BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Schimbări majore la Inditex: Pe mâna cui lasă proprietarul Zara cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume?

    Propietarul Zara, Inditex, a numit-o preşedinte pe fiica fodatorului său şi a numit un nou director executiv, pe măsură ce finalizează un „proces de predare generaţională”, început în urmă cu un deceniu, scrie Financial Times.

    Acţiunile celui mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume au scăzut cu 4% în tranzacţiile de dimineaţă la Madrid, după anunţul de marţi, reducând câştigul anul la 9,5%.

    Potrivit companiei, consiliul de administraţie a aprobat-o ca preşedinte pe Marta Ortega Perez, fiica fondatorului şi acţionarului majoritar al Inditex, Amancio Ortega, cel mai bogat om din Spania. Numirea ei este efectivă de la 1 aprilie.

    Oscar Garcia Maceiras, consilier general şi secretar al consiliului de administraţie al Inditex, va prelua funcţia de director executiv de la Carlos Crespo. Crespo, la cârmă din iulie 2019, va deveni director operaţional.

    „Credem că a sosit momentul să întoarcem o nouă pagină”, a spus Pablo Isla, preşedinte executiv până pe 31 martie. „Realitatea acestei tranziţii este punctul culminant al angajamentului meu faţă de Inditex şi faţă de Amancio Ortega”.

    Numirea lui Garcia Maceiras „era deja prevăzută de la încorporarea sa în companie datorită abilităţilor şi calităţilor sale”, a adăugat Isla.

    Structura organizatorică include un comitet de management, format din directori de lungă durată din grup.

    Retailerul de modă şi-a revenit după pandemie, spunând în septembrie că aproape toate magazinele sale au fost deschise. Grupul a raportat vânzări şi profituri puternice între mai şi iulie. Veniturile au depăşit recordurile din 2019, cu aproape 7 miliarde de euro în perioada de trei luni, împinsă în creştere de o expansiune a vânzărilor online.

     

  • Băncile au primit aprobare să discute cu clienţii la distanţă prin mijloace video

    Băncile au primit aprobare să discute cu clienţii la distanţă prin mijloace video: normele privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea şi acceptarea procedurii de identificare a unui client prin mijloace video, au fost publicate.

    „Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) salută decizia Autorităţii pentru Digitalizarea României de aprobare a normelor privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video. Decizia Preşedintelui Autorităţii pentru Digitalizarea României prin care sunt aprobate normele privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video a fost publicată săptămâna aceasta în Monitorul Oficial. Decizia reglementează cadrul juridic pentru identificarea persoanelor la distanţă utilizând mijloace video, în interacţiunea cetăţenilor la distanţă cu instituţiile publice sau cu companiile private“, potrivit ARB. 

    Această decizie reprezintă un progres notabil în procesul de debirocratizare la nivel naţional, atât în zona publică, cât şi privată, clienţii băncilor fiind beneficiarii direcţi ai acestor modificări.

    O astfel de normă era necesară şi aşteptată de către actorii din piaţă de mult timp, iar în numele membrilor noştri, membri ai Asociatiei Române a Băncilor şi ai Consiliului Patronatelor Bancare din România deopotrivă, salutăm deschiderea de care au dat dovadă reprezentanţii Autorităţii pentru Digitalizarea României şi dialogul consistent care a dus la elaborarea acestui act normativ. Robert Manea

     

  • Propunerea de carantinare a Capitalei şi a judeţului Ilfov a fost respinsă. Comitetul tehnico-ştiinţific nu a aprobat propunerea de carantinare, însă propune întărirea controalelor pentru respectarea măsurilor

    Comitetul tehnico-ştiinţific din subordinea CNSU nu a aprobat vineri propunerea INSP de a se institui carantina zonală în Bucureşti şi în judeţul Ilfov.

    Şeful DSU, Raed Arafat, a anunţat că decizia adoptată va fi înaintată vineri CNSU.

    „Astăzi (vineri-n.r.) a avut loc întâlnirea grupului tehnico-ştiinífic cu care ne-am consultat pe propunerea INSP-ului de carantinare a zonei Bucureşti-Ilfov. Hotărârea votată cu majoritate, astăzi, în cadrul grupului, a fost de a nu se carantina Bucueşti-Ilfov. Asta va fi propunerea care va merge către CNSU şi care în cursul zilei de astăzi va fi pezentată miniştrilor şi membrilor CNSU şi premierului”, a spus Arafat.

    Conform acestuia, grupul tehnico-ştiinţific a propus întărirea controalelor pentru respectarea măsurilor impuse până acum şi abilitarea grupului de a propune măsuri suplimentare spre aprobare CNSU, dacă situaţia o va impune.

  • Bitcoinul atinge pragul de 60.000 de dolari pentru prima dată din luna aprilie. SEC, autoritatea de supraveghere financiară din SUA, semnalează că ar putea aproba ETF-urile cu expunere pe criptomonede

    Astăzi, Bitcoinul ajunsese pentru scurt timp la pragul de 60.000 de dolari, nivel pe care nu îl mai atinsese din luna aprilie, investitorii anticipând ca SEC (Securities and Exchange Commission – autoritatea de supraveghere financiară din SUA) să aprobe în câteva zile ETF-urile cu expunere pe monede digitale, potrivit Business Insider.

    La ora 16:00, preţul unui Bitcoin era de 59.413 dolari, în creştere cu 3,17% în ultimele 24 de ore. Maximul atins în aprilie este de 64.895 de dolari, activul înregistrând un plus de 104% de la începutul anului.

    Sentimentul general al pieţei pare să se îmbunătăţească , de vreme ce SEC intenţionează să aprobe săptămâna viitoare ETF-urile (exchange traded funds – fonduri tranzacţionate la bursă) cu expunere pe criptomonede.

    Aşteptările au fost stimulate săptămâna trecută de decizia autorităţilor de a aproba ETF-ul Volt Equity. Fondul monitorizează companii cu expunere semnificativă pe Bitcoin sau care îşi generează majoritatea profitului prin activităţi asociate cu Bitcoinul, precum creditele, procesele de minare sau producţia echipamentelor de minare.

    „Este un pas mic, însă unul foarte promiţător. În principiu, SEC-ul şi-a oferit acordul”, spune Will Hamilton, şeful diviziei de trading şi cercetare din cadrul firmei de asset management TCM Capital.

    O actualizare directă a instituţiei ar fi contribuit între timp la evoluţiile de vineri. Ieri, pagina SEC dedicată educaţiei investitorilor a postat un link către un text din luna iunie, care avertiza cu privire la riscurile pe care le implică investiţiile în Bitcoin.

    „Înainte să investiţi într-un fond care deţine contracte futures pe Bitcoin, asiguraţi-vă că înţelegeţi cu adevărat potenţialele riscuri şi beneficii”, reiese din text. Investitorii au interpretat postarea ca pe un semnal conform căruia autorităţile vor aproba respectivele tipuri de fonduri în cursul săptămânii viitoare.

    Totodată, exchange-ul Coinbase a propus crearea unui organ special de reglementare pentru a oferi o soluţie în ceea ce priveşte lipsa de claritate şi control din piaţa crypto, compania fiind de părere că activele digitale ar trebui tratate diferit faţă de acţiuni.

     

  • Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID

    Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a aprobat luni utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID. Aceasta poate fi făcută de persoanele care au mai mult de 18 ani, la cel puţin 6 luni de la doza 2.

    Specialiştii au luat decizia de a aproba utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID pentru persoanele care au cel puţin 18 ani.

    Doza 3 trebuie să fie făcută la peste 6 luni de la doza 2, au stabilit reprezentanţii EMA.

    „Dozele de rapel Comirnaty (Pfizer n.r) pot fi folosite la persoanele de 18 ani şi mai mult, la cel puţin şase luni de la a doua doză”, a declarat Agenţia Europeană a Medicamentului, prin intermediul unui comunicat.

    Doza 3 se administrează în România începând de săptămâna trecută.

  • Premierul Florin Cîţu cere ASF şi ANAF să prezinte ce rapoarte şi controale au făcut la City Insurance în ultimii ani

    Guvernul a aprobat astăzi o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii privind Fondul de Garantare al Asiguraţilor, ca urmare a falimentului companiei City Insurance, iar premierul Florin Cîţu a declarat că a cerut ASF şi ANAF să prezinte ce rapoarte şi controale au făcut la acest asigurător în ultimii ani.

    ”Am aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii pentru fondul de garantare al asiguraţilor, ca urmare a falimentului City Insurance. Toate persoanele păgubite să nu sufere de pe urma acestui falimentul. Am cerut mai multe anchete, pentru că această companie a fost auditată anii de zile şi mi-e greu de crezut că auditorii nu au văzut nimic până acum. Avea o cotă importantă de piaţă. Să vedem ce a facut şi ASF în ultimii ani şi vreau să văd aceste rapoarte, să fie prezentate public. Am discutat cu ministrul Finanţelor să vedem şi ANAF ce controale a avut in ultimii ani şi cu ce rezultate”, a declarat Cîţu după şedinţa de Guvern.

    Fondul de garantare a asiguraţilor (FGA) a anunţat luni că poate proceda, la cererea posibililor creditori de asigurări ai City Insurance, la deschiderea dosarelor de daună, dar cererile de plată nu se pot depune până nu apare decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în Monitorul Oficial.

    Conform deciziei ASF, Fondul de garantare a asiguraţilor va prelua evidenţele complete ale dosarelor de daună, precum şi evidenţele tehnico-operative şi contabile aferente acestora, în termen de 30 de zile de la data retragerii autorizaţiei de funcţionare a societăţii. După preluarea acestora, FGA va proceda la publicarea listelor potenţialilor creditori de asigurare.

    Plata despăgubirilor se va face în limita a 450.000 lei pentru fiecare creditor.

    ASF a anunţat săptămâna trecută respingerea planului de finanţare pe termen scurt şi a planului de redresare, retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii privind deschiderea procedurii de faliment împotriva City Insurance.


     

  • În negocierile pentru PNRR, autorităţile de la Bruxelles cer României un calendar de înlocuire a cărbunelui şi de închidere a unor mine: Lonea şi Lupeci până în 2025, iar Vulcan şi Livezeni până în 2032

    Aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care implică fonduri de 29 miliarde euro, presupune respectarea de către autorităţile române a mai multor condiţii, inclusiv legate de sectorul energetic, un domeniu în care Comisia Europeană cere un calendar de înlocuire a cărbunelui şi un program clar de închidere a unor mine.

    Astfel, potrivit unui document, în negocierile dintre România şi CE se discută aprobarea de către autorităţile de la Bucureşti a unui calendar clar până cel târziu în T2 2022, acesta trebuind să conţină măsuri de închidere sau conservare a minelor şi de reconversie profesională a angajaţilor din aceste zone.

    De asemenea, până în T2 2025 ar trebui închise minele de huilă Lonea şi Lupeci, iar până în T2 2032 următoarele două exploatări miniere de huilă din judeţul Hunedoara, respectiv Vulcan şi Livezeni, precum şi ecologizarea siturilor.

    Discuţiile prevăd ca până în T2 2026 să fie închise şi cel puţin 5 din cele 9 mine de lignit din cadrul CE Oltenia şi să fie înlocuiţi 1300 MW de capacitate instalată de lignit cu sisteme CCGT (combined cycle gas turbine).

    Creşterea preţurilor la energie şi gaze în ultima perioadă a readus în discuţie relevanţa cărbunelui.

    Dincolo de discuţiile globale privind energia verde şi reducerea poluării, cărbunele nu este mort, ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. Spre deosebire de sursele de energie nepoluante, solar sau eolian, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o ţară sau o regiune.

    În Germania de exemplu, în pofida celui mai ambiţios proiect de înverzire a economiei, cărbunele, cel mai poluant combustibil, dă un sfert din energia consumată, iar importurile de cărbune ar putea creşte anul acesta. În plus, cu toate că această ţară îşi dezactivează treptat termocentralele, ultima astfel de unitate a fost pusă în funcţiune abia anul trecut.

    Marea Britanie are în plan deschiderea unei noi mine, iar în SUA apetitul pentru energie şi combustibili fosili împinge în sus cererea de cărbune.  

    România nu depinde în proporţie covârşitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic. Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează preţul în piaţă, scumpirea accelerată a electricităţii de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producţie.

    România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat. 

  • Guvernul a aprobat controversatul program de dezvoltare PNDL 3 – programul de 10 mld. euro, fără miniştrii USR-PLUS: Banii vor veni prin creşterea veniturilor din programul e-facturare. Investiţiile trebuie să se ducă în reţeaua de gaze, apă şi canalizare

    Guvernul a aprobat, vineri, controversatul program de dezvoltare PNDL 3 în valoare de 10 mld. euro, fără ca miniştrii USR-PLUS să participe la şedinţă.

    Banii vor veni prin creşterea veniturilor din programul e-facturare. Investiţiile trebuie să se ducă în reţeaua de gaze, apă şi canalizare.

    Ce conţine nota de fundamentare:

    – urmează să fie finalizate obiectivele de investiţii din domeniile drumuri si apă şi canal, în număr de 3.419 obiective de investiţii cu o valoare finanţată de 22.994 milioane lei, dintr-un total de 6.204 cereri depuse, râmânând un număr de 2.785 de cereri nefinanţate, însumând 26.106 milioane lei

    – la Compania Naţională de Investiţii au fost depuse 554 solicitări pentru drumuri judeţene şi drumuri locale, având o valoare de 8.351 milioane lei

    – în cadrul programului se pot realiza obiective de investiţii precum alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei; sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor; poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale, inclusiv pentru biciclete şi trotinete electrice; sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

    – beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi unităţile administrativteritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

    – finanţarea programului se asigură din sume din transferuri, alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, din sume din bugetele locale alocate cu această destinaţie şi din alte surse legal constituite.

    „Am aprobat singurul punct pe ordinea de zi, Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny (…) Vreau să fie foarte clar că acest program se regăseşte în programul de guvernare şi nu facem, prin decizia de astăzi decât să respectăm programul de guvernare. Cine spune altceva nu face decât să mintă sau nu vrea să respecte programul de guvernare”, a anunţat premierul Florin Cîţu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Premierul a respins acuzaţiile venite de la USR PLUS potrivit cărora programul de investiţii este o încercare de „mituire” a primarilor.

    „M-am asigurat că este un program transparent, folosim standadele de cost de la fondurile europene”, a precizat Florin Cîţu.

    Acest program este controvesat pentru că seamănă cu programele de pe vremea  lui Liviu Dragnea şi PDL prin care erau finanţaţi baronii locali.

     

  • New York Times: Vaccinul Pfizer va primi luni aprobare completă de la FDA. Ce efecte va avea acestă decizie

    Consilierul medical principal al Casei Albe, Dr. Anthony Fauci, a declarat pentru Associated Press pe 8 august că speră că vaccinurile vor începe să primească aprobarea completă „în luna august”, adăugând că aprobarea completă va conduce la o intesificare a vacicnării în multe companii şi instituţii, scrie Mediafax.ro. 

    Companiile americane au înăsprit regulile de vaccinare pentru angajaţi, deoarece cazurile Covid au crescut în toată ţara în ultimele săptămâni, iar unele au citat aprobarea completă a FDA ca parte a procesului decizional.

    Pfizer şi BioNTech au început procesul de solicitare a autorizaţiei complete pentru vaccinul cu două doze în luna mai, după ce au primit autorizaţia de utilizare de urgenţă de la FDA în decembrie. Dacă este autorizat în mod oficial, vaccinul Pfizer şi BioNTech ar rămâne disponibil pe piaţă după încheierea pandemiei, iar companiile vor putea promova vaccinul direct consumatorilor.

    Companiile au anunţat pe 16 august că au început procesul de aprobare pentru o doză de rapel pentru persoanele complet vaccinate după transmiterea datelor studiilor clinice către FDA.

    Un proces similar de autorizare este în desfăşurare şi în UE.

  • Ministerul Economiei a început să publice statusul aplicaţiilor pentru măsura HoReCa: din 10.000 de solicitări doar 335 au fost aprobate deocamdată

    ♦ Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitată de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, însă suma disponibilă pentru această schemă este de 2,5 miliarde lei.

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a publicat vineri, 13 august, prima listă a aplicaţiilor aprobate, response sau în curs de analiză. Conform listei publicate pe site-ul ministerului, aplicaţiile a 335 de companii au fost aprobate, pe când doar trei companii au fost respinse.

    În data de 13 august, cea mai mare sumă aprobată era a companiei Expresion C&M SRL, care a solicitat 3,2 milioane lei, adică sub plafonul de 800.000 euro (3,9 milioane lei), suma maximă pentru care puteau companiile aplica. Expresion C&M SRL, controlată de omul de afaceri Florin Oslobanu, este o companie din Bucureşti care controlează clubul Control din centrul Capitalei şi restaurantele Shift şi Alt Shift. Firma a avut în 2020 o cifră de afaceri de 12 milioane lei, în scădere cu 57% faţă de veniturile încasate în 2019.

    Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitată de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, însă suma disponibilă pentru această schemă este de 2,5 miliarde lei.

    Măsura HoReCa are ca scop sprijinirea companiilor din acest sector economic, de altfel, cel mai afectat de criza pandemică. Însă este una dintre cele mai controversate măsuri de sprijin adoptate ca urmare a efectelor pandemiei.

    Publicarea listei aplicanţilor după închiderea măsurii a creat o confuzie cu privire la suma solicitată de companii din ajutorul de stat. Companiile au susţinut că nu au solicitat acele sume, mult mai mari decât plafonul maxim per companie, însă, reprezentanţii ministerului spun că acelea sunt sumele solicitate de companii. Reprezentanţii Minis­terului Economiei au mai spus că toate cererile vor fi soluţionate în circa două luni de la închiderea măsurii.

    Prezent în emisiunea ZF din data de 4 august, ministrul Economiei, Cladiu Năsui, a declarant că suma din tabelul publicat de Ministerul Economiei este cea pentru care au aplicat companiile, însă nu este şi cea aprobată, urmând a fi analizate.

    Măsura de 20% a întâmpinat încă de la început probleme, astfel că, suma a fost anunţată la sfârşitul anului trecut, dar companiile au putut aplica abia la sfârşitul lunii iunie. O măsură pe cât de aşteptată pe atât de controversată, astfel că, aceasta a fost singura măsură exclusiv dedicate industriei HoReCa, uan dintre cele mai lovite de efectele pandemiei. După câteva luni de aşteptări, când au putut în sfârşit să aplice pentru această măsură, companiile au descoperit că nu o pot face din cauza unei erori a platformei, care nu recunoştea o bună parte din experţii contabili la care au fost nevoite companiile să apeleze. După încheierea perioadei în care companiile au putut aplica, publicarea listei aplicanţilor a reprezentat o altă problemă şi anume aceasta a sumei solicitate.