BusinessMagazin

Tag: arest

  • Nicuşor Constantinescu, arestat preventiv într-un nou caz de corupţie, plasat în arest la domiciliu

    -ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE-

  • Arestul Central va fi extins, din cauza supaaglomerării, în sediul revistei Poliţia Română

    Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că Arestul Central al Poliţiei Capitalei urmează să fie extins întrucât gradul de ocupare a acestuia a ajuns la aproape sută la sută.

    Reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) au hotărât, la sfârşitul anului trecut, ca Arestul să fie extins în alte două corpuri de clădire situate în curtea acestuia, ocupate de revista Poliţia Română şi Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii.

    În acest sens, s-a hotârât ca redacţia să fie mutată în aceeaşi clădire în care funcţionează şi Centrul de Presă al IGPR, în strada Domniţa Anastasia, în timp ce angajaţii Institutului pentru Prevenirea Criminalităţii vor lucra în clădirea Centrului Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, din strada Mihai Vodă, unde, conform surselor citate, au început deja lucrările pentru reamenajarea birourilor.

    În prezent, în Arestul Poliţiei Capitalei sunt închişi, printre alţii, fosta şefă a DIICOT Alina Bica, cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, omul de afaceri Dorin Cocoş şi fiul acestuia, Alin, primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi fostul ministru al Internelor Cristian David.

    De asemenea, reprezentanţii Poliţiei Capitalei au declarat, pentru MEDIAFAX, că “pe parcursul anului 2014 a fost analizată, în mai multe etape, situaţia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă 1, programându-se lucrări de reabilitare şi igienizare a acestui spaţiu”.

    Sursa citată a precizat că în perioada următoare vor avea loc lucrări de igienizare în zona de acces, spaţiul destinat vizitatorilor, precum şi în camerele în care se asigură dreptul la grefă, urmând să fie adusă şi mobilă nouă.

    Renovarea va fi realizată cu angajaţi ai Poliţiei Capitalei şi nu se va apela la serviciile unei societăţi private, a mai precizat sursa citată.

    Deputatul PMP Elena Udrea, care a stat în Arestul Central al Poliţiei Capitalei din 10 februarie până în 17 februarie, a solicitat conducerii structurii să-i permită ca, pe banii ei, să văruiască celula în care a fost închisă, să vopsească gratiile şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să tapeteze pereţii, potrivit unor surse din Poliţie.

    Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că, în virtutea legii donaţiei, Elena Udrea a adresat conducerii Arestului Central al Poliţiei Capitalei o cerere în care a solicitat să i se permită să-şi renoveze celula. Solicitarea Elenei Udrea urma să fie analizată în această săptămână de şeful Arestului Capitalei.

    Elena Udrea a fost plasată, în 17 februarie, în arest la domiciliu, printr-o decizie definitivă luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP la decizia de arestare preventivă dispusă în 11 februarie, în dosarul “Microsoft”.

  • Iulian Herţanu, cumnatul lui Victor Ponta, ARESTAT pentru 30 de zile

    În acest dosar a mai fost arestat omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în timp ce fostul consilier judeţean de Prahova Mihai Coman, reţinut şi el, va fi cercetat sub control judiciar.

    Decizia a fost luată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, şi oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu au fost reţinuţi de procurorii DNA, fiind suspectaţi că firmele acestora au obţinut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din oraşul Comarnic.

    Liviu Munteanu, administrator al SC Grossman Engineering Group SRL din aprilie 2014, a colaborat cu anchetatorii, recunoscând faptele de care este acuzat, astfel că procurorii nu au mai cerut arestarea sa.

    În acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, care au fost plasaţi sub control judiciar, sunt acuzaţi că i-ar fi sprijinit pe cei patru să obţină acest contract, punând presiune şi exercitând ameninţări asupra conducerii SC Hidro Prahova, firma Consiliului Judeţean care derula proiectul european, pentru ca societăţile respective să primească contractul, să obţină prelungiri ale termenelor prevăzute în acesta şi să primească ilegal bani în timpul derulării proiectului.

    Pe perioada controlului judiciar, Mircea Cosma nu-şi poate exercita funcţia de preşedinte al CJ Prahova.

    Iulian Cristian Herţanu, administrator al S.C. Grossmann Engineering Group S.R.L, este urmărit penal sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, schimbarea nelegală a destinaţiei fondurilor europene şi evaziune fiscală. Pentru aceleaşi infracţiuni sunt urmăriţi penal şi Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la S.C. Indserv SRL Ploieşti şi S.C. Indserv Proiect SRL Ploieşti şi consilier al directorului SC Hidro Prahova SA, precum şi omul de afaceri Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la S.C. CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroeşti (Ilfov), S.C. CVR Activites Group SRL Bucureşti şi S.C. Gefam Pro SRL Dobroeşti.

    Conform anchetatorilor, în perioada 2011- 2015, Iulian Cristian Herţanu, administrator de drept şi, începând cu data de 25 aprilie 2014, administrator de fapt al S.C. Grossmann Engineering Group S.R.L., respectiv angajat al S.C. CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroeşti, Vladimir Ciorbă şi Mihai Marian Coman au constituit un grup infracţional pentru a-şi adjudeca fraudulos un contract de lucrări finanţat preponderent din fonduri europene.

    Ei sunt acuzaţi că şi-au însuşit ilegal importante sume de bani, prin schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute prin proiectul cu finanţare europeană şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.

    Procurorii spun că la grupul infracţional a aderat, prin numirea ca administrator al S.C. Grossmann Engineering Group, începând cu 25 aprilie 2014, Liviu Munteanu, rolul său fiind acela de a semna documente în cadrul proiectului cu finanţare europeană şi de a asigura efectuarea unor plăţi către societăţile controlate de membrii grupului.

    Anchetatorii susţin că pentru a obţine contractul cu firma la care Consiliul Judeţean Prahova este acţionar majoritar, cei patru au fost sprijiniţi de deputaţii Sebastian Ghiţă, Vlad Cosma şi de preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, urmăriţi penal în acest dosar pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi aflaţi sub control judiciar.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2011 – 2015, preşedinte Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai S.C. Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    Deputatul de Prahova Sebastian Ghiţă şi fiul lui Mircea Cosma, deputatul PSD Vlad Cosma, sunt acuzaţi că ar fi intervenit pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale la nivelul unor funcţionari ai S.C. Hidro Prahova SA şi ar fi exercitat intervenţii asupra directorului general al acestei firme, pentru ca, prin prisma atribuţiilor de serviciu pe care aceştia le aveau, să determine atribuirea nelegală a contractului de la Comarnic către asocierea S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL. De asemenea, cei doi deputaţi sunt acuzaţi că au făcut intervenţii şi pe parcursul derulării contractului, pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală a plăţilor.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

     

  • Elena Udrea a fost plasată în AREST LA DOMICILIU

    UPDATE 20:15 – Udrea, la ieşirea din arest: Probabil că voi merge mâine în Parlament

    Elena Udrea a declarat, marţi seară, la ieşirea din Arestul Poliţiei Capitalei, că nu ar vrea să spună nimic în acest moment şi că probabil va merge miercuri în Parlament, unde Comisia juridică a Camerei discută o nouă cerere de arestare pe numele ei.

    Elena Udrea a părăsit, cu puţin timp în urmă, Arestul central al Poliţiei Capitalei.

    La întrebările jurnaliştilor, ea a răspuns doar “N-aş vrea să spun nimic la momentul acesta”. Ulterior, întrebată dacă va merge miercuri la Parlament, ea a răspuns “Probabil că voi merge mâine în Parlament”.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va discuta, miercuri, cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Instanţa îi atrage atenţia că în caz de încălcare a oricăreia dintre aceste obligaţii, se poate dispune din nou arestarea ei preventivă.

    Arestul la domiciliu a fost dispus pentru perioada 17 februarie – 17 martie inclusiv, pentru fapta de trafic de influenţă, în legătură cu denunţul lui Dinu Pescariu.

    Fostul ministru Elena Udrea se află în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Microsoft.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul Microsoft, cât şi în dosarul Gala Bute.

    Udrea este acuzată, în dosarul “Microsoft”, de trei fapte de trafic de influenţă – în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro. Procurorii o mai acuză şi de spălare de bani (în forma dobândirii şi utilizării de bunuri cunoscând că provin din infracţiuni), şi fals în declaraţii de avere.

    Potrivit anchetatorilor, fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş, ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la Gabriel Marin, administrator al societăţii Omnilogic, suma de circa 3.000.000 de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România. Gabriel Marin a făcut un denunţ la DNA, arătând că i-a plătit lui Dorin Cocoş prin intermediul lui Dinu Pescariu, suma de 3.050.000 de euro.

    La rândul său, Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Eleveţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

    Anchetatorii susţin că aceste fapte sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont şi înscrisuri olografe ridicate la percheziţii, în care sunt indicate sume de bani plătite.

    Dorin Cocoş este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

    În dosarul “Gala Bute”, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut luni un nou aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu mai multe firme.

    În această cauză, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    DNA a precizat că, ulterior, au apărut noi elemente “ce au conturat suspiciunea săvârşirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaţilor”.

     

  • Cerinţele Elenei Udrea în închisoare: Să vopsească gratiile şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să tapeteze pereţii

    Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că, în virtutea legii donaţiei, Elena Udrea a adresat conducerii Arestului Central al Poliţiei Capitalei o cerere în care a solicitat să i se permită să-şi renoveze celula.

    Udrea a menţionat că intenţionează să văruiască, să vopsească zăbrelele şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să pună tapet pe pereţi.

    Conform anchetatorilor, solicitarea Elenei Udrea urmează să fie analizată, săptămâna viitoare, de şeful Arestului Capitalei.

    Elena Udrea se află în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Microsoft.

    Udrea este acuzată, în dosarul Microsoft, de trei fapte de trafic de influenţă – în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro -, precum şi de spălare de bani.

    Fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş este acuzat în acest dosar că ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul lui Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăţi cu obiect de activitate IT, suma de circa trei milioane de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

    Udrea mai este acuzată în dosarul Microsoft că a cerut 500.000 de euro de la omul de afaceri Dinu Pescariu, vizat în acelaşi dosar, “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

  • Elena Udrea, arestată pentru 30 de zile

     Anunţul a fost făcut de unul dintre avocaţii Elenei Udrea, Marius, Striblea, care a precizat, la ieşirea din sala de judecată, că a fost admisă parţial propunerea anchetatorilor în sensul că judecătorul nu a luat în considerare acuzaţia de spălare de bani.

    Judecătorul ICCJ a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, dispus anterior de procurorii DNA faţă de Udrea în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preventiv şi cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru acuzaţia privind mita luată de la Dinu Pescariu, acuzaţie formulată de procurori după instituirea controlului judiciar.

    Marius Striblea a mai spus că, în opinia sa ca avocat, nu este normal ca toţi cei vizaţi în dosar care au făcut denunţuri împotriva Elenei Udrea să fie în libertate, în vreme ce persoanele care au refuzat să o denunţe pe clienta sa să fie arestate.

    El a mai arătat că există în acest moment persoane care sunt vizate în cazul Microsoft, dar care nu au fost “luate la întrebări” de procurori.

    Avocatul Marius Striblea a precizat de altfel că va contesta decizia, iar judecarea contestaţiei ar putea avea loc luni.

  • Şeful Finanţelor Publice Ploieşti, reţinut după ce ar fi primit mită 60.000 de lei, a fost arestat

    Judecătorii de la Tribunalul Prahova au respins, joi, propunerea procurorilor DNA Ploieşti de arestare preventivă a lui Daniel Cristian Petre, director general al Direcţiei Regionale de Finanţe Publice Ploieşti, reţinut miercuri seară pentru luare de mită.

    Potrivit soluţiei publicate pe portalul instanţelor, magistraţii au dispus luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, pentru 30 de zile, în cazul lui Petre.

    De asemenea, instanţa i-a interzis lui Daniel Petre să ia legătura cu Răzvan Alexe şi Cecilia Stroe, martori în dosarul în care este cercetat şeful Finanţelor Publice Ploieşti şi inculpaţi în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti şi aflat de anul trecut pe rolul Tribunalului Prahova.

    Totodată, lui Petre i s-a interzis să ia legătura cu alte trei persoane, tot martori în acest dosar, două dintre ele, Ion Dumitru şi Costin Palada, fiind oameni de afaceri, patroni ai unor firme care au avut contracte cu Consiliul Judeţean Prahova şi având calitatea de denunţători în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Prahova, Mircea Cosma, şi al fiului acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.

    Decizia Tribunalului Prahova nu este definitivă, putând fi contestată în termen de 48 de ore.

    Daniel Cristian Petre a fost reţinut, miercuri, de procurorii DNA, fiind suspectat de luare de mită, fapte săvârşite în perioada în care era director executiv adjunct la Direcţia Economică din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, având atribuţii delegate de administrator public şi ulterior director executiv la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova.

    Conform unui comunicat al DNA, în perioada aprilie – mai 2012 Daniel Petre a primit în trei rânduri, de la un denunţător, sumele de 20.000 de lei, 10.000 de lei şi respectiv 20.000 de lei, pentru ca, în calitate de director executiv adjunct la Direcţia Economică din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, cu atribuţii delegate de administrator public, să facă demersuri pentru favorizarea unei firme, în sensul atribuirii unei lucrări finanţate de CJ pentru modernizarea unui drum judeţean.

    De asemenea, Daniel Petre este suspectat că a promis că va face demersuri şi pentru ca plăţile să fie făcute cu prioritate de către CJ către societatea respectivă şi pentru suplimentarea cu 20% din valoarea totală a lucrării, pe parcursul derulării contractului.

    Ulterior, în aprilie 2013, înaintea sărbătorilor de Paşte, Daniel Petre, în calitate de director executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova, a primit de la acelaşi denunţător 10.000 de lei, pentru a favoriza aceeaşi firmă, la un control derulat de către inspectorii din subordinea sa.

    ”La acea vreme, agentul economic respectiv derula activităţi comerciale cu o altă firmă, între acestea fiind încheiate documente fictive în baza cărora se rulau sume importante de bani. Aceste aspecte au reprezentat obiectul unor infracţiuni de corupţie, fapte cercetate într-un dosar înregistrat la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti şi finalizat cu rechizitoriu în cursul anului 2014”, spuneau procurorii DNA.

    De asemenea, ca director executiv al DGFP Prahova, Daniel Petre a încercat, în cea de-a doua jumătate a anului 2013, să-l sprijine direct sau indirect pe denunţător, care era cercetat într-un dosar înregistrat pe rolul Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, pentru infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În acest context, printr-un intermediar, directorul DGFP Prahova i-a solicitat şefului serviciului nominalizat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti să coordoneze activitatea de verificare în dosarul respectiv să numească pentru control o altă echipă, compusă din persoane agreate de inculpat.

    Mai mult, în februarie 2014, Daniel Petre i-a chemat la biroul său pe toţi şefii de serviciu şi directorii responsabili de activitatea de inspecţie fiscală şi le-a solicitat ca toate echipele de inspecţie fiscală să facă, în luna respectivă, numai rambursări de TVA, ceea ce s-a şi întâmplat. La acea dată, erau în curs verificările dispuse de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani, iar practic prin acest mod au fost întrerupte, cu consecinţa întârzierii soluţionării dosarului penal.

    Daniel Cristian Petre a fost ridicat de procurorii DNA miercuri dimineaţă, în urma unor percheziţii făcute la sediul Direcţiei de Finanţe Publice Ploieşti.

    Surse judiciare declarau corespondentului MEDIAFAX că dosarul vizându-l pe Daniel Petre are legătură cu dosarul în care este implicat Răzvan Alexe, patron al mai multor firme, cercetat de DNA în cazul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi al fiului acestuia, deputatul Vlad Cosma.

    Răzvan Alexe este inculpat şi într-un alt dosar, instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, respectiv dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, în care este trimis în judecată şi fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu.

  • Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au fost arestaţi

    UPDATE 10:40 – Adriean Videanu, adus de poliţişti în arestul Capitalei

    Adriean Videanu a fost adus, sâmbătă dimineaţă, în arestul Poliţiei Capitalei de către poliţişti, care l-au ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lui mandatul de arestare peventivă pentru 30 de zile.

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la arestul Poliţiei Capitalei în jurul orei 10.15, acesta fiind însoţit de poliţişti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Adriean Videanu a fost ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a dispus arestarea preventivă a acestuia. Videanu a fost dus la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, de unde a fost transportat cu o maşină în arestul Poliţiei Capitalei.

    UPDATE 09:40 – Alin Cocoş şi Mihăilescu sunt în arest, Adriean Videanu, dus de la IPJ Ilfov la arestul Capitalei

    Alin Cocoş a fost dus de poliţişti în arest, Florentin Mihăilescu s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, iar Adriean Videanu urmează să fie încarcerat, fiind dus de la Poliţia Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă, potrivit unor surse din Poliţie.

    Sursele citate au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Alin Cocoş a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Poliţiei Capitalei, după ce instanţa supremă a emis mandatele de arestare preventivă.

    Fostul consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăiescu, s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, după decizia instanţei de arestare pentru 30 de zile.

    Adriean Videanu este dus şi el la arestul Poliţiei Capitalei, de la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, au precizat sursele citate.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoş a promis, pretins şi primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafaţă peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

    Pentru urgentarea soluţionării acestui dosar de despăgubire, Cocoş i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, potrivit procurorilor.

    Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoş de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-ar fi implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

    Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-şef de birou în cadrul DIICOT.

    Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

    În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat iniţial soţului procurorului.

     

  • Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au fost arestaţi

    UPDATE 10:40 – Adriean Videanu, adus de poliţişti în arestul Capitalei

    Adriean Videanu a fost adus, sâmbătă dimineaţă, în arestul Poliţiei Capitalei de către poliţişti, care l-au ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lui mandatul de arestare peventivă pentru 30 de zile.

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la arestul Poliţiei Capitalei în jurul orei 10.15, acesta fiind însoţit de poliţişti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Adriean Videanu a fost ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a dispus arestarea preventivă a acestuia. Videanu a fost dus la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, de unde a fost transportat cu o maşină în arestul Poliţiei Capitalei.

    UPDATE 09:40 – Alin Cocoş şi Mihăilescu sunt în arest, Adriean Videanu, dus de la IPJ Ilfov la arestul Capitalei

    Alin Cocoş a fost dus de poliţişti în arest, Florentin Mihăilescu s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, iar Adriean Videanu urmează să fie încarcerat, fiind dus de la Poliţia Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă, potrivit unor surse din Poliţie.

    Sursele citate au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Alin Cocoş a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Poliţiei Capitalei, după ce instanţa supremă a emis mandatele de arestare preventivă.

    Fostul consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăiescu, s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, după decizia instanţei de arestare pentru 30 de zile.

    Adriean Videanu este dus şi el la arestul Poliţiei Capitalei, de la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, au precizat sursele citate.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoş a promis, pretins şi primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafaţă peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

    Pentru urgentarea soluţionării acestui dosar de despăgubire, Cocoş i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, potrivit procurorilor.

    Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoş de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-ar fi implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

    Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-şef de birou în cadrul DIICOT.

    Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

    În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat iniţial soţului procurorului.

     

  • Curtea de Apel Bucureşti: Lăsat în libertate, Puţura va încerca să facă înţelegeri şi să influenţeze martorii

    Potrivit judecătorului de drepturi şi libertăţi de la CAB, care a analizat propunerea DNA de arestare a judecătorului suspendat Ovidiu Puţura, cercetarea în stare de libertate a fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei prezintă pericol pentru ordinea publică. Acest pericol reiese din modul şi împrejurările “săvârşirii infracţiunilor care generează un sentiment de indignare în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unii magistraţi înţeleg să-şi exercite funcţia”, conform motivării instanţei.

    În acelaşi context, judecătorul apreciază că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale, în contextul în care “onestitatea magistraţilor este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de justiţie”.

    “În situaţii de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluţia acestui fenomen care reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului. În condiţiile în care Justiţia, ca instituţie, este în egală măsură un serviciu public, dar şi o autoritate a statului care răspunde de aplicarea legii şi stabilirea adevărului într-o cauză, exclusiv pe baza actelor aflate la dosar, implicarea persoanelor învestite cu înfăptuirea actului de justiţie în astfel de activităţi eludează însăşi normele constituţionale care impun ca Justiţia să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi cetăţenii”, conform motivării instanţei.

    Ovidiu Puţura, acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, a fost arestat, în 21 ianuarie, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti.

    Decizia nu a fost definitivă, contestaţia măsurii urmând să se judece la instanţa supremă.

    Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, fost secretar de stat şi director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, este acuzat că a primit mită foloase de 30.000 de euro pentru intervenţii într-un dosar şi că i-a cerut unei judecătoare să dea o decizie favorabilă într-o cauză în care soţia sa era reclamant.

    În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost audiate de procurori, care au început urmărirea penală pe numele judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

    Potrivit procurorilor DNA, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

    În schimbul intervenţiei promise, Puţura i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 2012, Alina Ofelia Puţura, soţia fostului secretar de stat în MJ Ovidiu Puţura, a revendicat în instanţă un teren de 916 metri pătraţi, în Bistriţa. În 29 aprilie 2014, Judecătoria Bistriţa a respins acţiunea formulată de Alina Puţura, iar aceasta a atacat hotărârea cu recurs, în 5 august 2014. Tribunalul Bistriţa a stabilit termene de judecată în 16 octombrie, 27 noiembrie şi 4 decembrie 2014, iar din complet a făcut parte şi judecătoarea Corina Iacob.

    În acest context, în 4 noiembrie 2014, Ovidiu Puţura s-ar fi întâlnit cu judecătoarea Corina Iacob, în restaurantul unui hotel din Bucureşti, şi ar fi discutat despre faptul că fiul magistratului, Titus Gheorghe Iacob, nu a promovat concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, la care a participat în 22 septembrie.

    În timpul discuţiilor, fostul secretar de stat în Ministerul de Justiţie ar fi lăsat să se înţeleagă că în urma unor intervenţii, prin intermediul unui funcţionar cu influenţă la nivelul comisiei de examinare a Camerei Notarilor Publici Cluj, îl va sprijini pe fiul judecătoarei să promoveze examenul în 2015, susţin anchetatorii.

    În schimbul acestor promisiuni, judecătoarea Corina Iacob s-ar fi angajat să dea o soluţie favorabilă în dosarul soţiei lui Ovidiu Puţura, aflat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în stadiul de recurs, şi totodată să convingă cel puţin una dintre colegele de complet să pronunţe aceeaşi decizie.

    Ovidiu Puţura (PNL) a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei în 24 februarie 2014, funcţie pe care o ocupa din 17 mai 2012. Anterior, Puţura a fost judecător şi director la Direcţia de contencios administrativ din Ministerul Justiţiei.

    În 17 ianuarie 2014, Ovidiu Puţura a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei CFR. În aceeaşi zi, Ministerul Justiţiei preciza că Ovidiu Puţura poate fi, în paralel, şi secretar de stat în MJ şi membru în consiliul de administraţie al unei regii autonome, respectiv al CFR, după ce Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens. Ministerul Justiţiei a transmis aceste precizări după ce presa a vehiculat, imediat după învestirea lui Ovidiu Puţura, că acesta nu poate fi membru în CA al CFR, deoarece are calitatea de judecător pe durata detaşării la MJ. În 10 martie 2014 a încetat mandatul său în Consiliul de Administraţie al CFR.

    În iunie 2014, Ovidiu Puţura a fost sancţionat cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a deţinut, în paralel, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător.