

    Cel puţin 150 de israelieni au fost ucişi de când Hamas a lansat atacul asupra Israelului, a anunţat presa locală citată de Sky News. 

    Această cifră creşte brusc numărul victimelor, în comparaţie cu cele 100 de decese raportate anterior de medicii israelieni.

    De asemenea, noul bilanţ care nu este confirmat de autorităţi arată că aproximativ 1.100 de persoane au fost rănite. Anterior a fost anunţat un total de 985 de răniţi.

    Oficialii din Fâşia Gaza au declarat că 198 de palestinieni au murit în urma loviturilor aeriene israeliene. Cel puţin 1.610 palestinieni au fost răniţi, au adăugat aceştia.

  • La 50 de ani de la războiul Yom Kippur, Israelul este atacat: Teroriştii palestinieni din Fâşia Gaza au lansat sâmbătă dimineaţă baraje de rachete asupra sudului şi centrului Israelului

    Atacurile surpriză cu rachete şi infiltraţii ale Hamas asupra Israelului au loc la 50 de ani de la Războiul din 1973, un atac surpriză al vecinilor arabi ai Israelului, care a început la 6 octombrie 1973, informează site-ul de ştiri CNN World.

    Israelul numeşte războiul Războiul de Yom Kippur, deoarece blitzul a început în Yom Kippur, cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc. Evreii respectă de obicei această zi prin post şi pocăinţă pentru păcatele din anul precedent. În mare parte din lumea arabă, este cunoscut sub numele de Războiul din 6 octombrie şi este considerat o victorie.

    Conflictul a început cu Egiptul şi Siria, care au trimis trupe în speranţa că vor putea recuceri teritoriile din Înălţimile Golan şi Peninsula Sinai, confiscate anterior de Israel în Războiul de Şase Zile din iunie 1967.

    Arabia Saudită, Kuweit, Libia, Algeria, Tunisia, Sudan, Maroc şi Iordania au ajutat Egiptul şi Siria cu trupe, asistenţă financiară şi arme. Uniunea Sovietică a transportat pe calea aerului provizii către combatanţii arabi, în timp ce Statele Unite au oferit ajutor Israelului.

    Războiul s-a încheiat cu trupele israeliene apropiindu-se de Damasc şi cu o întreagă armată egipteană încercuită.

     

  • Războiul, tot mai aproape de România: Atac asupra portului Ismail. Apărarea n-a putut doborî toate dronele

    Guvernatorul din Odesa a anunţat că atacul asupra portului Ismail din noaptea de duminică spre luni a durat trei ore şi jumătate şi că mai multe clădiri au fost lovite, transmite The Guardian.

    Apărarea aeriană ucraineană a doborât 17 drone care vizau regiunea Odesa, a declarat guvernatorul Oleg Kiper într-o postare pe Telegram, dar a adăugat că unele şi-au atins ţintele.

    El a spus că atacul asupra oraşului Ismail a durat în total trei ore şi jumătate. Mai multe clădiri, inclusiv depozite, au fost lovite, iar utilaje agricole şi echipamente industriale au fost avariate, a precizat el.

    Mai multe incendii au izbucnit, de asemenea, în locuinţe civile, dar acestea au fost stinse. Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi.
    Oficialii ucraineni au avertizat locuitorii din Ismail să rămână în adăposturi în primele ore ale zilei de luni.
    Ismail este unul dintre cele două porturi ucrainene majore de export de cereale de pe Dunăre.
    Cu o zi mai devreme, Rusia a atacat portul dunărean Reni.

    Rusia a vizat din ce în ce mai mult infrastructura portuară din iulie, când s-a retras din acordul negociat de ONU şi Turcia, care permitea Ucrainei să îşi exporte cerealele prin porturile sale din Marea Neagră.
     

  • Ucraina lansează cel mai violent atac cu drone de până acum în interiorul teritoriului rusesc: Mai multe avioane militare de marfă au fost distruse în regiunea Pskov în cadrul unui asalt aerian de amploare lansat de armata ucraineană

    Dronele ucrainene au lovit peste noapte un aeroport din regiunea rusă Pskov, distrugând mai multe avioane militare de marfă, în cel mai amplu atac aerian al Kievului în interiorul teritoriului inamic înregistrat în 18 luni de război, scrie Financial Times.
     
    Potrivit agenţiei de ştiri de stat Tass, cel puţin patru avioane Ilyushin Il-76, avioane militare mari de transport de marfă, au fost distruse în atac.
     
    Dronele au atacat, de asemenea, mai multe ţinte în regiunile Oryol, Kaluga şi Ryazan, precum şi în Briansk, unde au vizat, printre alte clădiri, turnul televiziunii locale. O altă dronă care viza Moscova a fost doborâtă în districtul Ruzsky, la vest de oraş, a afirmat Ministerul rus al Apărării.
     
    Aeroportul din Pskov a fost închis miercuri pentru uz civil, a anunţat agenţia aviatică rusă. Guvernatorul a declarat că autorităţile trebuie să evalueze dacă pista sa de aterizare a fost afectată.
     
    Serviciile de urgenţă au declarat pentru agenţia de ştiri de stat Tass că patru avioane Il-76 au fost avariate. 
     
    Ucraina şi-a extins în mod constant capacitatea de a lovi ţinte mai adânc în spatele liniilor inamice. Kievul a folosit sisteme de artilerie şi de rachete furnizate din străinătate, cum ar fi rachetele americane Himars şi rachetele britanice Storm shadow, pentru a lovi ţinte ruseşti pe teritoriul ucrainean.
     
    Dar pentru a lovi în interiorul teritoriului rusesc, Ucraina a trebuit să dezvolte soluţii interne, deoarece aliaţii săi occidentali au refuzat să îi ofere arme pentru a ataca teritoriul rusesc.
     
    Astfel de atacuri „au o utilitate militară”, a declarat pe reţelele de socializare Mick Ryan, fost general australian şi comentator frecvent al războiului din Ucraina, deoarece „ar putea forţa redistribuirea activelor forţelor aeriene ruseşti din Ucraina”.
     
    Deoarece dronele ucrainene zboară mai încet şi la o altitudine mai mică decât rachetele şi sunt adesea realizate din piese nemetalice, analiştii spun că uneori au reuşit să evite apărarea aeriană rusă.
     
    Între timp, apărarea aeriană îmbunătăţită a Ucrainei a fost din ce în ce mai capabilă să intercepteze atacurile aeriene ruseşti. Rusia a lansat în cursul nopţii un atac masiv cu rachete şi drone asupra Kievului, care s-a soldat cu cel puţin doi morţi şi doi răniţi. Dar apărarea aeriană ucraineană a reuşit să doboare toate cele 28 de rachete şi 15 din cele 16 drone ruseşti, potrivit lui Valery Zaluzhny, comandantul-şef al forţelor armate ucrainene.
     

  • Tranzacţie surpriză. Bitdefender, compania de securitate cibernetică înfiinţată de Florin Talpeş, îşi extinde prezenţa internaţională cu o nouă achiziţie. Au anunţat că au cumpărat o companie din Singapore. „Termenii tranzacţiei sunt confidenţiali”

    Bitdefender, lider global în domeniul securităţii cibernetice, a anunţat astăzi finalizarea procesului de achiziţie a companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore. Achiziţia sporeşte capabilităţile de monitorizare a suprafeţei de atac din portofoliul de produse şi servicii Bitdefender şi permite clienţilor de business din întreaga lume să depăşească o gamă mai largă de provocări la adresa securităţii cibernetice, inclusiv detecţia vulnerabilităţilor şi erorilor de configurare, reglementările şi conformitatea în medii hibride şi multi-cloud. 

     

    „Pe măsură ce adopţia multi-cloud creşte rapid în toate industriile, organizaţiile se confruntă cu o provocare nemaiîntâlnită de a gestiona eficient mii de setări de configurare, permisiuni, identităţi şi drepturi pentru a rămâne sigure şi conforme. Achiziţia companiei Horangi permite Bitdefender să-şi ajute clienţii să rezolve aceste provocări în mod direct şi reprezintă un punct de referinţă în strategia noastră de soluţii de securitate în drumul spre inovare continuă”, spune Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender.  

     

    Bitdefender îşi îmbogăţeşte platforma unificată de analiză a riscurilor şi a securităţii GravityZone cu soluţiile de vârf Horangi – Cloud Infrastructure Entitlement Management (CIEM) şi Cloud Security Posture Management (CSPM). Aceste soluţii oferă clienţilor de business Bitdefender, furnizorilor de servicii de securitate administrate (MSP) şi partenerilor capabilităţi critice de reglementare şi conformitate a securităţii în cloud, pe lângă prevenirea ameninţărilor, protecţie, detecţie a atacurilor şi răspuns la incidente, la cel mai înalt nivel.  

     

    „Observăm un interes puternic din partea organizaţiilor care doresc să consolideze controalele lor de securitate moderne la nivel de endpoint-uri şi infrastructura de securitate în multi-cloud, alimentat de nevoia crescută pentru o monitorizare cuprinzătoare a suprafeţei de atac, generată de adopţia şi dependenţa de infrastructura de cloud şi de serviciile de cloud native, în vederea transformării digitale şi sprijinirii afacerilor lor. Achiziţia Horangi ajută Bitdefender să-şi îmbunătăţească platforma GravityZone cu produse şi servicii adiacente critice care plasează compania într-o poziţie favorabilă pentru o viitoare creştere, pe măsură ce tot mai multe organizaţii adoptă aceste tehnologii şi îş sporesc rezilienţa cibernetică”, spune Michael Suby, research vice president, security & trust at IDC. 

     

    Într-un studiu global recent care a vizat 400 de profesionişti în securitate informatică, extinderea capabilităţilor în mai multe medii (on premise, cloud, hibrid) şi complexitatea soluţiilor de securitate cibernetică reprezintă principalele lor provocări (43%), urmat îndeaproape de lipsa competenţelor necesare de securitate (36%). Includerea capabilităţilor Horangi în portofoliul Bitdefender va permite clienţilor să abordeze cu succes aceste provocări.  

     

    Achiziţia companiei Horangi aduce servicii de securitate cibernetică la nivel înalt, plus o echipă de experţi analişti în securitate certificaţi CREST, echipe „red team” şi consultanţi în securitate. Portofoliul de servicii Horangi va completa şi extinde serviciile Bitdefender Managed Detection and Response (MDR), adăugându-se la o echipă de elită de specialişti în securitate cibernetică care detectează, validează şi opresc atacurile în timp real pentru clienţii din mediul de afaceri la nivel global. 

     

    „Este un nou capitol captivant pentru Horangi. Iniţiativa noastră strategică alături de Bitdefender se aliniază perfect cu viziunea companiei – de a proteja organizaţiile de atacurile cibernetice. Împreună, atingem oportunităţi imense pentru afacerea noastră şi pentru clienţii noştri”, spune Paul Hadjy, cofondator şi CEO al Horangi Cyber Security.  

     

    Termenii tranzacţiei sunt confidenţiali.  

     

  • Rusia a atacat instalaţii portuare şi de depozitare a cerealelor din regiunea ucraineană Odesa

    Drone ruseşti au atacat miercuri dimineaţa instalaţii portuare şi de depozitare a cerealelor din sudul regiunii de coastă ucrainene Odesa, incendiind unele dintre ele, a scris guvernatorul regional Oleh Kiper pe aplicaţia Telegram.

    Acesta a adăugat că nu fost raportate victime.

    Presa ucraineană a relatat că dronele au sosit dinspre Marea Neagră şi apoi s-au deplasat spre vest, de-a lungul fluviului Dunărea, spre Ismail, un port cheie din care grânele ucrainene sunt transportate cu barje spre portul românesc Constanţa de la Marea Neagră pentru a fi trimise mai departe.

    De asemenea, pentru prima dată de la expirarea acordului privind cerealele, mai multe nave de marfă străine au sosit duminică în portul Ismail prin Marea Neagră, a relatat presa ucraineană.

    Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii agricole şi portuare ucrainene după ce a refuzat să prelungească acordul privind cerealele din Marea Neagră, care permitea exporturile de cereale ucrainene, transmite Reuters.

    Un alt atac rusesc de la sfârşitul lunii iulie a vizat terminalul portuar Ismail, distrugând un depozit de cereale.

  • Războiul, la gurile Dunării. Rusia a atac Ucraina la Odesa, lovind două porturi aflate lângă graniţa cu România UPDATE: navele româneşti, în pericol

    Rachete şi drone ar fi lovit porturile Reni şi Ismail, situate pe Dunăre, în apropierea graniţei româno-ucrainene.

    Federaţia Rusă a lansat un alt atac aerian cu drone asupra Ucrainei, la Odesa, lovind depozitele care conţin grâu şi orz. Zona a fost atacată de drone care se deplasau în direcţia Izmail, Reni şi Kilia.

    Explozie puternică chiar lângă graniţa României, după ce forţele ruse au bombardat din nou regiunea Odesa. Rachete şi drone ar fi lovit porturile Reni şi Ismail, situate pe Dunăre, în apropierea graniţei româno-ucrainene.
    Încercând să ocolească sistemele de apărare aeriană, rachetele au fost îndreptate la o înălţime minimă, profitând de caracteristicile peisajului. Conform rapoartelor Comandamentului Operaţional de Sud. „După trei nopţi consecutive de rachete şi drone puternice care terorizau infrastructura portuară, a trecut la întreprinderile agricole din regiune”, se arată în mesaj.
    Două rachete au lovit hambarele uneia dintre ferme, provocând un incendiu. O altă rachetă a lovit aceeaşi întreprindere. Incendiul s-a extins pe o suprafaţă de 200 de metri pătraţi. Ziarele locale au lansat fotografii cu hambarele în flăcări.
    România, pe radarul propagandiştilor ruşi
    Acum douăţ zile, Olga Skabeieva, prezentatoarea cunoscută drept „păpuşa de fier” a lui Putin, cerea lovirea unor state NATO, inclusiv România, pentru că vor ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele prin propriile ape teritoriale.
    Olga Skabeieva: „Suntem gata să mergem la război împotriva Turciei? Pentru că mai este şi Erdogan care pretinde supremaţia pe Marea Neagră”.
    Invitat: „Olga, nu vom ajunge la război cu Turcia.”

    Invitat: „Şi Bulgaria, România?”
    Invitat: „Bulgaria şi România reprezintă doar baze NATO. În Bulgaria, cetăţenii noştri ocupă întreaga coastă, vor ajunge să arate de toate. Nu e nicio problemă acolo, nu sunt puterile cu care ar merita să începem să ne jucăm.”

    Olga Skabeieva: „Măcar să tragem?”
    Invitat: „O să tragem, dar mai întâi trebuie să terminăm cu Ucraina. Vom trage, vom trage… Bosfor şi Dardanele”.