BusinessMagazin

Tag: America

  • Încă un colos american distrus de pandemia de COVID. Tocmai a anunţat că lasă 12.000 de oameni fără loc de muncă încercând să salveze compania de la faliment

    Boeing a anunţat o serie de planuri noi, săptămâna aceasta, care includ aproape 7.000 de noi concedieri, ducând totalul reducerilor de personal anunţate de producătorul de aeronave la circa 12.000 de locuri de muncă, porivit NBC.

    „Am ajuns într-un moment nefericit în care suntem nevoiţi să începem reducerile de personal. Săptămâna aceasta îi vom anunţa pe primii 6.770 de angajaţi din SUA care vor fi afectaţi”, a scris CEO-ul David Calhoun, miercuri, într-o scrisoare trimisă angajaţilor.

    Producătorul cu sediul în Chicago – cel mai mare exportator al Statelor Unite – a anunţat deja că îşi va reduce forţa de muncă cu 10%.

    Boeing a transmis miercuri că 5.520 de angajaţi au fost deja selectaţi pentru plecări voluntare.

    Calhoun a dat de înţeles că reduceri de personal vor continua şi vor afecta locuri de muncă şi la nivel global, nu doar în SUA.

    „Mi-aş dori să existe altă modalitate”, a scris CEO-ul.

    Compania Boeing este afectată de o scădere bruscă a cererii pentru aeronave, întrucât turismul s-a prăbuşit, iar compania se confruntă deja cu presiunea generată de cele două accidente fatale de anul trecut care au implicat aeronave 737 Max, potrivit BBC.

    În luna aprilie, clienţii au anulat peste 100 de comenzi pentru 737, iar compania a spus că nu a primit nicio comandă nouă pe acest model.

    Tot miercuri, Boeing a spus că reia producţia modelului 737 Max la fabrica din Renton, Washington şi atrage atenţia că anumite companii aeriene au speranţa unei reveniri în sectoru de turism.

    „Însă aceste semne ale unei potenţiale reveniri nu înseamnă că actuala criză medicală şi economică s-a terminat. Industria noastră îşi va reveni dar va dura câţiva ani să ajungem la nivelul la care eram în urmă cu doar două luni”, a expicat Calhoun.

  • OMS: America de Sud, noul epicentru COVID. Africa ajunge la 100.000 de cazuri

    America de Sud a devenit noul epicentru al pandemiei de COVID-19, Brazilia fiind cel mai puternic afectată, în timp ce cazurile sunt în creştere în unele ţări africane, care până acum au avut un număr relativ redus de decese, a anunţat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit Reuters.

    „Astăzi pandemia COVID-19 a atins un punct de reper în Africa, cu peste 100.000 de cazuri confirmate. Virusul s-a răspândit acum în toate ţările de pe continent de când a fost confirmat primul caz în regiune în urmă cu 14 săptămâni ”, a transmis OMS într-un comunicat, menţionând că au existat 3.100 de decese confirmate pe continentul african.

    Dr. Matshidiso Moeti, director regional OMS pentru Africa, originar din Botswana, a declarat: „Deocamdată, COVID-19 a avut o debarcare uşoară în Africa, iar pe continent a fost scutit de numărul mare de decese care au devastat alte regiuni ale lumii”.

    OMS a spus că aproximativ jumătate din ţările africane se confruntă cu o transmitere comunitară a virusului.

    Situaţia din America de Sud este mai gravă. Dr. Mike Ryan, principalul expert în domeniul urgenţelor OMS, a declarat într-o conferinţă de presă: „Într-un anumit sens, America de Sud a devenit noul epicentru al bolii.”

    Brazilia este „cea mai afectată”, iar autorităţile de acolo au aprobat utilizarea hidroxiclorochinei, folosite pentru tratarea malariei, pentru COVID-19, a spus el.

    El a reiterat că dovezile clinice nu susţin utilizarea pe scară largă a medicamentului împotriva bolii, având în vedere riscurile acesteia.

    Nouă ţări africane au înregistrat creşteri de 50% în cazuri în ultima săptămână, în timp ce altele au înregistrat o scădere sau au rate stabile, a spus Ryan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • America ia foc: Numărul de şomeri a ajuns la 38,6 milioane. Prăbuşirea din ultimele şapte săptămâni se poate compara doar cu dezastrul înregistrat în Marea Depresiune pe parcursul a 18 luni

    Aproximativ 2,44 milioane de americani şi-au depus actele de şomaj în ultima săptămână, pe măsură ce restricţiile impuse de starea de urgenţă au afectat în mod constant cea mai puternică economie a lumii, potrivit CNBC.

    Astfel, Statele Unite înregistrează a şaptea săptămână consecutivă în care numărul total al şomerilor a continuat să crească. Ultimele rapoarte săptămânale au fost relativ bune, numărul scăzând de la 2,98 milioane la 2,69 milioane în ultimele două săptămâni.

    De la declararea stării de urgenţă de la jumătatea lunii martie, şi-au depus actele de şomaj circa 38,6 milioane de cetăţeni americani, în ciuda eforturilor întreprinse de autorităţi de a resuscita economia.

    Chiar dacă numerele s-au aflat în scădere în ultimul timp, rata şomajului rămâne la niveluri extrem de ridicate, nemaiîntâlnite de la Marea Depresiune din anii 1930 încoace.

    „În doar câteva săptămâni, cererile de şomaj din timpul crizei provocate de coronavirus au depăşit cele 38 de milioane de cereri înregistrate în cele 18 luni ale Marii Recesiuni”, a declarat Daniel Zhao, senior economist în cadrul site-ului de joburi Glassdoor, potrivit USA Today.

     În primele săptămâni ale pandemiei, industriile de ospitalitate, retail şi agrement au fost lovite extrem de puternic din cauza restricţiilor de circulaţie. Doar în luna aprilie, s-au pierdut 20,5 milioane de locuri de muncă, după ce ţara înregistrase în luna februarie o rată record a şomajului, de doar 3,5%.

     

  • A doua cea mai veche companie aeriană din lume intră în faliment din cauza pandemiei. 21.000 de angajaţi rămân fără joburi

    Grupul Avianca Holdings a depus cererea de intrare în faliment duminică, întrucât industria aeriană se confruntă cu o criză fără precedent, ca efect al restricţiilor de călătorie impuse la nivel internaţional pentru limitarea răspândirii virusului, potrivit Business Insider.

    Criza medicală a determinat mai multe ţări din întreaga lume să impună retricţii stricte de călătorie, ceea ce a dus la prăbuşirea cererii pentru industria aeriană.

    Criza loveşte puternic industria

    Mai multe companii din industrie se confruntă cu dificultăţi financiare imediate, în timp ce unele avertizează că se vor prăbuşi dacă nu primesc ajutor financiar.

    Într-o declaraţie publicată duminică, operatorul columbian a anunţat că a depus cererea de intrare în faliment într-un tribunal din New York.

    „Avianca se confruntă cu cea mai mare criză din istoria de 100 de ani a companiei, întrucât resimţim efectele pandemiei de Covid-19”, a spus Anko van der Werff, CEO al Avianca.

    Compania a motivat decizia prin impactul restricţiilor asupra operaţiunilor Avianca, în contextul în care veniturile companiei au scăzut cu 80% în ultimele două luni.

    Compania aeriană – a doua cea mai mare din America Latină – a avertizat că este responsabilă pentru 21.000 de locuri de muncă în regiune, dintre care 14.000 de locuri de muncă în Columbia.

    Flota Avianca Holdings cuprinde 158 de aeronave care zboară în 27 de ţări.

  • După America incă o tară cu peste 200 milioane de locuitori are sistemul medical aproape de colaps

    Brazilia se află pe punctul de a deveni un mare centru de focar de infecţie cu noul coronavirus, aceasta fiind ţara cea mai infectată din America Latină, cu peste 50.000 de cazuri confirmate.

    Conform The Guardian, specialiştii din domeniul medicinii se aşteaptă ca numărul de infecţii să fie mult mai mare decât cel raportat, din cauza testărilor făcute târziu şi insuficient. Oficialii din spitalele din Rio de Janeiro şi cel puţin alte patru oraşe importante din Brazilia au avertizat că sistemele lor spitaliceşti sunt pe punctul de a se prăbuşi şi că personalul nu mai poate face faţă numărului de pacienţi care creşte pe zi ce trece.
     
    Preşedintele Jair Bolsonaro nu dă semne că ar renunţa la ideea că acest virus este unul minor şi că nu este nevoie de măsuri de distanţare socială pentru a o stopa. El a spus că doar brazilienii care prezintă risc ridicat ar trebui izolaţi.
     
    În Manaus, cel mai mare oraş din câmpia Amazonului, oficialii au spus că într-un cimitir s-au săpat cavouri comune pentru că au fost foarte multe decese. Muncitorii au îngropat 100 de cadavre pe zi, triplând media pre-virus a înmormântărilor.
     
    Cercetătorii de la Universitatea din Sao Paulo, Universitatea din Brazilia şi alte instituţii au spus că numărul oamenilor infectaţi până săptămâna aceasta este probabil de până la 1,1 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu pentru COVID-19 în SUA: Numărul infectaţilor, cu 85% mai mare decât cei declaraţi

    Cel mai mare studiu făcut în Statele Unite, de Universitatea Stanford, pentru a afla adevărata dimensiune a epidemiei de COVID-19 relevă că numărul celor infectaţi este de zeci de ori mai mare decât cifrele oficiale, scrie The Guardian.

    Studiul, realizat de cercetători de la una dintre cele mai prestigioase universităţi americane, Stanford, a fost realizat cu un grup de 3.300 de oameni, din districtul Santa Clara, din California. De 50, până la 85 de ori mai mulţi oameni au fost bolnavi de Covid-19 fără ştie, faţă de ceea ce era cunoscut. Între 48.000 şi 81.000 de oameni, adică de 50, până la 85 de ori faţă de cifra oficială de 1094 de cazuri confirmate, au fost depistate.

    La momentul studiului, 50 de oameni infectaţi cu virusul SARS Cov-2 muriseră în Santa Clara. Noile cifre arată şi o rată a mortalităţii mult mai mică. În vreme ce, în SUA, rata mortalităţii este de 4,1%, cercetătorii de la Stanford au stabilit, pe baza noilor cifre, că este între 0,12% şi 0,2%.

    Studiul a fost făcut prin teste de identificare a anticorpilor la indivizi care nu au avut simptome. Aceste teste arată dacă oamenii au fost deja bolnavi de Covid-19 şi s-au vindecat. Asemenea studii de prevalenţă sunt necesare pentru ca oamenii de ştiinţă să poată avea o imagine clară a epidemiei şi a putea face o strategie pe viitor.

    „Are implicaţii pentru modelele epidemiologice folosite pentru a construi politicile şi a estima ce înseamnă asta pentru sistemul nostru sanitar”, a declarat Eran Benavid, profesor la Universitatea Stanford, citat de The Guardian.

    Nu poate fi vorba însă de o imunitate de masă, prin extrapolarea rezultatelor se ajunge la concluzia că doar 3% din oameni au avut Covid-19. Cercetătorii sunt prudenţi în a aplica rezultatele studiului la nivel naţional, pentru că, spun ei, sunt diferenţe între modul în care boala a afectate diferite zone ale ţării.

    Sunt însă în lucru şi ale studii de prevalenţă la scară largă, unul cu 10.000 de oameni, făcut de Institutul Naţional al Sănătăţii din SUA şi unul făcut de Universitatea Berkeley, pe 5000 de oameni.

    „Ar fi un paşaport pentru a ne întoarce în siguranţă la lucru, dar avem două constrângeri: nu ştim dacă anticorpii ne protejează sau pentru cât timp ne protejează, iar procentul populaţiei care are anticorpi este foarte mic”, spune Arthur Reingold, profesor de epidemiologie la Berkeley.

    Sunt peste 735.000 de cazuri de Covid-19 în Statele Unite. Preşedintele Donald Trump susţine o relaxare a restricţiilor de circulaţie, însă sondajele arată că două treimi din americani se tem ca acest lucru să nu se întâmple prea repede, în condiţiile în care nu există suficientă capacitate de testare. Potrivit New York Times, înainte de redeschiderea Statelor Unite este nevoie de triplarea capacităţii de testare.

  • Criza coronavirusului îi va lovi cel mai mult şi cel mai dur pe cei cu venituri mari şi medii

    Primele estimări indică faptul că cifra de afaceri a companiilor va scădea cu 40% pe medie, asta însemnând că se poate reduce la zero în cazul HoReCa, al transportatorilor sau poate să scadă cu 10-20% în alte domenii.

    Va exista o revenire în T3 şi T4, comparativ cu T2, dar nici nu se pune problema să se reatingă nivelul din T1.
    După ce situaţia de urgenţă se va ridica, în cea mai bună variantă la începutul lunii mai, companiile vor realiza puţin mai bine care este situaţia din teren, cu ce activitate economică ar putea să rămână, cum vor sta încasările şi cash-flow-ul şi vor trece la măsuri de restructurare, pentru a încerca să echilibreze puţin situaţia.
    Nu toată lumea va putea să-şi ţină angajaţii şi nu toată lumea va putea să menţină acelaşi nivel salarial ca înainte de începutul crizei.
    Cei mai afectaţi vor fi cei cu salariile şi veniturile mari şi cei din middle management.
    Bineînţeles că vor fi tăieri şi la nivelul de jos, dar de acolo nu se pot obţine mari economii.
    Salariul mediu în România este de 3.500 de lei, iar salariul minim este de 1.300 de lei.
    Probabil că peste 40.000-45.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună (2.500 de euro), între 400.000 şi 450.000 câştigă între 3.000 şi 10.000 net pe lună, iar restul de 4,5 milioane de angajaţi au sub 3.000 de lei pe lună.
    Doi din trei angajaţi în România câştigă mai puţin de 1.700-1.800 de lei pe lună.
    Sorina Faier, de la Elite Searchers, o firmă de recrutare de top şi middle management, estimează că un CEO care negocia înainte un pachet de 10.000 de euro pe lună, va ajunge să negocieze pentru 5.000-6.000 de euro pe lună. Adică salariile de top management se vor reduce chiar şi la jumătate, mai ales pentru noile poziţii.
    Foarte multe bonusuri vor dispărea, mai ales că nu vor fi rezultate.
    Problema este că cei care aveau salarii mari aveau şi un nivel de trai ridicat, la care se adăugau şi credite bancare pentru diferite investiţii şi pentru a susţine un anumit nivel de trai.
    Toate aceste lucruri vor dispărea în primă fază, până când managerii vor realiza mai bine pe ce venituri se pot baza.
    Vacanţele de 5.000-10.000 de euro vor fi o amintire, city-break-urile în fiecare săptămână vor dispărea peste noapte, iar maşinile, dacă nu sunt ale firmei, vor trece de la un nivel de top la un nivel mai mult spre Logan.
    Va fi extrem de greu pentru multe familii care aveau joburi de top să se replieze, pentru că aşteptările sunt foarte mari.
    De asemenea, poziţiile de top disponibile în piaţă se vor reduce, iar pachetele salariale vor fi mult diminuate.
    Sorina Faier, cu o experienţă de 14 ani în recrutare de top management, crede că pentru două poziţii de vârf – CEO, CFO – se vor bate „2.000 de CV-uri”.
    Înainte de 16 martie, când s-a declanşat starea de urgenţă, managerii de top aveau de unde alege, ce poziţii şi ce companie să accepte.
    Din aprilie, lucrurile se schimbă radical şi nu cred că cineva îşi poate permite să refuze un job, dacă i se oferă.
    Sorina Faier spune că şi poziţiile externe încep să se închidă, deci opţiunile pentru a-ţi găsi un job mai bun, pe un salariu mai mare, se reduc. Ţările Europei sunt în aceeaşi situaţie, cu economiile închise, iar revenirea va fi extrem de grea la nivelul din T1.
    Va fi o depresie generală pentru cei care erau obişnuiţi cu pachete salariale mari şi cu o posibilitate de mişcare destul de largă, în sensul că îşi permiteau să pună condiţii.
    Acum nu va mai fi aşa.

  • Spre ce destinaţii se îndreaptă românii după răspândirea coronavirusului la nivel internaţional

    Potrivit lui Sorin Stoica, CEO şi cofondator al agenţiei de turism Eturia, după ce coronavirusul a devenit o ameninţare la nivel mondial, majoritatea turiştilor au preferat să folosească sumele de bani aferente pachetelor anulate pentru a alege alte vacanţe din portofoliul Eturia, cu plecări estivale sau de revelion, însă au fost şi unele cazuri în care au solicitat integral sumele plătite. Prin prisma faptului că studiile efectuate până în prezent arată că virusul nu rezistă la temperaturi de peste 27-30 de grade Celsius, turiştii se reorientează către zonele calde, ceea ce se reflecta în creşterea solicitărilor pentru aceste destinaţii, cum ar fi insulele din Oceanul Indian (Seychelles, Mauritius sau Maldive) sau din Caraibe (Cuba, Republica Dominicană, Cancun, Aruba, Curacao, Barbados), dar au crescut şi cererile pentru America Centrală (Panama, Costa Rica şi Guatemala), America de Sud (Peru, Argentina, Brazilia, Ecuador, Columbia) sau Africa (Africa de Sud, Namibia, Kenya, Tanzania). „Pentru destinaţiile din portofoliul Eturia aflate în zonele fără restricţii de călătorie, vacanţele se desfăşoară normal. În ultima perioadă, primim solicitări în special pentru ţările din America de Nord, America Latină, Caraibe, Africa şi Oceanul Indian, destinaţii în care nu se înregistrează focare epidemice (sau doar cazuri «de import»), iar virusul nu reprezintă o ameninţare pentru sănătatea turiştilor noştri. Ce s-a întâmplat de fapt, a fost o mutare a interesului general către circuitele din America de Nord şi America Latina, sejururile din Cuba, Republica Dominicană, Mombasa, Zanzibar, Maldive şi Mauritius etc. O cerere foarte mare înregistrăm şi pentru vacantele de safari în Africa, susţinând trendul ascendent pe care l-am înregistrat în ultimii ani. Există în continuare solicitări pentru Asia, în special Thailanda, Bali, Filipine, Malaezia, Singapore, însă numărul acestora este în scădere faţă de anul trecut”, spune Sorin Stoica. 

    Încă de la apariţia primelor semne ale acestei epidemii, reprezentanţii Eturia spun că au monitorizat îndeaproape toate website-urile oficiale ale autorităţilor internaţionale şi româneşti din domeniul sănătăţii (OMS, ECDC, CDC, CNSCBT) pentru a putea evalua riscurile de călătorie şi pentru a putea lua în timp util măsurile de siguranţă necesare, toate aceste intervenţii depinzând însă şi de politicile companiilor aeriene şi ale partenerilor locali.

    „Imediat ce OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a început să impună restricţii de călătorie pentru anumite destinaţii, am venit în întâmpinarea turiştilor noştri şi am anulat pachetele de vacanţă pentru China până în luna mai inclusiv, fără penalizări pentru aceştia, chiar dacă au implicat unele costuri din partea noastră. Ulterior, am anulat vacanţele în Iran şi Coreea de Sud – până în luna aprilie inclusiv, iar, pentru, Italia nu operăm programe, astfel că apariţia unui nou focar epidemic aici nu ne afectează în mod direct”, spun reprezentanţii companiei.

    Daniela Shah, de profesie medic şi cofondator Eturia, le recomandă turiştilor ca în această perioadă să fie precauţi şi să respecte măsurile de igienă de bază: spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun (minimum 20 de secunde); evitarea contactului mâinilor nespălate cu ochii, gura şi nasul, mai ales în locuri publice; acoperirea gurii şi a nasului cu pliul cotului în momentul tusei sau strănutului; evitarea contactului cu persoane cu simptome similare cu cele ale gripei (tuse, febră), dar şi păstrarea spaţiului vital – o distanţă de 1-2 metri faţă de cei din jur, transmiterea directă a virusului făcându-se la o expunere mai mare de 10-15 minute şi la o distanţă mai mică de 1-2 metri de persoana infectată. „Cred că evoluţia epidemiei va fi spre un declin natural, cel mai probabil ne vom obişnui să convieţuim cu virusul: se va forma memoria colectivă, prin care va creşte imunitatea noastră în faţa infecţiei, eventual va apărea şi vaccinarea ca la gripă, iar SARS-CoV-2 (ce determină COVID-19) va deveni un virus sezonier (precum gripa de tip A, B etc), care circulă în mod normal şi determină periodic mici focare epidemice. Însă, impactul major la nivel global nu este dat neapărat de prezenţa virusului şi a epidemiei care produce efecte pe termen scurt, ci mai degrabă de efectele majore produse de blocajele din foarte multe sectoare din economie, cu repercusiuni pe termen mediu şi lung”, adaugă ea.
     

  • Unde se afla câmpul cu peste 3.000 de BMW-uri noi abandonate. Care este motivul pentru care maşinile se deterioreaza de ani de zile

    Imaginaţi-vă o flotă de autovehicule BMW şi Mini noi, care stau într-un câmp de peste patru ani. Curtea ADESA (Automobile Dealer Exchange Services of America) din Vancouver, British Columbia este casa a peste 3.000 de BMW-uri noi şi de Mini-uri care au fost lăsate în voia intemperiilor, potrivit unui articol publicat pe drivetrib.com.

    Iată ce a cauzat ca aceste autovehicule să ajungă aici: în februarie 2015, o furtună gravă din timpul iernii a cauzat haos în portul Halifax, chiar în momentul în care un transport de BMW-uri şi Mini-uri noi au ajuns pe ţărm.

    Cele 2.966 de autovehicule sunt abandonate de  atunci. Potrivit unui oficial citat de publicaţia online, maşinile ar fi supuse unui risc de accident din cauza coroziunii cauzate de vremea proastă, care ar putea conduce la defecte la pornirea motorului.

     

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză. „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI