BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • AEP a aprobat înfiinţarea a 444 secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale

    Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat, prin hotărâre, înfiinţarea a 444 de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din România, transmite instituţia într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    „Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat, prin Hotărârea nr. 35/2019, propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile a 444 de secţii de votare din străinătate la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, transmise de Ministerul Afacerilor Externe în data de 3 octombrie 2019. (…) Potrivit acestei hotărâri, Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor lua măsurile necesare, potrivit legii, pentru asigurarea condiţiilor logistice minimale pentru desfăşurarea votării în secţiile de votare prevăzute în anexă, precum şi pentru aducerea la cunoştinţa alegătorilor din străinătate a sediilor acestora”, transmite AEP, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Florin Cîţu despre impozitatea pensiilor speciale : Pensiile parlamentarilor nu sunt incluse. Ca să vedeţi cât de ipocrit e iniţiatorul. Face pentru pensiile speciale dar pe el nu se include

    Proiectul legislativ a fost aprobat cu 76 de voturi „pentru” şi 16 abţineri.

    Senatorul Florin Cîţu a afirmat că proiectul reliefează ipocrizia iniţiatorului Eugen Teodorovici, care a iniţiat acest proiect, însă nu până la capăt, cum PNL a sugerat de mai multe ori.

    „A venit cu un proiect de lege care merge în direcţia pe care noi am propus-o de ani de zile, dar nu merge până la capăt pentru că vine cu populism. Noi spune că pensiile speciale trebuie să dispară. Media acestor pensii speciale este cam peste 10.000 lei, în timp ce cei care plătesc contribuţii au pensie medie de 1.000 lei. Pensiile parlamentarilor nu sunt incluse.

    Ca să vedeţi cât de ipocrit e iniţiatorul. Face pentru pensiile speciale dar pe el nu se include. De aceea am făcut un amendament pe care sper să îl votaţi. Nu mai avem nevoie de două Românii, ci de o singură României.(…) Am testat astăzi nivelul de ipocrizie şi l-am văzut. PNL s-a abţinut pentru că acesta este un proiect făcut de un inişiator care nu vrea să îşi impoziteze propria pensie. Până când nu veţi învăţa să nu vă mai excludeţi din proiectele de legi, nu vom susţine aceste legi. ”, a afirmat Cîţu.

    Tánczos Barna, senator UDMR, a explicat că partidul va susţine proiectul, însă va propune la Camera Deputaţilor un amendament cu privire la excluderea pragului de 7.000 de lei.

    „Nu poate fi exceptată nicio categorie de la această regulă, nici măcar foştii preşedinţi de stat. Pragul de 7.000 de lei oferă o marjă de netaxare în cazul unor persoane care beneficiază de pensii special, altele în afară de contributivitate, astfel că alte categorii nu vor fi taxate. Toţi cei care au marjă de contributivitate, vor plăti 10%. Altele în afară de contributivitate, for fi scutite. Normal ar fi să eliminăm pragul sau să reducem la pragul de 2.000 de lei. Ar fi trebuit să taxăm toate pensile, la militari, la Curtea de Conturi şamd. Pragul trebuie eliminate şi apoi avem un sistem de taxare clar. UDMR va vota proiectul de lege, însă vom depune acest amendament la Camera Deputaţilor, astfel încât indifferent de sumă, fiecre persoană care beneficiază de aceste venituri să fie taxată.”, a conchis senatorul UDMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Autorităţile locale cer Guvernului ca bugetul pentru 2020 să fie aprobat până la sfârşitul anului

    Reprezentanţii consiliilor judeţene, municipiilor şi comunelor din ţară cer Guvernului să aprobe, până la finalul anului, bugetul pentru anul 2020 şi crearea unui fond de creditare nerambursabilă care să asigure contribuţia proprie la proiectele finanţate din fonduri nerambursabile.

    Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene (UNCJR), Asociaţia Municipiilor din România (AMR) şi Asociaţia Comunelor din România (ACoR) au semnat, miercuri, un acord între cele trei structuri asociative ale administraţiei publice locale din România şi au transmis primului -ministru şi ministrului finanţelor publice solicitările referitoare la echilibrarea bugetelor pentru anul 2020.

    Astfel, UNCJR, AMR şi ACoR solicită Guvernului modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, astfel încât finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale să fie reglementată prin Legea finanţelor publice locale şi nu prin Legea bugetului de stat, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, iar această modificare să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

    De asemenea, UNCJR, AMR şi ACoR îşi doresc un calendar de aprobare a Legii bugetului de stat pe anul 2020, astfel încât bugetul să fie depus de către MFP la Guvern, pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie 2019, Proiectul Legii Bugetului să fie depus de către MFP la Guvern până la data de 15 octombrie 2019, iar apoi să fie supus spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 1 noiembrie 2019.

    Totodată, autorităţile locale mai cer ca începând cu ianuarie 2020, finanţarea sistemului de protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi judeţelor să se aloce integral de la bugetul de stat, prin asigurarea de sume defalcate din TVA cu destinaţie specială, fără ca acestea să greveze bugetele minime de funcţionare ale autorităţilor locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • BREAKING Regina Elizabeth a II-a a APROBAT cererea lui Boris Johnson de suspendare a Parlamentului britanic

    “Regina a aprobat ordinul de suspendare a Parlamentului începând nu mai devreme de luni, 9 septembrie, şi nu mai târziu de joi, 12 septembrie 2019, până pe 14 octombrie 2019 (…)”, se arată într-un comunicat oficial.

    Premierul conservator Boris Johnson i-a cerut reginei Elizabeth a II-a suspendarea Parlamentului pentru a evita o decizie legislativă prin care să fie blocată ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără niciun acord Brexit. Boris Johnson speră să reuşească astfel să retragă Marea Britanie din Uniunea Europeană în orice condiţii, inclusiv fără niciun acord Brexit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai recente proiecte al fraţilor Pavăl. După ce au construit cea mai puternică afacere românească, au continuat să se extindă

    Aceasta este doar una dintre cele mai recente mutări ale celor doi antreprenori care au construit Dedeman, cea mai puternică afacere pornită în urmă cu mai bine de 25 de ani şi care este lider pe piaţa de bricolaj, având o reţea de circa 50 de magazine, peste 10.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 7,2 mld. lei (peste 1,5 mld. euro) în 2018.

    Dragoş Pavăl afirma recent că acum aproape 25 de ani, când a început prima afacere, “nu ştiam nici măcar ce înseamnă acest cuvânt, antreprenor, nu ştiam ce este businessul, nu ştiam ce este un plan de afaceri. Dar am învăţat extrem de repede că menirea unui antreprenor este să identifice sursele de finanţare”.

    Primul împrumut  a fost luat de la o bancă de stat şi era prelungit lunar. Împrumutul care a făcut diferenţa a fost luat la începutul anilor 2000 de la o bancă internaţională prezentă în România, ABN Amro, care a finanţat reţeaua Dedeman pe baza istoricului, fără garanţii. În 2009, când a venit criza, băncile au închis liniile de finanţare când fraţii Pavăl trebuia să construiască magazinul.

    „Atunci am luat o decizie pe care nu i-aş recomanda-o niciunui antreprenor, să se finanţeze din capitalul de lucru. Apoi am primit o finanţare de la bancă, care ne-a ajutat mai departe.”

    Astăzi, Dragoş şi Adrian Pavăl sunt cei mai puternici antreprenori locali, iar în ultimii ani cei doi şi-au extins aria de activitate, pariind atât pe producţie, energie, cât şi pe sectorul imobiliar.

    Dedeman a achiziţionat în 2018 proiectul de birouri The Bridge din Bucureşti, iar în mai 2019 şi-a extins portofoliul imobiliar prin achiziţia proiectului The Office din Cluj-Napoca. Cele două au fost unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa imobiliară locală, fiecare de peste 100 mil. euro.

    Prin intermediul Dedeman (ca de altfel la majoritatea investiţiilor făcute), fraţii Pavăl au intrat la început de august în acţionariatul Antibiotice Iaşi (ATB), principalul producător de medicamente generice din România, cu o participaţie de 0,333%, potrivit raportului semestrial al ATB publicat joi la bursă. Adrian şi Dragoş Pavăl au ajuns astfel la a şasea investiţie pe piaţa de capital din România şi un total de 777 mil. lei. Dedeman este astfel acţionar la Alro Slatina, Cemacon Cluj (materiale de construcţii), Transelectrica, Conpet Ploieşti (transportator de ţiţei prin conducte), Electrica şi mai nou Antibiotice Iaşi.

    Mai mult, în 2019 cei doi fraţi au lansat Equiliant Capital, propriul fond de investiţii dedicat IMM-urilor româneşti care au deja un business cu o istorie, dar care au nevoie de bani pentru dezvoltare şi extindere.

  • Sorina Pintea, despre Spitalul Săpoca: Sunt 45 de posturi aprobate, buget există

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, într-o conferinţă de presă la Brăila, că nu există justificare în privinţa lipsei de personal de la Spitalul din Săpoca, deoarece unitatea medicală are aprobare şi buget pentru 45 de posturi.

    „Există posturi aprobate de Ministerul Sănătăţii, am înţeles că vineri apăruseră posturile pe care spitalul urmează să le scoată la concurs. Eu le-am sugerat să scoată toate posturile aprobate la concurs, pentru că sunt 45 de posturi aprobate. Dacă nu era aprobare, nu erau finanţate, era o mare problemă. Ei spuneau că nu au buget, dar buget există. Cei de acolo ştiau că ministerul le plăteşte salariile. Nici vorbă, nu ministerul face aceste plăţi”, a declarat ministrul Sorina Pintea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea Camerei Deputaţilor aprobă, luni, convocarea sesiunii extraordinare cerută de Opoziţie

    “Posibil Birou Permanent în Camera Deputaţilor, luni, pentru aprobarea sesiunii extraordinare cerută de Opoziţie”, a declarat Florin Iordache, marţi, pentru MEDIAFAX.

    “Este posibil ca şedinţa să aibă loc la ora 12 sau 13, urmând să fie discutate punctele care vor fi incluse pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare precum amnistia, recursul compensatoriu, respingerea Ordonanţei de Urgenţă 114 şi a Ordonanţei de Urgenţă 51”, a mai precizat acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul de iarnă ia în calcul o creştere a consumului de electricitate de 2,2%

    Guvernului României a aprobat în şedinţa de luni Programul de iarnă în domeniul energetic, care se adresează tuturor producătorilor de energie electrică şi producatoriilor de energie electrică şi termică în cogenerare şi se aplică în perioada 1 noiembrie 2019 – 31 martie 2020.

    Prin Programul de iarnă se stabileşte nivelul stocurilor de combustibili în vederea producerii de energie electrică pe care producătorii trebuie să îl asigure până la data de 1 noiembrie 2019, dar şi necesarul de volum de apă din lacurile de amenajare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai aşteptată autostradă din România a devenit obiectiv de interes naţional

    “Tot în cadrul şedinţei de astăzi, am aprobat ca proiectul autostrăzii Ploieşti-Braşov să fie declarat obiectiv strategic de interes naţional. În acest context, am atenţionat-o pe doamna Prim-ministru că încă de la finalul anului trecut este în vigoare o lege pe care Guvernul continuă să o încalce şi care prevede obligativitatea construirii Autostrăzii Moldovei”, a afirmat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.

    Şeful statului a mai transmis că a propus declararea Autostrăzii Moldovei ca obiectiv strategic de interes naţional.

    “Avem o nouă dovadă a incapacităţii acestei guvernări de a dezvolta România. Este deplina responsabilitate a Guvernului de a găsi acele soluţii care se impun pentru a putea realiza aceste proiecte prioritare pentru milioane de români, inclusiv posibilitatea declarării şi acestui obiectiv de infrastructură ca unul strategic de interes naţional, lucru pe care l-am propus foarte concret în şedinţa CSAT-ului de astăzi”, a mai spus acesta.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Franţa versus SUA reprezintă noua etapă a conflictului comercial care se extinde la nivel global, după ce francezii au decis să taxeze marile corporaţii de tehnologie precum Amazon şi Facebook

    Senatul francez a aprobat astăzi o legislaţie prin care Franţa va taxa veniturile marilor corporaţii de tehnologie precum Google, Amazon şi Facebook, sfidând avertismentul lansat de administraţia lui Donald Trump, care susţine că francezii „iau la ţintă companiile americane pe nedrept”, potrivit CNBC.

    Miercuri, Trump a cerut o investigaţie asupra aşa-numite „taxe digitale” pe companiile de tehnologie. Taxa de 3% ar urma să se aplice pe veniturile realizate în Franţa de circa 30 de companii mari, majoritatea americane.

    „Franţa este suverană, şi Franţa îşi decide propriile reguli fiscale. Şi aşa va face în continuare”, spune Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe din Franţa.

    El a adăugat că SUA şi Franţa pot ajunge la acorduri, în loc de ameninţări, pentru a ajunge la un sistem de „taxare corectă” pentru giganţii internetului.

    Într-o declaraţie lansată miercuri, Robert Lighthizer a vorbit în dreptul Biroului de Comerţ din SUA şi a spus că americanii vor investiga dacă taxa francezilor „dă dovadă de discriminare sau dacă este nerezonabilă şi împovărează sau restricţionează comerţul SUA”.

    Rezultatul investigaţiei ar putea duce la noi tarife aplicate de americani asupra importurilor pe bunurile franceze, agravând tensiunile comerciale globale.

    Lighthizer a adăugat că SUA va continua să sprijine eforturile OCDE-ului de a ajunge la un acord multilateral cu privire la taxarea economiei digitale. Totuşi, OCDE-ul a anunţat că nu va ajunge la o concluzie până în 2020.

    Francezii au vrut să meargă înaintea curentului şi au proiectat propria variantă de taxă digitală. Taxa ar urma să se aplice companiilor care generează la nivel global venituri din servicii digitale de cel puţin 750 milioane euro, din care cel puţin 25 milioane euro sunt realizate pe operaţiunile din Franţa. Le Maire a anunţat că taxa poate ajunge până la un nivel maxim de 500 milioane euro pe an.