BusinessMagazin

Tag: americani

  • Americanii se vaită că nu au ce face cu banii. „Să fii miliardar este mult mai greu decât pare”

    Americanii se vaită că nu au ce face cu banii, dar nu vorbim despre omul de rând. Această preocupare mai puţin obişnuită a ajuns subiect de dezbatere printre afaceriştii din Silicon Valley, acolo unde se nasc peste noapte nababi, iar graniţa dintre sărăcie şi bogăţie poate fi trecută printr-un …click. Vanity Fair publică poate cel mai interesant articol din ultimul număr când atinge chestiunea avuţiei unor Elon Musk şi Jeff Bezos.

    Ce să faci cu atâta bănet, se întreabă miliardarii din Silicon Valley. Iar Nick Bilton, jurnalist apropiat de şefii Big Tech, povesteşte chiar o discuţie purtată cu un astfel de afacerist pentru care averea era prea mare, iar povara cheltuirii ei, de nesuportat. Cinic? Poate doar pentru România prezentului, dar iată că în lume sunt oameni care au şi astfel de preocupări.

    „Este imposibil să cheltui un miliard de dolari”
    „Să fii miliardar este mult mai greu decât pare”, cum sună asta! Nick Bilton scrie în Vanity Fair despre cum a cunoscut un membru important din Big Tech, care i-a povestit despre cea mai mare îngrijorare a miliardarilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cine va elibera Estul de dependenţa energetică de Rusia? Americanii sau arabii?

    ♦ Strategia de creştere şi dominaţie pe piaţa mondială de GNL a Qatarului se bazează pe o ofertă masivă distribuţie şi coordonare cu alţi mari furnizori, cum ar fi Rusia.

    Dacă în America mirajul gazelor naturale lichefiate, unul din instru­mentele atingerii dominaţiei ener­getice a SUA în timpul administraţiei Trump, s-a tranformat într-o cursă din care iese viu doar cine este cel mai puternic, Qatarul se pregăteşte să cucerească piaţa mondială.

    GNL, în special cele din SUA, considerate de pro-americani şi „ga­zele libertăţii“, au devenit o parte importantă a unora dintre statele est-europene pentru a-şi asigura inde­pendenţa energetică de Rusia. Aşa­dar, cine va „elibera“ în cele din urmă Estul?

    S-a sugerat că Qatar-ul a fost prins nepregătit de creşterea rapidă a capacităţii de producţie de GNL mai întâi în Australia şi mai apoi în SUA, autorităţile din Doha hotărând astfel în 2017 să ridice moratoriul privind dezvoltarea în continuare a masi­vului Câmp de Nord şi mai apoi să ţintească o extindere semnificativă a capacităţii GNL.

    „Cu această decizie, Qatarul şi-a reafirmat încă o dată dominaţia ca cel mai mare furnizor de GNL din lume“, arată Chong Zhi Xin, director în cadrul firmei de cercetare IHS Markit, potrivit OilPrice.

    „Această decizie de a merge mai departe pune în mod clar presiune pe alţi jucători. Anticipăm că firmele va trebui să-şi analizeze îndeaproape proiectele pentru a determina dacă pot găsi un avantaj competitiv în acest sector“.

    Ministrul energiei din această ţară Saad al-Kaabi remarca recent că 2025-2027 vor fi ani cruciali pentru noile livrări de GNL.

    Strategia de creştere şi dominaţie pe piaţa mondială de GNL a Qatar-ului se bazează pe o ofertă masivă şi distribuţie şi coordonare cu alţi mari furnizori, cum ar fi Rusia.

    Ţara vrea mai întâi să-şi asigure o poziţie masivă pe pieţe-cheie unde cererea sezonieră este mai ridicată, în mod special în Europa, China şi India. La nivel de distribuţie, Qatargas a semnat la mijlocul anului 2020 contracte ce vizează construirea a până la 100 de noi vase transportatoare de GNL.

    Producţia de GNL a Qatar-ului ar urma să crească de la 77 milioane de tone astăzi la 126 milioane de tone pe an până în 2027.

    Ţara încearcă de asemenea să se coordoneze cu alte ţări producătoare pentru a explora zone de interes comun.

    În cazul Americii, gazele naturale lichefiate erau menite să reprezinte unul din instrumentele atingerii dominaţiei energetice a SUA în timpul administraţiei Trump.

    Cu atât de multe gaze ieşind din pământ graţie fracturării hidraulice, Statele Unite puteau acoperi nu numai cererea internă, dar şi nevoile ţărilor însetate de gaze.

    Mai multe ţări europene şi-au construit terminale GNL în aşteptarea aşa-numitor „gaze ale libertăţii“, menite să le scape de dependenţa de Rusia.

    Însă numărul furnizorilor americani de GNL către clienţi externi ar putea scădea în următorii ani. Jucători mai mici deja cedează.

  • Americanii de la USP îşi fac loc în România pe piaţa suplimentelor alimentare şi aduc cinci branduri în farmacii

    Compania USP, fondată în America în urmă cu aproape 30 de ani, dar cu o prezenţă puternică în Polonia, a decis să intre şi în România cu cinci branduri de suplimente alimentare, urmărind extinderea portofoliului de produse pe piaţa locală.

    Creşterea constantă din ultimii ani a pieţei locale a suplimentelor alimentare, pe fondul unui ritm agitat de viaţă al românilor şi a atenţiei pentru alimentaţie, a atras extinderea USP în România.

    „Lansarea USP România este cel mai mare proiect de extindere al companiei şi plănuim să devenim în scurt timp un jucător redutabil. Strategia noastră este să aducem pe piaţa locală branduri care răspund unor nevoi încă insuficient acoperite pentru consumatorii din România”, a spus Răzvan Constantinescu, Managing Director USP România, executiv cu peste 18 ani de experienţă în piaţa farmaceutică. El a ocupat anterior mai multe funcţii în cadrul companiei Walmark, preluată de germanii de la Stada, care activează tot în domeniul suplimentelor alimentare, potrivit profilului de pe reţeaua LinkedIn.

    USP nu a dorit să precizeze cât a fost investiţia în intrarea pe piaţa românească şi care este targetul de business.

    „Principala piaţă de distribuţie este reprezentată de farmacii, fizice sau online. Pe măsura extinderii businessului în România, vom aborda şi alte canale relevante (drogherii, online) pentru produsele pe care le aducem în portofoliu. Suplimentele alimentare sunt livrate către România direct din depozitul companiei aflat în Polonia către un partener local cu care colaborăm pentru serviciile logistice”, au mai transmis reprezentanţii companiei pentru ZF.

    USP este cel mai mare jucător din piaţa de consumer healthcare din Polonia, cu vânzări de 280 mil. euro şi un portofoliu de 29 de branduri, potrivit informaţiilor companiei. De asemenea, în Polonia deţine şi două fabrici pentru medicamente, iar în Suedia are o fabrică pentru suplimentele alimentare. În România, USP aduce produse pentru tuse, pentru răceală şi afecţiuni respiratorii la copii, pentru imunitatea copiilor şi pentru hidratare. În 2021, compania mai vrea să aducă un medicament OTC în România.

    Motivele pentru care USP a decis să intre în România ţin de mărimea pieţei, fiind a doua cea mai mare populaţie din regiune, după Polonia, dar şi evoluţia pieţei medicamentelor OTC, peste media pieţei totale. Vânzările medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) au fost de 4 mld. lei în 2020, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    USP este o companie fondată în Statele Unite ale Americii în 1992, cu activitatea principală în Europa Centrală şi de Est în Polonia, Ucraina, Bulgaria, Lituania şi România.

    Piaţa suplimentelor alimentare şi a medicamentelor OTC este una puternic concurenţială în România, cu multe branduri din portofoliul companiilor nişate pe zona de OTC-uri, dar şi al producătorilor cu portofoliu de medicamente. În ultimii ani, pe fondul reglementărilor din piaţa farmaceutică a medicamentelor cu prescripţie, care au preţ impus de autorităţi, marile companii au început dezvoltarea portofoliului de produse fără reţetă, care nu au preţ reglementat şi au fost din ce în ce mai căutate de pacienţii români. În pandemia de COVID-19, piaţa a crescut de asemenea pe baza diferitelor recomandări pentru creşterea imunităţii ca prevenţie în faţa noului virus.

  • Ce vor să facă americanii cu banii pe care îi primesc de la stat pentru a-şi plăti chiria şi pentru a supravieţui în timpul crizei:

    Un sondaj realizat de banca japoneză de investiţii Mizuho Securities arată că 10% dintre americanii care vor primii cecurile de 1.400 de dolari, ca parte a planului de salvare semnat zilele trecute de preşedintele Joe Biden, plănuiesc să folosească banii pentru a investi în Bitcoin şi piaţa de capital, notează MarketWatch.

    Analiştii şi economiştii sugerează că plictiseala generată de perioadele de lockdown a aprins apetitul cetăţenilor americani cu privire la acţiuni precum GameStop (GME) şi AMC Entertainment (AMC), alimentate puternic de conflictul Reddit-Wall Street.

    Gigantul german Deutsche Bank estima luna trecută că pieţele americane de capital ar putea primi un flux de 170 de miliarde de dolari ca urmare a pachetului de stimulare de 1.900 de miliarde de dolari.

    Între timp, sondajul Mizuho spune că 20% dintre beneficiari plănuiesc să aloce 20% din cecuri pentru Bitcoin şi acţiuni, în timp ce 13% intenţionează să investească între 20% şi 80%, iar 2% vor să aloce peste 80% din banii oferiţi de stat.

    Bitcoin-ul a scăzut cu 10% după ce guvernul indian a declarat că ia în calcul interzicerea criptomonedelor, luând în vizor posesia, minarea şi tranzacţionarea acestora.

    Acum, preţul celei mai valoroase monede digitale din lume ajunge la 55.170 de dolari, de la 5.024 de dolari pe 16 martie 2020.

     

  • Antreprenor din pandemie: Milioane de americani şi-au transformat pasiunile în mici afaceri de la zero, la care lucrează după program

    Milioane de americani au pornit afaceri de la zero în 2020, întrucât contextul pandemiei i-a determinat să-şi transforme hobby-urile în business, potrivit FT.

    Publicaţia americană dă exemplul unei tinere de 27 de ani din San Diego, California, care lucrează în domeniul sănătăţii. Ea a început o mică afacere cu lumânări parfumate, iniţial din dorinţa de a le da cadouri de Crăciun prietenilor şi membrilor familiei. A realizat în scurt timp că evoluţia rapidă a comerţului online şi întoarcerea oamenilor către comunităţile locale generează o oportunitate de business fără precedent.

    Ea este doar un exemplu, întrucât peste 4,4 milioane de afaceri noi s-au înfiinţat în SUA din martie anul trecut şi până acum, conform biroului american de statistică. Evoluţia depăşeşte semnificativ numărul înregistrat în mod obişnuit în cadrul recesiunilor – când afaceri mai vechi se închid şi mulţi oameni rămân fără loc de muncă.

    „Ceea ce vedem este o tedinţă contra-ciclică a liber profesioniştilor şi antreprenorilor, în timpul recesiunilor adânci. (…) Oamenii nu mai pot găsi un loc de muncă aşa că încearcă pe cont propriu. Ce este neobişnuit legat de situaţia actuală ţine de magnitudinea fenomenului, nu de direcţie”, a explicat John Haltiwanger, profesor de economie în cadrul Universităţii din Maryland.

    Tendinţa începută în primele zile ale pandemiei de Covid-19 se menţine şi în 2021. Doar în luna ianuarie, americanii au înfiinţat circa 500.000 de businessuri noi.

    „Comunitatea economică a subestimat rezilienţa indivizilor din clasa muncitoare”, a explicat Swati Bhatt, profesor de economie în cadrul Universităţii Princeton

  • Cu un pas mai aproape de livrările cu drona: Americanii pregătesc legislaţia care va permite dronelor să zboare deasupra populaţiei

    Dronele de dimensiuni reduse vor putea zbura atât deasupra populaţiei, cât şi pe timpul nopţii, în SUA, în contextul în care Administraţia Federală pentru Aviaţie (FAA) a anunţat că pregăteşte legislaţia care ar putea aduce dronele mai aproape de utilizarea comercială la scară largă, potrivit Reuters.

    FAA a anunţat că mult-aşteptata legislaţie pentru drone va adresa aspectele legate de securitate prin impunerea unei metode de identificare de la distanţă pentru orice dronă care circulă în scop comercial.

    Până acum, operaţiunile care implicau drone erau limitate la spaţiul destinat de la caz la caz sau erau nevoite să beneficieze de o excepţie specială acordată de autorităţi.

    Noua legislaţie va intra în vigoare la 60 de zile după ce va fi publicată în luna ianuarie. Producătorii de drone vor avea 18 luni la dispoziţie să introducă în producţie tehnologie pentru identificare de la distanţă, iar operatorii vor avea 12 luni în plus la dispoziţie pentru a furniza tehnologia.

    De asemenea, FAA a menţionat că vor exista reguli specifice pentru anumite operaţiuni care se vor desfăşura noaptea, cât şi pentru operaţiunile cu drone de dimensiuni mai mari.

    „Noile reguli deschid calea pentru o integrare accelerată a dronelor în spaţiul nostru aerian, prin adresarea aspectelor legate de securitate şi siguranţă. (…) Acestea ne aduc mai aproape de momentul în care vom vedea în mod obşinuit operaţiuni cu drone precum livrarea de colete”, a declarat Steve Dickson, administrator al FAA.

    Doar în SUA au fost înregistrate peste 1,7 milioane de drone deja.

  • Americanii de la Euro Tyres vor să renunţe la producţia de anvelope pentru minerit, în favoarea celor agricole

    Compania Euro Tyres Manufacturing, care deţine în Drobeta Turnu Severin o fabrică de anvelope pentru industria de minerit, a trimis în şomaj 220 de angajaţi, iar alţi 130 vor sta în şomaj tehnic, în condiţiile în care oficialii companiei spun că cererea s-a prăbuşit.

    “220 de angajaţii din punctul de lucru din Mehedinţi vor fi trimişi în şomaj, nu mai avem piaţa de desfacere. În Mehedinţi producem anvelope gigant pentru minerit. Producem şi sub brandul Continental, dar şi sub brandul nostru, Euro Tyres. Ei au sistat contractul pe care îl aveam, nu mai aveau nici ei piaţă de desfacere, nici noi nu am mai avut solicitări”, a declarat pentru ZF Liliana Zaharescu, director în cadrul fabricii de anvelope de la Drobeta Turnu Severin

    Angajaţii vor primi salarii compensatorii, între două şi două şi jumătate, în funcţie de solicitare, dacă vor toţi banii o dată, atunci primesc două, dacă vor primi eşalonat, atunci două şi jumătate, conform Contractului Colectiv de Muncă.

    “Cei care nu sunt în şomaj, sunt în şomaj tehnic şi primesc 75%. Nimeni nu mai lucrează în fabrică. Activitatea e suspendată. Pandemia a afectat sectorul minier. Acum luăm în calcul producţia pentru un alt sector. Vom produce un alt tip de anvelope, anvelope pentru agricultură. Vom investi în echipamente noi pentru retehnologizare”, a spus Liliana Zaharescu.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 18,3 mil. euro, în creştere cu 25% faţă de anul anterior, în timp ce pierderea înregistrată a fost de 5,2 mil. euro. La nivelul anului 2019 compania avea 400 de angajaţi, în creştere cu 8% faţă de 2018.


     

     

  • SUA înregistrează un milion de cazuri noi de COVID-19 în mai puţin de o săptămână

    SUA au depăşit 17 milioane de cazuri confirmate de COVID-19 de la izbucnirea pandemiei, iar numai în ultima săptămână au trecut de un miion de cazuri noi.

    SUA au atins pragul de 16 milioane de cazuri în weekendul trecut, iar în ultima săptămână au mai fost înregistrate încă un milion de cazuri.

    Ţara realizează în medie peste 200.000 de cazuri noi de virus în fiecare zi, ajungând la un ritm de un milion de cazuri la fiecare cinci zile.

    De la 30 octombrie şi până acum, SUA a înregistrat peste 8 milioane de cazuri de COVID-19 – un număr care reprezintă 47% din toate cazurile înregistrate de când virusul a ajuns în SUA în ianuarie.

    SUA se află în prezent în mijlocul celei mai letale pandemii de până acum. Ţara a depăşit luni 300.000 de decese din cauza virusului. De atunci, au mai murit aproape 8.000 de oameni din cauza bolii.

    The COVID Tracking Project raportează că un număr record de americani se luptă cu virusul într-un spital, respectiv peste 113.000 de americani.

  • Criza nu mai bate la uşă, dă buzna: 20 de milioane de americani ar putea rămâne pe străzi la 1 ianuarie, când expiră moratoriul privind plata chiriilor

    Milioane de americani sunt şomeri în prezent şi fiecare a rămas în urmă la plata chiriei cu mii de dolari, în contextul în care în prima parte a anului guvernul a impus un moratoriu, impiedicându-i pe proprietari să evacueze.

    Între timp, moratoriul privind plata chiriilor urmează să expire la finalul lunii decembrie, la fel ca alte beneficii acordate şomerilor la începutul pandemiei, potrivit Business Insider. Din ce în ce mai multe familii se teme că vor fi evacute imediat după sărbători.

    SUA înregistra peste 3.000 de cazuri noi la cea mai recentă raportare pe ultimele 24 de ore, ceea ce duce numărul total al cazurilor la peste 15,82 milioane de infectări, dintre care peste 296.000 de oameni au murit.

    Compania Moodyăs Analytics a concluzionat că 12 milioane de chiriaşi vor datora deja câte 5.850 de dolari, în medie, până în ianuarie 2021, reprezentând restanţe la chirie şi utilităţi, conform Washington Post.

    Mark Zandi, economistul-şef al Moodyăs, a estimat anterior că toţi chiriaşii restanţi din SUA ar acumula restanţe în valoare totală de 70 de miliarde de dolari până la începutul noului an, ceea ce îi pune pe proprietari în situaţia de a plăti pe cont propriu ipotecile, taxele de proprietate şi alte cheltuieli.

    Pericolul evacuării bate la uşă, iar imaginea de ansamblu este una sumbră. Un sondaj realizat în noiembrie de către Biroul de Recensământ din SUA a descoperit că circa 5,8 milioane de americani – mai mult decât populaţia Slovaciei – se aşteaptă în mod activ să fie evacuaţi în următoarele luni din cauza incapacităţii de a plăti chiria datorată.

    Alte estimări arată o situaţie chiar mai dură. Banca de investiţii Stout a estimat că 20,1 milioane de oameni din 8,4 milioane de gospodării ar putea fi evacuaţi în luna ianuarie. Această cifră se apropie de întreaga populaţie a României.

    Institutul Aspen plasează numărul total al oamenilor aflaţi în pericol de evacuare şi mai sus, la 30-40 milioane de cetăţeni.

    Moratoriul care îi protejează astăzi pe chiriaşii care nu pot plăti va expira la 1 ianuarie, imediat după ce ajutorul de şomaj de care beneficiază 12 milioane de americani expiră pe data de 26 decembrie.

    Legiuitorii americani lucrează în prezent la un stimul bipartizan de 908 miliarde de dolari, care ar cuprinde un ajutor de şomaj săptămânal de 300 de dolari în perioada ianuarie-aprilie. În acelaşi timp, stimulul are şi o componentă pentru chiriaşi în relaţia cu proprietarii care ajunge la o valoare totală de 25 miliarde de dolari, însă unii experţi susţin că suma nu ar fi suficientă.

    Mai mult, procesul de legiferare este este blocat, în contextul în care Mitch McConnell, liderul majorităţii din Senat, a refuzat să susţină planul de 908 miliarde de dolari săptămâna aceasta.

  • Cum rezolvă americanii problema internetului în rural

    Luni, compania SpaceX a primit veşti bune de la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), şi-anume aprobarea unei subvenţii federale de peste 885 milioane de dolari pentru a extinde proiectul de internet prin satelit Starlink, potrivit Business Insider.

    Subvenţia provine dintr-un fond de 20,4 miliarde de dolari, cunoscut drept Rural Digital Opportunity Fund, prin care SUA vrea să extindă accesul la internet de mare viteză pe teritoriul ţării.

    Programul FCC este finanţat prin mici comisioane adăugate la facturile de telefonie şi este proiectat pentru a-i atrage pe furnizorii de servicii de telecomunicaţii să extindă infrastructura de internet de mare viteză şi în anumite părţi din ţară în care accesul la internet este foarte slab sau nu există.

    FCC a împărţit programul în două licitaţii, dintre care Faza 1 valorează circa 16 miliarde de dolari, iar Faza 2 valorează circa 4,4 miliarde de dolari. Luni, Comisia a publicat o listă cu 180 de companii câştigătoare, iar printre acestea se numără şi SpaceX.

    În total, companiile şi consorţiile câştigătoare vor accesa 9,23 miliarde de dolari pentru a extinde serviciile de internet de mare viteză înspre a acoperi încă 5,2 milioane de gospodării şi businessuri care se întind în 49 de state.

    SpaceX vrea să trimită în orbită circa 42.000 de sateliţi Starlink. Scopul este furnizarea de internet de mare viteză până în aproape orice colţ al lumii, iar proiectul ar trebui să genereze venituri anuale cuprinse între 30 şi 50 de miliarde de dolari, când ajunge în etapa finală.

    Elon Musk nu priveşte Starlink drept un generator de avere, ci drept o pârghie prin care poate finanţa misiunile SpaceX pe lună şi pe Marte, o planetă unde Musk vrea să înceapă să zboare alături de alţi oameni încă din 2026, pentru ca mai apoi să pună acolo bazele unei aşezări umane.

    Cu toate acestea, lansarea proiectului Starlink nu este deloc ieftină. Gwynne Showell, preşedinte şi director operaţional al SpaceX, a estimat în 2018 că ar putea costa circa 10 miliarde de dolari pentru a construi şi lansa prima fază a proiectului, de 4.400 de sateliţi.