Din 2010 până în 2020, achiziţia unui apartament pentru a-l da apoi în chirie a fost o investiţie foarte bună, cu un randament de 6-10% chiar 12% la euro, de 3-4 ori faţă de dobânda bancară la euro.
La un apartament de 45.000-50.000 de euro, cumpărat când piaţa se prăbuşise, puteai obţine o chirie de 300-400 euro pe lună.
Programul „Prima Casă” a ţinut preţurile apartamentelor jos, făcând din achiziţia unui apartament o investiţie de vis.
În timp ce unii caută locuinţe care să iasă cât mai puţin în evidenţă, dar care să aibă tot confortul la care s-ar putea aştepta nişte persoane de condiţia lor, alţii îşi măsoară succesul după înălţimea tavanului, scrie The Telegraph.
Tendinţa se remarcă pe piaţa imobiliară din Londra, cel puţin, unde altădată numai cele mai scumpe locuinţe noi aveau tavanul de trei metri. Diverşi ultrabogaţi în căutare de locuinţe se uită acum şi la înălţimea încăperilor acesteia: cu cât mai mare, cu atât mai bine se simt ocupanţii, afirmă experţii imobiliari. Avantajaţi sunt dezvoltatorii care nu construiesc de la zero, ci se ocupă de transformarea unor vechi clădiri, ca biserici ori centre comerciale, în apartamente, dat fiind că aceste imobile pot avea tavane cu înălţimea de şase până la 14 metri, fiind astfel mai uşor de amenajat sub formă de locuinţe pe gustul potenţialilor clienţi. Pe de altă parte, unii dezvoltatori de locuinţe noi de lux consideră că merită să investească în spaţii cu tavane înalte, chiar dacă astfel încap mai puţine apartamente în clădire, deoarece clienţii sunt dispuşi să plătească în plus pentru a avea o înălţime a camerelor de patru metri şi jumătate în loc de trei metri. Ultrabogaţii care caută asemenea locuinţe sunt atraşi de impresia de grandoare pe care o lasă acestea şi ţin să pună în valoare spaţiul prin diferite metode. Unii adaugă un mezanin, iar alţii aleg scări centrale spectaculoase, atârnă scaune de tavan pe post de opere de artă, subliniază înălţimea cu picturi murale ori îşi expun colecţia de artă pe tot peretele de sus până jos sau chiar îşi amenajează o sală unde să facă mişcare folosind dispozitive agăţate de plafon care să le permită să stea suspendaţi. Locuinţele foarte înalte au însă şi un dezavantaj: mobila trebuie, în general, să fie proiectată special pentru ele ca să nu pară prea mică.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a transmis că Guvernul ia în calcul o taxă suplimentară aplicată celor care au mai multe maşini sau apartamente.
Adrian Câciu a spus că nu i se pare „normal să ai acelaşi impozit, dacă ai mai multe proprietăţi.”
Ministrul Finanţelor a transmis că Guvernul are în vedere şi o analiză privind impozitarea bacşişului în domeniul Horeca, precum şi eliminarea scutirii de impozit pe venit din sectorul IT.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat că Guvernul are în vedere o taxare suplimentară a celor ce au mai multe maşini sau aparmentente. Într-un interviu acordat pentru Hotnews, ministrul Finaţelor a precizat că nu consideră „normal să ai acelaşi impozit dacă ai mai multe proprietăţi”.
Ministrul Adrian Câciu a mai spus că, în opinia sa, impozitul ar trebui să fie aplicat începând cu a treia proprietate sau a treia maşină, iar banii ar trebui să meargă la bugetul local, nu la cel naţional.
♦ Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere au continuat să urce în ianuarie cu cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, de 7%, şi zece din cele 20 de cartiere luate în calcul au preţuri de peste 100.000 de euro, cel mai ridicat număr de la începutul lui 2009.
Luna ianuarie a adus o accelerare şi mai puternică a preţurilor apartamentelor vechi cu trei camere din Capitală la o medie de 105.500 de euro, în urcare cu 7% faţă de perioada similară din 2021 şi maximul ultimului deceniu, valoare care nu a mai fost atinsă din prima jumătate a anului 2009, potrivit calculelor SVN România. Indexul imobiliar realizat de ZF şi SVN România este una dintre cele mai vechi şi constante analize realizate pe piaţa rezidenţială locală, primele statistici fiind publicate în anii 2007-2008. Raportat la nivelul lunii decembrie, ianuarie 2022 a adus un avans de 1.600 de euro sau 1,6%.
„Creşterea preţurilor s-a accelerat la început de an. De regulă, în luna ianuarie sunt scoase la vânzare numeroase proprietăţi, aşteptările proprietarilor fiind de regulă mai mari, indiferent de perioadă – aceasta fiind în general explicaţia pentru creşterile mai semnificative înregistrate de obicei în luna ianuarie. Totuşi, există şi o creştere de bază, corelată în principal cu rata inflaţiei şi cu cererea crescută“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN România.
Pentru 2022 estimăm o majorare a preţurilor de aproximativ 15% pe segmentul nou, în principal ca urmare a creşterii costurilor, şi o majorare mai redusă pe segmentul locuinţelor vechi“, a mai spus el.
Din cele 20 de zone luate în calcul la nivelul Capitalei, zece au atins sau depăşit pragul de 100.000 de euro. Cel mai nou cartier care a atins acest nivel este zona Iancului care de la 93.000 în decembrie a urcat la 100.000 în ianuarie. Pe de altă parte, zona Iancului a început anul 2021 tot aproape de acest nivel, cu 96.000 de euro în ianuarie 2021, pentru ca ulterior în septembrie şi octombrie să scadă la 86.000 de euro.
Cele mai mari creşteri s-au înregistrat luna trecută în Militari – 8.000 de euro, Crângaşi – 8.000 de euro, Titan – 7.000 de euro şi Iancului. În total, opt cartiere au înregistrat creşteri faţă de luna anterioară în ianuarie.
De partea cealaltă, principalele scăderi au fost înregistrate în zonele 1 Decembrie, de 2.000 de euro, Colentina cu 3.000 de euro şi Berceni cu 5.000 de euro. Dacă în vara anului trecut zona Berceni urca la peste 90.000 de euro, la început de an a scăzut la 81.000 de euro.
Conform datelor statistice, între 4 şi 5 milioane de români au plecat din ţară, România fiind pe locul doi în lume, după Siria, la emigraţie. Şi la noi nu a fost război. Căderea comunismului şi globalizarea au deschis larg porţile pentru români de a pleca la muncă în afară – valul anilor ’90 şi începutul anilor 2000, apoi au urmat valurile celor care au vrut să plece de tot din ţară, din „n” motive. Întâi au fost banii: la muncă în Grecia, Italia, Spania, Germania, Franţa şi apoi Marea Britanie şi ţările nordice puteai să câştigi de 5-10 ori mai mult faţă de România, respectiv 200 de euro, într-un caz fericit, versus 800-2.000 de euro în afară, asta bineînţeles în funcţie de jobul obţinut.
Ulterior, a venit valul celor care au plecat din ţară nu pentru bani, ci pentru poziţii externe, pentru infrastructura socială şi pentru că s-au săturat ca în fiecare zi în România să ducă câte o luptă. Conform Hotnews, care citează datele obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, în ultimii ani a crescut ponderea românilor de 40-50 de ani care emigrează definitiv, la egalitate cu tinerii de 20-30 de ani care pleacă din ţară. 2018 a fost anul de vârf în privinţa emigrării definitive. Cei care pleacă de tot din România la 40-50 de ani nu o fac pentru bani, pentru că în cele mai multe dintre cazuri au şi bani, au apartament, au maşină, au chiar un job bun, ci pleacă pentru că s-au săturat să mai aştepte să se întâmple ceva în România.
Percepţia generală este că lucrurile, începând de la interacţiunea cu sistemul public, modul cum liderii politici conduc ţara, merg tot mai prost, că nu se vede nimic bun la orizont. Deşi au bani să călătorească, să-şi susţină un nivel de trai rezonabil, tot ce văd în jur nu aduce nimic bun. Reţelele sociale contribuie din ce în ce mai mult la această percepţie, iar în mintea multor români se instaurează ideea că, dacă nu pleacă acum, ratează nu viitorul lor, ci viitorul copiilor. Mergând în Bucureşti destul de mult cu Uberul, am avut şansa să interacţionez în ianuarie cu doi şoferi/parteneri, cum li se spune, care au lucrat mulţi ani în străinătate şi care s-au întors în ţară de la începutul lui 2020.
De ce aţi venit înapoi? Până la urmă, în afară tot între străini eşti şi, odată cu trecerea anilor, acest lucru începe să devină o problemă, a răspuns unul dintre ei. De ce nu v-aţi apucat de o afacere? Asta a fost şi ideea când am revenit în Bucureşti, dar am studiat piaţa, de la spălătorii automate, un restaurant, până la un 5 to go şi mi s-a părut că este foarte greu. Aici nu vorbesc de muncă, pentru că am muncit în afară, ci e foarte greu să faci business, totul este birocratic şi nu ştii cine vine peste tine să-ţi mai ceară ceva sau câte ceva. Am venit cu nişte bani în ţară, dar nu vreau să mi-i pierd. Nu am bani să cumpăr mai multe apartamente ca să le dau apoi în chirie. În România nu este vorba de cât sunt taxele şi impozitele, pentru că este bine comparativ cu alte ţări, în România este vorba despre cum faci afaceri.
Parcă statul vrea să te izgonească, să te dea afară, nu să te primească. Cât câştigi pe un Uber? Dacă mergi mult, dacă ieşi pe stradă, ajungi şi la 9.000 de lei net. Şi nu este bine? Este foarte bine, dar multă lume nu ştie ce înseamnă să conduci în Bucureşti. Cine a câştigat ceva bani la muncă în afară, imediat îşi cumpără un apartament pe care apoi să îl închirieze dacă pleacă din nou la muncă în afară pe o perioadă limitată. Multă lume se întreabă cine cumpără apartamentele care se fac în marile oraşe sau cine cumpără apartamentele de la mare. O parte dintre ei sunt cei care au muncit sau muncesc în continuare în afară şi vor să-şi plaseze banii în ţară. Dar indiferent de oportunităţile şi randamentele pe care poţi să le câştigi în România, percepţia faţă de business, faţă de cum se fac afacerile, este proastă şi îi descurajează pe foarte mulţi să facă ceva, nu să stea pe Uber.
Economia României este la extreme: puţine companii mari, cele mai multe dintre ele fiind multinaţionale şi foarte, foarte, foarte multe companii mici care au afaceri din care aproape că nu pot să plătească niciun salariu mediu, care a ajuns la 700 de euro net pe lună. Dacă iei o franciză 5 to go poţi să ai şansa să câştigi/să-ţi rămână la finalul lunii 1.500 de euro pe medie. Uberul este o alternativă, cel puţin în Bucureşti, pentru cei care decid să se întoarcă în ţară, dar ce facem cu businessul?
(cristian.hostiuc@zf.ro)
Ideea de a locui în vârful unui turn rezidenţial, fără vecini deasupra şi departe de oameni nu li se mai pare la fel de bună tuturor superbogaţilor, scrie The Telegraph. Motivul pentru care caută altfel de locuinţe îl reprezintă dorinţa de nu a atrage atenţia asupra lor. Aşa se face că se preferă fie case, fie clădiri cu puţine etaje şi aspect cât mai obişnuit, ceea ce avantajează Londra în dauna New Yorkului sau a Hong Kongului, atunci când superbogaţii doresc să treacă neobservaţi, susţin experţii imobiliari.
Nu puţini dintre ei nu mai vor să locuiască în ceea ce este perceput drept „clădire de miliardari” şi nici măcar să fie văzuţi acolo. Chiar dacă nu se mai orientează ca altădată spre penthouse-uri cu care să dea mari, aceştia nu sunt dispuşi să renunţe la lux şi serviciile cu care au fost obişnuiţi, dar nici la zonele foarte bune, alegând fie case istorice, care pot fi amenajate după gustul lor şi pot oferi izolarea necesară în ultimii doi ani, fie clădiri noi cu apartamente special construite pentru asemenea clienţi.
Atraşi de intimitatea oferită, unii superbogaţi aleg să se mute de la penthouse-uri la ceva mai discret, chiar dacă pentru asta trebuie să schimbe şi oraşul în care stau. Un exemplu de complex de apartamente nou care din stradă nu trădează luxul din interior cerut de locatari este TwentyFive din zona rezidenţială Marylebone, unde cea mai mică locuinţă costă echivalentul a 1,7 de milioane de euro.
Conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI – în 2021 au fost tranzacţionate 698.756 de imobile, cu 95.951 mai multe faţă de 2020. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în decembrie – 74.429, dintre care în Bucureşti 14.438, în Ilfov 4.902 şi Constanţa 3.950. Numărul ipotecilor în decembrie 2021 a fost de 28.924, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti – 6.523.
De la 1 ianuarie 2022 plafonul pentru care se plăteşte TVA de 5% a crescut de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor care să acopere inflaţia, creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea salariilor, creşterea preţurilor la terenuri.
Conform ZF Index Imobiliar, realizat împreună cu societatea de consultanţă imobiliară SVN, preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti au urcat în decembrie cu cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, de 5,6%, faţă de decembrie 2020. 9 din cele 20 de cartiere din Capitală luate în calcul au preţuri de peste 100.000 de euro, cel mai ridicat număr de la începutul lui 2009.
Andrei Sârbu, CEO al SVN România, spune că 2021 a stabilit un record absolut de tranzacţii înregistrate, contrar unor opinii analiste anterioare, iar 2022 va fi un an la fel de bun. Consumatorii s-au obişnuit cu actualul context pandemic, cererea este în continuare solvabilă, iar creşterea preconizată a dobânzilor trebuie privită într-un context mai larg, raportat la salarii.
El dă ca exemplu faptul că rata medie pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti deţinea un procent de 52% din salariul mediu net la nivel naţional în T2/2020, atunci când IRCC era de 2,44%. În T1 2022, când IRCC este de 1,17%, rata medie deţine un procent de 45,5% din salariul mediu net la nivel naţional. În octombrie 2008 preţul unui apartament cu trei camere din Bucureşti a fost de 139.000 de euro, pentru a scădea an de an până în 2014, când a ajuns la 74.600 euro. De atunci preţurile au urcat constant, ajungând la 100.600 euro la finalul lui 2021. În 2021, în Bucureşti au fost livrate aproape 20.000 de locuinţe noi.
Lucian Azoiţei, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Forty Management spune că există o tendinţă internaţională, valabilă şi în România, de a investi foarte mult în zona imobiliară pentru a te proteja de această inflaţie galopantă care vine peste noi, iar în situaţiile de criză, casele sunt totdeauna un activ foarte important. El spune că în acest context, în 2022 vom vedea în continuare creşteri de preţuri la imobiliare datorate cererii, datorate creşterii preţurilor materialelor de construcţii şi celor care vor să cumpere apartamente pentru investiţii, pentru a le da în chirie.
Din cauza creşterii inflaţiei, BNR a început să majoreze dobânda de referinţă şi dobânda Lombard la care se împrumută băncile, ceea ce, inevitabil, va duce la o creştere a dobânzilor pentru cei care vor să ia un credit ipotecar şi imobiliar, dar şi pentru dezvoltatori.
Din cauza faptului că IRCC, indicatorul de referinţă folosit pentru creditele noi, are un decalaj de calcul de şase luni (IRCC pentru T1/2022 are la bază dobânzile de pe piaţa interbancară din T2/2021, atunci când dobânzile scăzuseră), creşterea dobânzilor încă nu se vede în ratele lunare de plată.
laPentru că piaţa imobiliară a început să se încălzească, cu tranzacţii şi preţuri în creştere, BNR a majorat de la 1 ianuarie avansul pentru creditele imobiliare de investiţii de la 15% la 25%.
La nivel internaţional, ultimii doi ani au fost foarte buni pentru piaţa imobiliară americană, acolo unde preţurile au atins maxime istorice. Dar apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor au dus şi la o creştere, la începutul acestui an, a dobânzilor la creditele ipotecare: dobânda medie pentru un împrumut pe 30 de ani cu o dobândă fixă a crescut la 3,22%, faţă de 2,65% în 2020. Preţul mediu al unei casei a ajuns în noiembrie 2021 la 353.900 de dolari, plus 13,9% faţă de noiembrie 2020, conform unui articol din Wall Street Journal.
Conform unei analize din The Economist, unul dintre cei mai importanţi factori care au dus la creşterea preţurilor, pe lângă dobânzile ultrascăzute, este legat de oferta în scădere de imobile din SUA, situaţie întâlnită în toate economiile occidentale. Conform datelor analizate de The Economist, dezvoltările noi imobiliare din ţările bogate sunt la jumătate faţă de nivelul de la mijlocul anilor 1960. Paradoxal, încălcând teoria economică, cererea în creştere de case/apartamente nu a dus la creşterea ofertei, adică s-a construit mai puţin, ceea ce în final a dus la creşterea preţurilor.
În Bucureşti, blocajul din ultimul an la nivelul autorizaţiilor de construcţie va duce la o scădere a ofertei în următorii ani pe zona rezidenţială, ceea ce va pune presiune pe preţuri.
Piaţa imobiliară din principalele oraşe, acolo unde există activitate economică, unde locurile de muncă sunt mai bine plătite, va fi în creştere în 2022 chiar dacă pe segmentul achiziţiilor de investiţii pentru închiriere sunt ceva probleme, având în vedere că nu am scăpat de pandemie.
Oricum, dacă ne uităm pe graficul ZF Index Imobiliar, pentru a atinge preţurile din 2008 piaţa ar mai trebui să crească cu 30%. Dar între timp salariul mediu a crescut de două ori şi ceva, de la 1.500 de lei la 3.600 de lei.
Aceată opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.
Rin Grand Hotel, hotelul din sudul Bucureştiului, de lângă târgul de maşini Vitan, o investiţie de 60 mil. euro, care stârnea controverse la lansarea din 2017, când era anunţat ca „cel mai mare hotel din Europa“, s-a închis pentru turişti şi va fi convertit integral în apartamente.
„Pandemia ne-a afectat foarte mult, gradul de ocupare şi veniturile s-au prăbuşit dramatic la Rin Grand Hotel, veniturile au scăzut cu 80%, am adus chiar bani de acasă. L-am închis şi transformăm ultimele camere ce funcţionau în regim hotelier în apartamente. Până în vara anului viitor vom finaliza această conversie“, a spus pentru ZF Ionuţ Negoiţă, proprietarul hotelului, fratele lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3. Anul trecut mai funcţionau în regim hotelier 480 din cele aproape 1.500 de camere pe care le avea la deschidere hotelul.
Ionuţ Negoiţă, fostul acţionar majoritar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti, cu afaceri în turism dar şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală spune că se va concentra doar pe investiţii în zona rezidenţială. “În turism aşteptăm vremuri mai bune. Vom continua investiţiile pe rezidenţial”.
La lansarea în 2007, fraţii Negoiţă erau încrezători că cele 1.460 de camere vor fi bine primate de piaţă şi că hotelul Rin Grand Hotel va deveni profitabil în doar câţiva ani. În 2012, doar o treime din capacitatea totală de cazare mai funcţiona în regim hotelier, restul fiind transformată în apartamente care au fost scoase la vânzare.
Conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI – în 2021 au fost tranzacţionate 698.756 de imobile, cu 95.951 mai multe faţă de 2020. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în decembrie – 74.429, dintre care în Bucureşti 14.438, în Ilfov 4.902 şi Constanţa 3.950. Numărul ipotecilor în decembrie 2021 a fost de 28.924, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti – 6.523. De la 1 ianuarie 2022 plafonul pentru care se plăteşte TVA de 5% a crescut de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor care să acopere inflaţia, creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea salariilor, creşterea preţurilor la terenuri. Conform ZF Index Imobiliar, realizat împreună cu societatea de consultanţă imobiliară SVN, preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti au urcat în decembrie cu cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, de 5,6%, faţă de decembrie 2020. 9 din cele 20 de cartiere din Capitală luate în calcul au preţuri de peste 100.000 de euro, cel mai ridicat număr de la începutul lui 2009. Andrei Sârbu, CEO al SVN România, spune că 2021 a stabilit un record absolut de tranzacţii înregistrate, contrar unor opinii analiste anterioare, iar 2022 va fi un an la fel de bun. Consumatorii s-au obişnuit cu actualul context pandemic, cererea este în continuare solvabilă, iar creşterea preconizată a dobânzilor trebuie privită într-un context mai larg, raportat la salarii.
El dă ca exemplu faptul că rata medie pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti deţinea un procent de 52% din salariul mediu net la nivel naţional în T2/2020, atunci când IRCC era de 2,44%. În T1 2022, când IRCC este de 1,17%, rata medie deţine un procent de 45,5% din salariul mediu net la nivel naţional. În octombrie 2008 preţul unui apartament cu trei camere din Bucureşti a fost de 139.000 de euro, pentru a scădea an de an până în 2014, când a ajuns la 74.600 euro. De atunci preţurile au urcat constant, ajungând la 100.600 euro la finalul lui 2021. În 2021, în Bucureşti au fost livrate aproape 20.000 de locuinţe noi. Lucian Azoiţei, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Forty Management spune că există o tendinţă internaţională, valabilă şi în România, de a investi foarte mult în zona imobiliară pentru a te proteja de această inflaţie galopantă care vine peste noi, iar în situaţiile de criză, casele sunt totdeauna un activ foarte important. El spune că în acest context, în 2022 vom vedea în continuare creşteri de preţuri la imobiliare datorate cererii, datorate creşterii preţurilor materialelor de construcţii şi celor care vor să cumpere apartamente pentru investiţii, pentru a le da în chirie.
Din cauza creşterii inflaţiei, BNR a început să majoreze dobânda de referinţă şi dobânda Lombard la care se împrumută băncile, ceea ce, inevitabil, va duce la o creştere a dobânzilor pentru cei care vor să ia un credit ipotecar şi imobiliar, dar şi pentru dezvoltatori. Din cauza faptului că IRCC, indicatorul de referinţă folosit pentru creditele noi, are un decalaj de calcul de şase luni (IRCC pentru T1/2022 are la bază dobânzile de pe piaţa interbancară din T2/2021, atunci când dobânzile scăzuseră), creşterea dobânzilor încă nu se vede în ratele lunare de plată. Pentru că piaţa imobiliară a început să se încălzească, cu tranzacţii şi preţuri în creştere, BNR a majorat de la 1 ianuarie avansul pentru creditele imobiliare de investiţii de la 15% la 25%. La nivel internaţional, ultimii doi ani au fost foarte buni pentru piaţa imobiliară americană, acolo unde preţurile au atins maxime istorice. Dar apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor au dus şi la o creştere, la începutul acestui an, a dobânzilor la creditele ipotecare: dobânda medie pentru un împrumut pe 30 de ani cu o dobândă fixă a crescut la 3,22%, faţă de 2,65% în 2020. Preţul mediu al unei casei a ajuns în noiembrie 2021 la 353.900 de dolari, plus 13,9% faţă de noiembrie 2020, conform unui articol din Wall Street Journal.
Conform unei analize din The Economist, unul dintre cei mai importanţi factori care au dus la creşterea preţurilor, pe lângă dobânzile ultrascăzute, este legat de oferta în scădere de imobile din SUA, situaţie întâlnită în toate economiile occidentale. Conform datelor analizate de The Economist, dezvoltările noi imobiliare din ţările bogate sunt la jumătate faţă de nivelul de la mijlocul anilor 1960. Paradoxal, încălcând teoria economică, cererea în creştere de case/apartamente nu a dus la creşterea ofertei, adică s-a construit mai puţin, ceea ce în final a dus la creşterea preţurilor. În Bucureşti, blocajul din ultimul an la nivelul autorizaţiilor de construcţie va duce la o scădere a ofertei în următorii ani pe zona rezidenţială, ceea ce va pune presiune pe preţuri. Piaţa imobiliară din principalele oraşe, acolo unde există activitate economică, unde locurile de muncă sunt mai bine plătite, va fi în creştere în 2022 chiar dacă pe segmentul achiziţiilor de investiţii pentru închiriere sunt ceva probleme, având în vedere că nu am scăpat de pandemie. Oricum, dacă ne uităm pe graficul ZF Index Imobiliar, pentru a atinge preţurile din 2008 piaţa ar mai trebui să crească cu 30%.
Bucureştiul va putea „trăi” doar dacă apartamentele din blocurile noi se vor conecta la sistemul de distribuţie a energiei termice, la centrale de scară sau de bloc, afirmă ministrul Mediului, Tanczos Barna. El spune că România nu e pregătită să treacă pe sistem de încălzire pe energie electrică.
„Voi propune coaliţiei de guvernare, în luna ianuarie, o reglementare nouă, adică o interdicţie de centrale individuale în blocurile noi. Nu este un capăt de ţară. Sunt deja oraşe unde se recomandă, în primul rând, conectarea la sistemul de distribuţie a energiei termice, după care varianta aceasta, cu centrale la nivel de scară, măcar sau, dacă nu, la nivel de bloc. Deci, nu este o noutate. Bucureştiul este oraşul care doar aşa poate să trăiască”, spune, la Digi24, Tanczos Barna.
El precizează că interdicţia centratelor individuale în apartamentele din blocurile noi ar putea fi instituită „probabil până în mijlocul anului”.
„Dacă va fi proiect de lege, va trebui să treacă de Parlament. Dacă va fi ordonanţă de urgenţă, o să apară un pic mai devreme, dar, încă o dată, nu se va interveni peste cele care sunt deja autorizate şi sunt la locuinţele individuale nou construite. În locuinţa individuală n-ai altă variantă decât varianta centralei pe lemne sau pe gaz, electrică, individuale. Astăzi, România nu este pregătită să treacă pe sistem de încălzire pe energie electrică.
Dar ar trebui să îşi propună. Sunt conştient de faptul că pentru acest lucru este nevoie de dezvoltare reţelelor, care necesită investiţii uriaşe şi timp de ordinul zecilor de ani”, adaugă ministrul Mediului.