BusinessMagazin

Tag: Asia

  • Cum a dus o româncă o afacere pornită in demisolul casei la nivel internaţional. Acum îşi vinde produsele în cele mai mari oraşe din lume

    „Un om de business care începe o activitate în domeniul acesta şi un om de design sunt complet diferiţi: fiecare dintre activităţi are frumuseţea ei, dar pentru un om de afaceri care începe într-un astfel de domeniu, tot timpul cifrele vor fi targetul; pentru un om de creaţie care începe un brand, tot timpul întâi identitatea şi poziţionarea contează”, explică designerul Andreea Bădală raţionamentul pentru care nu se consideră un om de business, chiar şi după ce brandul de fashion creat de ea a ajuns cunoscut în toată lumea.

    Ea a lansat Murmur în 2011, iar acum articolele care poartă acest nume se vând la nivel global prin trei canale – în retail, prin showroomuri, unul în Bucureşti şi al doilea la Hollywood şi printr-un shop online (ţările care comandă cel mai mult sunt SUA, UK, Rusia, Franţa şi alte oraşe din România), prin vânzarea wholesale în toată lumea, în magazinele care solicită produse Murmur (şi sunt evaluate drept potrivite de către reprezentanţii mărcii; în prezent livrează astfel în Europa – în ţări ca Franţa, Belgia, Olanda, Germania, dar şi în SUA, Rusia, Asia).

    Pe piaţa locală, în afară de magazinul online şi showroom, marca este prezentă în concept store-urile Victoria 46 şi Molecule F. Cel mai recent anunţ legat de prezenţa internaţională a mărcii se referă la includerea într-un pop up store din Galeriile Lafayette din Paris, cel mai cunoscut department store din Franţa.

    Până acum, vedete internaţionale precum Katy Perry, Madonna, Kylie Jenner, Beyoncé, Lady Gaga au ales să poarte piese Murmur pentru proiecte renumite sau în cadrul apariţiilor publice. Investiţia iniţială în Murmur a fost de 27.000 de euro, iar businessul din jurul creaţiilor Andreei Bădală a crescut de la an la an: cu 44% faţă de 2014 şi cu 31% anul trecut faţă de 2015, spune ea, fără să ofere detalii concrete despre dimensiunea acestuia. În România, preţurile pentru creaţiile ei variază între 600 de lei şi peste 5.000 de lei, potrivit informaţiilor de pe site-ul Murmur; aceste valori sunt însă adaptate fiecărei pieţe pe care ajung.

    Andreea Bădală a fost ghidată mereu de întrebarea  „Ce caracterizează ceea ce fac?”. „Nu pot să renunţ la ambiţia de a avea un produs altfel şi de a crea o fantezie, tot brandul este o fantezie, care să nu fie ca altele – poate să aibă lucruri asemănătoare, că nimeni nu mai inventează roata, nu o să inventez altă mânecă, de pildă, în contextul în care construcţia actuală este deja bună”, îşi descrie ea preocupările legate de profesie. Dorinţa de a crea ceva original este de fapt sursa ei permanentă de inspiraţie. „Este un foc care arde în tine, alimentat de faptul că vezi cum ce ai creat nu mai există în piaţă; într-o astfel de activitate nu te poţi duce într-o zonă în care să fii «money oriented» din prima. Faci transferul încet, pe măsură ce începi să fii apreciat”, explică ea. Tânăra de puţin peste 30 de ani se autodescrie ca fiind una dintre persoanele norocoase, care a ştiut întotdeauna ceea ce vrea. „Nu aş putea defini exact momentul, dar înainte să încep şcoala şi să scriu şi să citesc făceam haine; evident, într-un mod foarte amuzant.”

    Mai târziu, a conştientizat clar obiectivul de a-şi construi o carieră de designer, iar toate alegerile sale s-au concentrat spre îndeplinirea acesteia: de la  alegerea studiului de fashion design la Universitatea de Arte din Bucureşti (2002-2006), aprofundarea aspectelor tehnice şi de construcţie a hainei, la London College of Fashion (2007-2008) sau perioada stagiilor de practică pentru designeri cunoscuţi precum Richard Nicoll (2007-2008) sau Alexander McQueen (2009-2010). „Am ajuns să lucrez cu ei ca toată lumea, cum se ajunge peste tot – am aplicat, am dat multe telefoane de follow-up, până când am reuşit să obţin un interviu. Am mers la interviu, mi s-a spus după două săptămâni că pot să vin, după care au urmat multe alte telefoane”, descrie ea paşii care au dus-o spre stagiile de practică internaţionale.

    Nu a ezitat niciodată când a venit vorba de accesarea oportunităţilor de dezvoltare, indiferent de rezultat. „Dacă îţi doreşti ceva, poţi să încerci şi să ai conştienţa propriilor dorinţe, să le urmezi, să nu te gândeşti că nu e posibil sau e greu, cum să zici asta înainte să încerci? Am aplicat şi la alte stagii, pur şi simplu nu înseamnă că dacă nu ţi se răspunde, nu eşti bun; poate nu eşti potrivit pentru locul respectiv la acel moment.” În toată perioada în care s-au derulat aceste experienţe, şi-a conturat ideile legate de dezvoltarea propriului brand, vis pe care îl au majoritatea celor care încep o carieră în domeniu, potrivit lui Bădală, fără să ia în calcul, de multe ori, ce presupune un astfel de drum. Astfel, după stagiile de practică, între alternativa de a rămâne în străinătate şi a lucra ca designer pentru nume celebre şi venirea în România, pentru dezvoltarea propriului brand, a ales-o în mod evident pe a doua.

    De altfel, ideea propriului brand începuse să prindă contur cu trei ani înainte de lansarea proiectului. Avea chiar şi o serie de notiţe despre cum avea să arate acesta. După întoarcerea în ţară, timp de un an a lucrat pentru a construi prima colecţie şi identitatea brandului, de la nume, descriere, ce îşi propune acesta, cum ar trebui să fie clienta, prima colecţie; „în continuare cred în ea şi cred că este o rădăcină din care s-a dezvoltat brandul mai departe”, descrie Bădală colecţia iniţială. Povesteşte că de când era mică a fost atrasă de aspectele feminităţii şi de lenjerie, astfel că alegerea conceptului pe care se bazează în continuare a fost una naturală. „Am simţit că dacă aş aduce lenjeria din interior spre exterior, dacă aş aduce lenjeria în portabilitate şi aş extinde conceptul acesta, aş face ceva nou ca designer.” În termeni specifici domeniului, colecţiile ei se definesc ca „un concept unic de prêt-à-porter cu influenţe retro”. 

  • PREMIERĂ: Această universitate din România va deschide un birou în Japonia

    Decanul Facultăţii de Business a UBB Cluj-Napoca, Ioan Alin Nistor, a declarat, vineri, la un seminar destinat companiilor japoneze din România, că scopul acestui birou este aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România.

    „UBB va deschide la sfârşitul lunii octombrie un birou în Japonia, la Universitatea Kobe, fiind prima universitate din România care va avea o reprezentanţă în această ţară dar şi în Asia, scopul fiind aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România, la Cluj-Napoca, astfel încât să fie întărit şi mai mult conceptul de multiculturalism al universităţii noastre. La Facultatea de Business avem acum 7 studenţi japonezi, sperăm să vină câteva zeci. De asemenea, până la sfârşitul anului, Universitatea Kobe va deschide un birou în cadrul UBB, pentru a arăta în Japonia ce face UBB şi a întări relaţiile bilaterale academice între cele două ţări”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ: Această universitate din România va deschide un birou în Japonia

    Decanul Facultăţii de Business a UBB Cluj-Napoca, Ioan Alin Nistor, a declarat, vineri, la un seminar destinat companiilor japoneze din România, că scopul acestui birou este aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România.

    „UBB va deschide la sfârşitul lunii octombrie un birou în Japonia, la Universitatea Kobe, fiind prima universitate din România care va avea o reprezentanţă în această ţară dar şi în Asia, scopul fiind aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România, la Cluj-Napoca, astfel încât să fie întărit şi mai mult conceptul de multiculturalism al universităţii noastre. La Facultatea de Business avem acum 7 studenţi japonezi, sperăm să vină câteva zeci. De asemenea, până la sfârşitul anului, Universitatea Kobe va deschide un birou în cadrul UBB, pentru a arăta în Japonia ce face UBB şi a întări relaţiile bilaterale academice între cele două ţări”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unilever va cumpăra Carver Korea cu 2,27 miliarde de euro

    Prin înţelegerea anunţată luni, Unilever cumpără compania despre care se spune că are cea mai rapidă creştere din Coreea de Sud, prin brandul AHC de creme şi alte produse destinate pielii. Carver este prezentă, de asemenea, pe piaţa din Asia de Nord, una dintre cele mai mari pieţe de produse de îngrijire a pielii, la nivel mondial, a transmis Unilever.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care a construit un imperiu în industria ospitalităţii după ce a avut o idee genială. Acum are 148 de proprietăţi în 80 de oraşe

    După 20 de ani, Frasers Hospitality, businessul pe care îl conduce, a devenit unul dintre cei mai furnizori globali de apartamente high-end de închiriat, cu servicii precum cele furnizate de hoteluri. Afacerea are în portofoliu 148 de proprietăţi răspândite în capitalele a 80 de oraşe, precum şi în hub-uri financiare din Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa. 
     
    La momentul în care Choe a fost numit să lanseze şi să conducă acastă companie, Asia se afla în boom economic, cu economii tigru precum Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan şi Singapore. Pe măsură ce Frasers se pregătea să deschidă primele două unităţi în Singapore, în 1997, criza financiară asiatică a lovit, iar oamenii au început să îşi piardă brusc locurile de muncă şi să înceteze să mai călătorească. 
     
    Choe îşi aminteşte că îşi întreba angajaţii dacă voiau într-adevăr să lucreze în continuare în firma lui, în contextul în care exista riscul să nu fie plătiţi. „Mi-au spus că vor să deschidem, chiar dacă îi pot plăti sau nu”. Pentru a supravieţui, Choe i-a convins pe reprezentanţii consiliului director al firmei, grupul de proprietăţi Frasers Centrepoint, să deschidă apartamente cu servicii incluse în loc de hoteluri – parţial fiindcă obţinerea permisiunii de funcţionare astfel în Singapore era mai uşor. Simţea de asemenea că aceasta era o nişă neexploatată.
     
     
    Cele 412 apartamente deţinute atunci de companie au devenit foarte rapid solicitate, iar gradul de ocupare a ajuns la 70%, apoi la 90%. Choe explică popularitatea apartamentelor cu servicii: „Dacă oamenii stau undeva pentru doar câteva zile, stau fericiţi în hoteluri, dar dacă vor sta undeva între o lună şi opt luni, vor începe să simtă că pereţii camerei de hotel ”se vor închide peste tine”.” Acum, Choe are alt tip de provocări, printre care preferinţelor celor din generaţia millennials şi popularitatea din ce în ce mai mare a platformei Airbnb. ”Nu voi subestima niciodată Airbnb”, spune el. 
     
    El a observat că acesta nu a avut deocamdată un impact semnificativ al businessului – corporaţiile preferă în continuare să îşi cazeze angajaţii în apartamente de acest tip fiindcă pot garanta astfel siguranţa lor. Dar este posibil ca acest lucru să se schimbe, recunoaşte Chloe în interviul acordat BBC. 
     
    ”Am două fiice care folosesc Airbnb; când am fost într-o vacanţă de familie la Florenţa, am plătit 330 de euro pe camera în care eram cazaţi, iar fiica mea plătise 80 de euro pentru o cameră aflată în apropiere, luată prin Airbnb.”
     
    În 2015, grupul a cumpărat Malmaison Hotel du Vin, un grup hotelier britanic, specializat în dezvoltarea proprietăţilor încărcate istoric în hoteluri boutique. 
     
    În prezent, Choe spune că în continuare trage învăţăminte din experienţele lui din tinereţe: a studiat printr-o bursă furnizată de hotelul Shangri pentru a studia la Universitatea Cornwell din Statele Unite ale Americii – s-a întors apoi în Asia pentru a învăţa despre industria ospitalităţii. ”Sunt recunoscător pentru aceste experienţe. Atunci când intrii într-un hotel, imediat după aceea îţi dai seama ce funcţionează şi ce nu.”
     

  • Modelul care a pornit o afacere în joacă în urma unei provocări, iar acum este una dintre cele mai de succes antreprenoare din Asia

    Deseori se spune că insipratia de a porni o afacere vine de nicăieri. Pentru Stephanie Chai a pornit de la o provocare. 
      
    Model şi personalitate TV, Stephanie nu avea nici un fel de experienţă în a conduce propria sa companie, dar în 2012 a fost provocată de un prieten să îşi urmeze visul şi să pornească un website de călătorii de lux în Asia.   “Mi-a luat doar cinci minute să mă decid “ a declarat Stephanie care în acea perioadă locuia în Malaezia. 
     
    Prietenul ei i-a trimis câteva link-uri cu site-uri de călătorii şi a descoperit câteva lipsuri în ceea ce priveşte piaţa companiilor care organizează călătorii pe ultima sută de metri. “Atunci toată treaba cu afacerea era foarte tentantă. Eram naivă şi am decis să fac asta” .
     
    Patru ani mai târziu Stephanie spune despre firma din Singapore că va avea comenzi duble anul viitor, în ciudă pieţei competitive. În acelaşi timp Stephanie este considerată una dintre cele mai de succes antreprenoare din Asia. 
     
    Cu o investiţie iniţială de câteva milioane de dolari, tânăra se pregăteşte acum să lanseze versiunea în limba mandarină a website-ului la începutul anului viitor, intrând astfel pe piaţa uriaşă din China. 
     
    Născută în Noua Zeelandă, cu mama de origine italiană şi tatăl malaezian, Stephanie Chai şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Malaezia-Sarawak. După ce a terminat şcoala s-a întors în Noua Zeelandă unde este licenţiată în finanţe şi afaceri internaţionale la Universitatea Auckland. 
     
    A urmat o carieră în modeling după care una în TV în Malaezia şi Singapore, şi apoi şapte ani mai târziu a pornit  The Luxe Nomad, în urma unei investiţii de 43,000 de dolari. Stephanie a decis să lanseze firma în Singapore în detrimentul Malaeziei datorită stabilităţii economice din Singapore.   “M-am întâlnit cu investitori. Am primit două oferte, am acceptat una “ spune ea. 
     
    În prima lună a avut vânzări de doar 2 000 de dolari singaporinezi şi admite că o comandă a fost făcută chiar de ea. “Prietenii mei mi-au amintit că este considerat ghinion în China dacă nu faci o vânzare încă din prima zi, aşa că le-am cumpărat prietenilor mei o vacanta” , explică Stephanie Chai. 
     
    Cum afacerea a început atât de încet, Stephanie a venit cu un alt plan pentru a se asigura că vânzările vor creşte, aşa că şi-a întrebat prietenii ce vedete locale ar putea promova afacerea. 
     
    “Le-am oferit vacanţe în locuri minuntate pentru a le promova pentru mine şi să pună poze cu ei pe reţelele sociale din acele locuri” Apoi le-am spus hotelierilor că mai multe celebrităţi le vor vizită hotelul. 
     
     “A fost o situaţie win-win, noi nu am plătit pe nimeni, hotelierii au fost fericiţi şi vedetele de asemenea“, spune ea „Sa fii antreprenor trebuie să fii puţin nebun. Aşa am fost şi no.”, conchide antreprenoarea.
      
      

  • Omul care a construit un imperiu în industria ospitalităţii după ce a avut o idee genială. Acum are 148 de proprietăţi în 80 de oraşe

    După 20 de ani, Frasers Hospitality, businessul pe care îl conduce, a devenit unul dintre cei mai furnizori globali de apartamente high-end de închiriat, cu servicii precum cele furnizate de hoteluri. Afacerea are în portofoliu 148 de proprietăţi răspândite în capitalele a 80 de oraşe, precum şi în hub-uri financiare din Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa. 
     
    La momentul în care Choe a fost numit să lanseze şi să conducă acastă companie, Asia se afla în boom economic, cu economii tigru precum Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan şi Singapore. Pe măsură ce Frasers se pregătea să deschidă primele două unităţi în Singapore, în 1997, criza financiară asiatică a lovit, iar oamenii au început să îşi piardă brusc locurile de muncă şi să înceteze să mai călătorească. 
     
    Choe îşi aminteşte că îşi întreba angajaţii dacă voiau într-adevăr să lucreze în continuare în firma lui, în contextul în care exista riscul să nu fie plătiţi. „Mi-au spus că vor să deschidem, chiar dacă îi pot plăti sau nu”. Pentru a supravieţui, Choe i-a convins pe reprezentanţii consiliului director al firmei, grupul de proprietăţi Frasers Centrepoint, să deschidă apartamente cu servicii incluse în loc de hoteluri – parţial fiindcă obţinerea permisiunii de funcţionare astfel în Singapore era mai uşor. Simţea de asemenea că aceasta era o nişă neexploatată.
     
     
    Cele 412 apartamente deţinute atunci de companie au devenit foarte rapid solicitate, iar gradul de ocupare a ajuns la 70%, apoi la 90%. Choe explică popularitatea apartamentelor cu servicii: „Dacă oamenii stau undeva pentru doar câteva zile, stau fericiţi în hoteluri, dar dacă vor sta undeva între o lună şi opt luni, vor începe să simtă că pereţii camerei de hotel ”se vor închide peste tine”.” Acum, Choe are alt tip de provocări, printre care preferinţelor celor din generaţia millennials şi popularitatea din ce în ce mai mare a platformei Airbnb. ”Nu voi subestima niciodată Airbnb”, spune el. 
     
    El a observat că acesta nu a avut deocamdată un impact semnificativ al businessului – corporaţiile preferă în continuare să îşi cazeze angajaţii în apartamente de acest tip fiindcă pot garanta astfel siguranţa lor. Dar este posibil ca acest lucru să se schimbe, recunoaşte Chloe în interviul acordat BBC. 
     
    ”Am două fiice care folosesc Airbnb; când am fost într-o vacanţă de familie la Florenţa, am plătit 330 de euro pe camera în care eram cazaţi, iar fiica mea plătise 80 de euro pentru o cameră aflată în apropiere, luată prin Airbnb.”
     
    În 2015, grupul a cumpărat Malmaison Hotel du Vin, un grup hotelier britanic, specializat în dezvoltarea proprietăţilor încărcate istoric în hoteluri boutique. 
     
    În prezent, Choe spune că în continuare trage învăţăminte din experienţele lui din tinereţe: a studiat printr-o bursă furnizată de hotelul Shangri pentru a studia la Universitatea Cornwell din Statele Unite ale Americii – s-a întors apoi în Asia pentru a învăţa despre industria ospitalităţii. ”Sunt recunoscător pentru aceste experienţe. Atunci când intrii într-un hotel, imediat după aceea îţi dai seama ce funcţionează şi ce nu.”
     

  • România, poartă pentru Asia

    Expo Astana 2017, desfăşurat în perioada 10 iunie – 10 septembrie, reuneşte participanţi din 114 ţări şi le prezintă vizitatorilor cele mai noi soluţii în domeniul energiei – cu precădere cel al energiei curate. Sub sloganul „Future Energy”, evenimentul reprezintă şi un bun prilej pentru întâlniri la nivel înalt între oficiali ai statelor, companii şi marii jucători de pe piaţa globală de energie.

    România este şi ea prezentă la eveniment, aşa cum a fost la toate expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii din 1989 până în prezent. Şi chiar dacă nu am reuşit să vizitez foarte multe dintre standurile desfăşurate pe cele 25 de hectare ale expoziţiei, trebuie să menţionez – aşa cum am făcut-o parcă de prea multe ori – că se putea mai bine.

    Revenind la Expo Astana 2017, ce precede expoziţia universală de la Dubai din 2020, care va dura şase luni, responsabilii au anunţat că au vândut în prima lună peste 1,8 milioane de bilete de acces, iar numărul vizitatorilor a depăşit 921.000; dintre aceştia, peste 130.000 au fost străini, reprezentând aproximativ 14% din numărul total al vizitatorilor. Statele participante au organizat până în prezent peste 1.000 de evenimente culturale. La jumătatea lunii iulie, organizatorii i-au urat bun venit vizitatorului cu numărul 1.000.000.

    Pentru a facilita accesul, Kazahstanul a ridicat unilateral vizele pentru 45 de state, majoritatea din Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar şi pentru Monaco, Malaysia, Singapore şi Emiratele Arabe Unite. Pe durata expoziţiei, cei doritori pot intra în Kazahstan fără viză pentru o perioadă de 30 de zile. În ceea ce priveşte organizarea expoziţiei, Kazahstanul a construit 14 pavilioane internaţionale, patru pavilioane tematice, trei pavilioane comerciale, pavilionul naţional al Kazahstanului, dar şi Palatul Energiei şi Sala Congresului. Costurile s-au ridicat la peste 1 miliard de dolari, dar ceea ce surprinde este rapiditatea cu care un teren arid a fost transformat într-un uriaş centru expoziţional: doi ani.

    După terminarea expoziţiei, clădirile şi pavilioanele vor fi transformate într-un centru de afaceri care va avea spaţii de birouri şi un parc de cercetare; actualele spaţii de parcare şi zonele de servicii se vor transforma în cartiere de locuinţe.

    Pentru a afla mai multe despre legăturile dintre România şi Kazahstan, dar şi despre cât de importantă e prezenţa României la un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan.

    UN PARTENERIAT STRATEGIC

    „Potrivit statisticilor de la stand, ne vizitează zilnic între 1.200 şi 1.500 de persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest lucru denotă interes atât din partea publicului kazah, cât şi din partea reprezentanţilor celorlalte state vizavi de laserul pe care România îl prezintă la această manifestare”, a declarat ambasadorul Cezar Armeanu, care a preluat funcţia în luna aprilie. „Este clar că reprezintă un interes major pentru specialiştii din alte ţări să viziteze şi să vadă această machetă a laserului. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui eveniment, de-a lungul celor 92 de zile, am organizat împreună cu colegii din ţară 16 misiuni economice. Faptul că celelalte standuri sunt mai viu colorate sau mai atractive, faptul că au biciclete sau televizoare care prezintă tot felul de imagini nu înseamnă că sunt de mai mare interes pentru specialiştii prezenţi la expoziţie. Este foarte tehnică prezenţa românească, acesta fiind conceptul ales de comisia responsabilă.”

    El se referă la proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, care este elementul central al pavilionului ţării noastre la Expo Astana 2017. În pavilionul de 370 de metri pătraţi, atenţia a fost însă îndreptată mai ales către simulatorul de VR, care le permite vizitatorilor să facă o plimbare de-a lungul platformei de la Petromidia.

  • Aşa se cresc vânzările de bijuterii

    Tendinţa nu le-a scăpat însă firmelor care produc bijuterii de lux, care văd în ea o posibilitate de a-şi creşte vânzările, apărând chiar branduri dedicate bijuteriilor care se folosesc pentru piercinguri, ca Maria Tash şi BVLA, scrie LA Times.

    Unele creatoare, ca Alison Chemla (brandul Alison Lou), Jennifer Fisher ori Laura Freedman (proprietară a lanţului de mici magazine de bijuterii Broken English), au luat decizia de a nu-şi vinde cerceii în perechi, cum se obişnuieşte, ci la bucată, ca să poată satisface cererile clientelor cu mai multe găuri în urechi, soluţie care s-a tradus într-o creştere a vânzărilor, după cum afirmă cele trei.

    Acest lucru nu e de mirare, susţine un artist în domeniul piercingurilor, J. Colby Smith, deoarece piercingurile le permit femeilor să poarte mai multe bijuterii şi ca atare acestea îşi vor satisface capriciul.

  • Fetiţa de 13 ani care câştigă zeci de mii de dolari după ce a pornit o afacere de la o idee foarte simplă

    Pentru anul acesta, ea previzionează venituri de 100.000 de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. (Estimările pentru 2016 vizau 70.000 de dolari şi au fost cât se poate de realiste, ajungând la 69.128 de dolari). Mai mult decât atât, ea a reuşit să pregătească 40 de copii din Detroit să devină şi ei antreprenori.

    Ce a atras-o pe Newson spre antreprenoriat? Acelaşi lucru care alimentează visurile multor alţi fondatori: libertatea.

    Newson a început afacerea când avea cinci ani – aceasta a evoluat de la vânzarea directe, spre punctul de a vinde produsele online pe site-ul superbusinessgirl.com. Potrivit celor care au avut şansa să îi fie potenţiali clienţi, strategia ei se bazează pe puterea sa de a ajunge la inimile oamenilor, potrivit ABC News.

    Un reporter ABC News a spus despre ea că are puterea “să vândă praf în deşert”, în timp ce o altă persoană citată de ABC News a caracterizat-o ca fiind neînfricată. Flerul său de business şi talentul nativ de marketing sunt punctele forte ale fetiţei. Ea a reuşit să câştige admiraţia propriterului echipei NBA, Dan Gilbert, cât şi susţinerea financiară a fondatorilor Bamboo Detroit ce i-au oferit spaţiul în care să îşi vândă produsele şi o conexiune la internet gratuită, astfel încât să îşi conducă afacerea mai eficient. De asemenea, echipa Bamboo Detroit îi oferă gratuit sfaturi despre cum să îşi îmbunătăţească afacerea.

    Chiar dacă a fost în centrul atenţiei presei americane, cu interviuri acordate ABC News 2020, Ellen şi Tedx Talk, ea a continuat să bată străzile pentru a face ceea ce ştie mai bine: vânzări directe. De asemenea, în timp ce alţii se mulţumesc cu îmbunătăţirea propriei afaceri, Newson antrenează şi alţi copii pentru a fi antreprenori, sfătuindu-i să îşi exploateze la maximum potenţialul, potrivit Financial Juneteenth. De fapt, Newson visează să deschisă şcoli în toată lumea, unde tinerii vulnerabili să fie învăţaţi lecţiile de bază ale antreprenoriatului. Îşi doreşte totodată să îşi extindă afacerea într-un lanţ de magazine pentru produsele sale.

    “Detroit este un loc minunat. Chiar dacă au existat multe ştiri negative despre acesta. Am reuşit chiar să trecem prin faliment”, a declarat Newson. “Detroit este în continuare un loc bun pentru a începe o afacere. Avem oameni minunaţi care încurajează iniţiativele de acest tip. Până la urmă, îmi vând lumânările aici şi câştig bine”.

    Tatăl fetiţei, Michael Newson, este atât partenerul ei, cât şi mentorul fetiţei şi o însoţeşte în timp ce îşi face prezentările de vânzări oamenilor de pe trotuare, din pieţe, din oraşe sau din suburbii. Potrivit ABC News, profitul pe care îl câştigă din vânzarea lumânărilor este donat în scopuri caritabile.