Ministerul Apărării din Ucraina transmite pe Twitter că vineri ar fi fost ucişi peste 1.000 de soldaţi ruşi.
”Astăzi, numărul pierderilor din forţele de ocupaţie ale Federaţiei Ruse este de peste o mie de soldaţi. Rusia nu a suferit un număr atât de mare de victime în o perioadă aşa scurtă de ostilităţi în toată existenţa sa, în niciunul dintre conflictele armate pe care le-a început.”
Bulgaria a reacţionat vehement, vineri, la solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO, iar Guvernul de la Sofia argumentează că are dreptul suveran de a lua propriile decizii în materie de apărare, în colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică, informează agenţia Reuters.
“Bulgaria este o ţară suverană, care a luat o decizie în urmă cu mult timp, aceea de a deveni stat membru NATO. În acest context, noi decidem singuri cum ne organizăm apărarea ţării, prin coordonare cu partenerii noştri”, a declarat premierul Kiril Petkov.
Administraţia Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanţiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. “Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat vineri Ministerul de Externe de la Moscova.
Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi “nu se consideră adversare” şi prin care erau definite “mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună şi lipsită de fundament poziţia Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reaminteşte că prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, “mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. “Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.
Secretarul de Stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au stabilit vineri continuarea discuţiilor pentru depăşirea tensiunilor, urmând să fie formulate răspunsuri săptămâna viitoare şi existând posibilitatea unui nou summit al preşedinţilor Joseph Biden şi Vladimir Putin. “Am stabilit că este important ca procesul diplomatic să continue. Rusia trebuie să decidă ce direcţie vrea să urmeze. Eu cred că suntem pe o cale mai clară de înţelegere a preocupărilor în mod reciproc. Statele Unite şi aliaţii europeni s-au pregătit să analizeze modalităţi de a aborda preocupările Rusiei privind prezenţa NATO în apropierea frontierelor sale, dar doar pe bază de reciprocitate”, a declarat Antony Blinken după întâlnirea desfăşurată în oraşul elveţian Geneva.
Producătorul de ambulanţe şi vehicule speciale Deltamed din judeţul Cluj, un business controlat de patru antreprenori locali, va deschide o nouă unitate de producţie la Aiud, judeţul Alba.
“Ieri s-a încheiat licitaţia publică prin care compania a concesionat peste 13.000 mp în municipiul Aiud. Deltamed îşi doreşte edificarea, într-o primă etapă, a unei hale metalice moderne de producţie, în suprafaţă de aproximativ 1.500 mp, amenajarea platformelor, împrejmuirea şi racordarea la utilităţi, urmate de creşterea capacităţii de producţie cu încă o structură similară, în decursul următorilor doi ani de la instalare”, anunţă Invest în Aiud.
Cinci tineri originari din Aiud au creat în prima parte a anului 2021 platforma Invest in Aiud pentru a atrage atenţia investitorilor pe care speră să-i găsească pe platforma de socializare de business LinkedIn. Aici, ei au făcut o prezentare a oraşului, au enumerat 10 motive pentru a investi în Aiud şi au adunat mai bine de 10 terenuri şi hale disponibile.
Terenul pe care va ridica Deltamed o nouă fabrică este concesionat de la autorităţile locale.
“Deltamed are un punct de lucru la Gilău şi va deschide încă unul la Aiud pentru că există cerere mare pentru produsele companiei. Compania a concesionat un teren de 13.000 mp de la stat. La o primă licitaţie publică au participat doar ei şi atunci licitaţia s-a anulat pentru că aşa prevede legea. La a doua au fost din nou singura companie care a licitat, aşa că au ieşit câştigători, conform legii”, spune Tiberiu Grecu, unul dintre fondatorii Invest in Aiud. Pe profilul său de pe reţeaua de socializare LinkedIn el apare şi consilier în cadrul primăriei din oraş. Aiud este un oraş de circa 25.000 de locuitori din judeţul Alba.
Deltamed figurează pe plaforma de analiză de business Confidas.ro ca fiind deţinută de Dan Vasile Gorgan (80%), Daniela Georgeta Gavrilă (10%), Ioan Dan Oşan şi Mihai George Oşan, fiecare cu 5%. Compania a avut afaceri de 155 mil. lei în 2021, minus 26,6%. Businessul a accelerat puternic în 2018 şi 2019 pentru firma cu aproape 60 de salariaţi. De aceea, în 2020, publicaţia Financial Times a inclus compania în Topul 1.000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere. E vorba de ritmul din 2019 vs 2018. Deltamed ocupa locul 595 în top. În 2018 şi Primăria Capitalei a cumpărat 106 ambulanţe de la Deltamed, un contract de 8,7 mil. euro.
Presa locală din Cluj spunea în vara lui 2021 că Deltamed caută să se extindă pentru că a câştigat un contract cu Ministerul Apărării şi NATO.
„Deltamed este la acest moment cel mai mare producător de ambulanţe şi vehicule pentru intervenţie specială din Europa de Est, o companie cu capital 100% românesc, aflată de peste 20 de ani în slujba salvatorilor profesionişti şi a antreprenorilor îndrăzneţi.
Fiind o firmă de tehnologie auto care face totul de la zero, de la etapa de concept/ proiectare şi până în cel mai mic detaliu al executiei propriu-zise, deţinem control total asupra elementelor utilizate”, scrie pe site-ul Deltamed.
Compania are şapte hale de producţie, cu o suprafaţă cumulată de aproape 15.000 mp; are capacitate de fabricare a elementelor de carosare 100% in-house (din metal, plastic, lemn), prin mijloace proprii – atelier de termoformare ABS pentru crearea capitonajului interior, sector de producţie panouri sandwich, un laborator de cablaje implicat în proiectarea şi producerea tuturor conexiunilor de joasă tensiune, şi un departament de tâmplărie care proiectează şi realizează toate elementele de mobilier.
„De asemenea, fabricăm suprastructuri şi elemente din fibră de sticlă, pentru care producem şi matriţele necesare. Avem trei birouri de vânzări, în Bucureşti Gilău şi Iaşi; trei puncte de lucru service şi mentenanţă, situate în Bucureşti, Gilău şi Bacău; precum şi departamente de cercetare & proiectare, control al calităţii şi after sales dedicate”, potrivit aceleiaşi surse.
Turcia a început să construiască o bază militară uriaşă pentru stafful prezent în Departamentul de Apărăre din ţară, clădirea fiind supranumită „Pentagonul turcesc”, conform Business Insider.
Luni, în timpul ceremoniei de inaugurare a lucrărilor, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că noua clădire – numită provizoriu „Steaua şi semiluna” – va „inspira teamă” inamicilor Turciei.
Complexul va avea o suprafaţă de 12,5 milioane de metri pătraţi, dintre care 882.000 de metri pătraţi vor fi dedicaţi birourilor, urmând să găzduiască până la 15.000 de persoane.
Prin contrast, birourile Departamentului de Apărare din Statele Unite se întind pe 600.000 de metri pătraţi, iar întreaga suprafaţă a Capitolului SUA ar putea intra într-una dintre cele cinci laturi ale Pentagonului.
O reprezentare a unui artist arată că viitoare clădire ar avea o structură similară cu cea a Pentagonului, fiind modelată însă după steagul turcesc. Data de încheiere a construcţiilor este programată pentru mai 2023.
Erdoğan breaks ground on the “Crescent and Star” complex, which is supposed to become the new headquarters for Turkey’s military.
It invokes a certain imperial past, but not the one you’re thinking of. (Or maybe the one you think of way too often…) https://t.co/1XLjVDJjQR pic.twitter.com/z9BuApZOq0
— Selim Koru (@SelimKoru) August 30, 2021
„Vom crea o structură care va inspira teamă inamicilor noştri prin amploarea sa şi va oferi încredere prietenilor Turciei”, a spus Erdoğan în timpul ceremoniei, care a aniversat 99 de ani de la Ziua Victoriei, Turcia marcând astfel una dintre bătăliile majore din timpul războiului de independenţă din anii 1920.
The Turkish President announced that they will gather its National Defense Ministry, General Staff, and the three branches of its Military into a single, hi-tech headquarters building.#TSK #TAF #MIT #Turkey2023 pic.twitter.com/sDru22WxHl
— AceJace™ (@AceJaceu) August 30, 2021
„Steaua şi semiluna” reprezintă cel mai recent efort al lui Erdoğan de a creşte forţa militară a Turciei, încercând astfel să îşi alimenteze nivelul de popularitate înaintea alegerilor din 2023, în timp ce ţara se confruntă cu focuri sălbatice, inundaţii şi o rată tot mai ridicată a inflaţiei.
Turcia s-a concentrat constant asupra producţiei locale de arme şi echipament de război, dezvoltând drone cu sarcini utile ce ar concura cu modelele Reaper create de Statele Unite.
În 2019, cheltuielile pentru apărare ale statelor UE s-au ridicat la 168,5 miliarde euro, reprezentând 2,6% din totalul cheltuielilor administraţiei publice. Acest lucru este echivalent cu 1,2% din PIB.
Din 2014, ponderea cheltuielilor de apărare în totalul cheltuielilor guvernamentale a crescut uşor, în timp ce procentul din PIB a rămas stabil, la 1,2% din PIB.
Cel mai mare raport dintre cheltuielile guvernamentale pentru apărare şi PIB îl are Estonia (2,1%), iar cel mai mic Irlanda (0,2%).
România a cheltuit în 2019 3,744 miliarde euro pentru apărare, Ungaria 1,497 miliarde euro, Polonia 8,655 miliarde euro, Cehia 1,974 miliarde euro iar Bulgaria 750 miliarde euro.
Conform datelor raportului, peste jumătate dintre respondenţi (56%) sunt de părere că organizaţiile lor au ocolit procesele de securitate cibernetică pentru a facilita implementarea noilor cerinţe legate de telemuncă şi de un regim de muncă flexibil. În acelaşi timp, liderii în securitate cibernetică declară că nu au fost niciodată mai preocupaţi ca acum de capacitatea lor de a gestiona ameninţările cibernetice (43%). Peste trei sferturi dintre aceştia (77% faţă de 59% conform ediţiei anterioare a GISS) avertizează în privinţa creşterii numărului de atacuri cibernetice cu impact puternic în ultimele 12 luni, cum ar fi cele de tip „ransomware”.
În pofida ameninţării tot mai mari a atacurilor cibernetice, bugetele pentru securitatea cibernetică rămân la un nivel redus în raport cu cheltuielile totale cu tehnologia informaţiei, potrivit ediţiei din acest an a GISS. Deşi organizaţiile respondenţilor au înregistrat venituri medii de 11 miliarde de USD în ultimul exerciţiu financiar, valoarea medie a cheltuielilor cu securitatea cibernetică a fost de doar 5,28 milioane de USD.
Aproape patru din zece respondenţi (38%) atrag atenţia că bugetul organizaţiei lor este sub nivelul necesar gestionării noilor provocări apărute în ultimele 12 luni. Acelaşi procent de respondenţi declară că cheltuielile cu securitatea cibernetică nu sunt integrate corespunzător în costul investiţiilor strategice, cum ar fi transformarea lanţului de aprovizionare IT. În acelaşi timp, mai bine de o treime (36%) spun că este doar o chestiune de timp până când organizaţia lor va suferi o breşă de securitate majoră care ar fi putut fi evitată, dacă ar fi existat investiţii de un nivel adecvat în mijloacele de apărare cibernetică.
Relaţiile esenţiale dintre liderii în securitate cibernetică şi cei care deţin poziţii importante în cadrul organizaţiei sunt lipsite de deschidere şi de forţă, potrivit ediţiei 2021 a raportului GISS.
41% dintre liderii în securitate cibernetică sondaţi au descris relaţia lor cu zona de marketing drept negativă, în timp ce 28% au menţionat că relaţia cu proprietarii companiei lasă de dorit. Drept urmare, în timp ce 36% dintre respondenţii din 2020 aveau convingerea că echipele de securitate cibernetică sunt consultate încă din faza de planificare a noilor iniţiative comerciale, acest procent a scăzut la 19% în 2021. Mai mult, doar 25% consideră că liderii de business ar descrie funcţia de securitate cibernetică a organizaţiei lor drept una comercială.
În contextul în care liderii de companii văd în tehnologie mijlocul prin care îşi pot realiza viziunea şi transforma compania, aceştia nu îşi pot permite să întoarcă spatele riscurilor cibernetice care vin la pachet cu aceste demersuri. Misiunea directorilor de securitate cibernetică va fi să se asigure că liderii de companii vor înţelege valoarea adusă de investiţiile în securitatea cibernetică şi vor conştientiza faptul că acestea reprezintă o parte integrantă a procesului de transformare.
Aspecte specifice pentru România
Investiţiile majore din ultimii 10 ani, care au avut loc în zona de IT din România, au dus la o uniformizare a practicilor şi procedurilor de lucru pe zona securităţii cibernetice specifice celor din vestul Europei şi SUA. Practica ultimelor luni a arătat că şi în cazul companiilor din România investiţiile în zona de apărare contra atacurilor informatice au crescut, chiar dacă per total nu ne aflăm la un nivel rezonabil de rezilienţă nici în mediul public şi nici în cel privat. Soluţiile antivirus rămân în continuare cel mai utilizat mijloc de protecţie, însă acest lucru s-a dovedit a fi insuficient dacă nu vine în completare cu alte soluţii. În plus, nu trebuie neglijată nici implementarea directivei NIS, transpusă în legislaţia din România prin legea nr. 362/2018. Noi acte normative şi regulamente adoptate în ultima perioadă conturează cadrul necesar implementării directivei NIS. Asemănător cu situaţia în care a fost implementată legislaţia GDPR, în viitorul apropiat vom asista la momentul în care şi normativele care vin în completarea legii 362/2018 vor fi finalizate. Acesta va însemna o bornă importantă la care companiile din România ar trebui să se gândească întrucât nerespectarea acestei legislaţii poate atrage după sine sancţiuni importante. Astfel, cu cât măsurile în zona apărării împotriva atacurilor informatice vor fi luate mai din timp, cu atât companiile se vor pune la adăpost atât de eventuale riscuri generate de expunerea la ameninţările cibernetice, dar şi de eventuale sancţiuni legislative.
Datele din raportul GISS din acest an se bazează pe un sondaj în rândul liderilor în securitate cibernetică (Chief Information Security Officer sau CISO) şi alţi membri ai consiliilor de administraţie din 1.010 organizaţii, derulat în perioada martie – mai 2021. CISO şi alţi membri ai conducerilor executive superioare au reprezentat 50% dintre respondenţi; restul respondenţilor au fost profesionişti în domeniul securităţii cibernetice de nivel C-1.
Acesta a fost un sondaj global, în care 43% dintre respondenţi au provenit din regiunea Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (EMEIA), 36% din America de Nord şi de Sud şi 20% din regiunea Asia-Pacific. Printre respondenţi s-au numărat persoane cu funcţii de CISO sau poziţii echivalente din sectoarele serviciilor financiare, produselor de consum şi comerţului cu amănuntul, sănătăţii şi bioştiinţelor, energiei, sectorul public şi al tehnologiei şi sectorul media şi divertisment şi telecomunicaţii. Fiecare companie inclusă în datele aferente acestui raport a înregistrat venituri anuale mai mari de 1 miliard de dolari.
Comparaţiile punctuale ale rezultatelor ediţiilor 2020 şi 2021 s-au făcut pe baza unor eşantioane similare de la un an la altul. Companiile cu venituri anuale mai mici de 1 miliard de dolari au fost incluse în 2020, dar nu şi în 2021.
Johnson a prezentat o revizuire cuprinzătoare a politicii militare şi externe britanice.
Pentru a-şi îndeplini obiectivele, guvernul britanic doreşte să îşi sporească cheltuielile cu apărarea cu 24 miliarde de lire sterline (33,3 miliarde de dolari) în următorii patru ani, o creştere semnificativă de la cele 42,2 miliarde de lire sterline pe care le-a cheltuit în 2019-2020.
Guvernul a promis, de asemenea, zeci de miliarde de lire sterline în investiţii în alte domenii, inclusiv 15 miliarde de lire sterline pentru cercetare şi dezvoltare în ştiinţă şi tehnologie, peste 17 miliarde de lire sterline pentru combaterea schimbărilor climatice şi promovarea biodiversităţii şi 13 miliarde de lire sterline în lupta împotriva coronavirusului.
Documentul reafirmă parteneriatele economice şi de apărare ale Marii Britanii cu SUA ca fiind cele mai importante şi îşi asumă un angajament puternic faţă de alianţa NATO, dar se angajează să extindă rolul Marii Britanii la nivel mondial. Din acea regiune, sunt evidenţiate provocările ridicate de China.
„Puterea crescândă a Chinei şi asertivitatea internaţională vor fi probabil cel mai semnificativ factor geopolitic din anii 2020”, se arată în document, descriind Beijingul drept cea mai mare ameninţare la adresa securităţii economice a Regatului Unit.
Vorbind în parlament după publicarea raportului, Johnson a criticat China pentru reţinerea în masă a uigurilor în provincia Xinjiang şi tratamentul susţinătorilor democraţiei din Hong Kong, dar a spus că Londra trebuie să colaboreze cu Beijingul pentru a rezolva problemele globale.
„Nu există nicio îndoială că China va reprezenta o mare provocare pentru o societate deschisă precum a noastră, dar lucrăm şi cu China, acolo unde acest lucru este în concordanţă cu valorile şi interesele noastre, inclusiv construirea unei relaţii economice puternice şi pozitive şi în abordarea schimbărilor climatice”, a spus Johnson.
Raportul de 116 pagini, intitulat „Marea Britanie globală într-o eră competitivă”, rezervă cele mai semnificative critici pentru Rusia.
„Rusia va rămâne cea mai acută ameninţare directă pentru Marea Britanie”, spune la un moment dat documentul.
„Rusia este cea mai acută ameninţare din regiune şi vom colabora cu aliaţii NATO pentru a asigura un răspuns occidental unit, combinând eforturile militare, de informaţii şi diplomatice”, mai arată documentul.
Ca parte a strategiei sale de descurajare, Marea Britanie îşi va mări numărul de focoase nucleare la 260, o creştere substanţială faţă de obiectivul anunţat anterior de 180.
Marina Regală va păstra patru submarine cu rachete balistice cu energie nucleară pentru lansarea acestor focoase, asigurându-se că cel puţin un submarin este în serviciu în orice moment, se arată în raport.
Flota submarină va primi nave noi începând cu începutul anilor 2030, când va fi livrată prima din clasa Dreadnaught, înlocuind submarinele din clasa Vanguard care sunt în funcţiune de la începutul anilor 1990, se arată în raport.
Documentul reafirmă şi angajamentul nuclear al Marii Britanii faţă de NATO.
Mai multe trupe britanice vor fi desfăşurate mai des în străinătate, se arată în raport, subliniind desfăşurarea la sfârşitul acestui an a grupului de nave condus de portavionul HMS Queen Elizabeth în Marea Mediterană, Oceanul Indian şi apele Asia-Pacific.
Marea Britanie îşi va reface, de asemenea, instalaţiile militare din Singapore, Oman, Kenya şi Gibraltar.
Raportul promite, de asemenea, un angajament extins pentru operaţiunile din spaţiul cosmic. Armata britanică va forma un Comandament spaţial, „asigurându-se că forţele armate au capacităţi de ultimă generaţie pentru a promova interesele Regatului Unit pe Pământ şi în spaţiu” până în această vară.
Până anul viitor, Marea Britanie intenţionează să aibă capacitatea de a lansa sateliţi comerciali, din Scoţia.
În domeniul cibernetic, raportul spune că Marea Britanie este a treia cea mai puternică putere cibernetică din lume şi va încerca să valorifice această putere într-o nouă Forţă Cibernetică Naţională care va fi integrată cu forţele antiteroriste şi militare.
Aproximativ 30.000 de „soldaţi roboţi” ar putea deveni o parte integrală a armatei Marii Britanii în următorul deceniu, lucrând alături de oameni în primele linii ale fronturilor, a declarat şeful forţelor armate, potrivit The Guardian.
Generalul britanic Nick Carter a spus că forţele armate au nevoie „să se gândească la noi moduri de măsurare a efectelor” pe care le pot exercita în lume şi i-a transmis guvernului Regatului Unit să îşi continue planurile de reevaluare a sistemelor de apărare.
„Presupun că vom avea o armată de 120.000 de soldaţi (în următorul deceniu), dintre care 30.000 vor fi roboţi”, a declarat Carter.
Investiţiile în armele robotizate stau la baza unui plan pe cinci ani de evaluare a sistemului britanic de apărare, al cărui viitor a căzut în incertitudine după ce ministrul de finanţe Rishi Sunak a amânat examinarea cheltuielilor interguvernamentale de luna trecută.
„Trebuie să ne amintim că istoria nu se repetă întotdeauna, ci are un anumit ritm şi dacă privim către ultimul secol, înainte de cele două conflagraţii mondiale, cred că este de necontestat faptul că au existat o serie de calcule efectuate greşit care au dus la războaie de o magnitudine pe care sperăm să nu o mai vedem niciodată”, a declarat generalul.
Armata britanică s-a chinuit în ultimii ani să atragă recruţi, numărul actual ajungând la 73.870, sub obiectivul de 82.050. Target-ul va fi redus la 75.000, locurile libere urmând să fie ocupate prin intermediul noilor tehnologii de apărare.