BusinessMagazin

Tag: ambalaje

  • Implementarea Kaizenului în fabrică

    Inspiraţi de eficienţa proceselor unor firme celebre precum Toyota, cei din managementul Ana Pan au introdus în 2015 programul japonez Kaizen.  „Alături de institutul Kaizen am implementat acest sistem de management centrat pe operatori, care identifică şi rezolvă problemele de care se lovesc la muncă”, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Aplicarea sistemului Kaizen într-o fabrică de patiserie pe plan local.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Cu o echipă de o singură persoană dedicată Kaizenului şi alte două implicate part-time în acest program, a fost redus cu 50% costul cu ambalajele, ca urmare a unui număr mai mic de ambalaje de carton folosite. Productivitatea în laboratorul de patiserie a crescut cu 20%. În plus, a fost redus la jumătate timpul mediu de servire a clienţilor în perioada sărbătorilor: de la 3 minute la 1,5 minute. Conform estimărilor companiei, economiile cumulate ca urmare a acestui program depăşesc 150.000 de euro în 2016.
    DESCRIERE:

    Kaizen nu implică mari costuri, oricând se poate reveni la situaţia anterioară dacă ceva nu funcţionează la parametri, iar îmbunătăţirile sunt mici şi graduale, reducând rezistenţa (naturală) la schimbare.

    Cei trei piloni Kaizen urmăriţi la Ana Pan sunt: 5S, Sistemul de propuneri şi Standardizarea. Alexandra Copos de Prada spune că Şantierele 5S înseamnă să faci ordine în GEMBA (acea zonă unde se adaugă valoare), pentru a face problemele mai vizibile şi pentru a începe rezolvarea lor. Sistemul de propuneri implică operatorii în rezolvarea problemelor identificate, „făcându-i pe aceştia mai responsabili, entuziaşti şi ducând la creşterea numărului celor care se gândesc la soluţii”. Astfel, o problemă nu este lăsată doar în seama unui manager, care este de altfel limitat la propriile cunoştinţe şi experinţe, ci implică toţi operatorii.

    Standardizarea este cea care aduce cele mai multe beneficii, ajutând la eliminarea tuturor categoriilor de pierderi sau acţiuni care nu aduc valoare adăugată, sau MUDA.

    Principalul obiectiv Kaizen în 2016 la Ana Pan este, conform Alexandrei Copos, instruirea tuturor departamentelor în această metodă de lucru, urmând să fie identificate rezultatele acestei decizii. „Astfel, am făcut numeroase şantiere 5S care au atins zonele de producţie din Laboratorul Central, din magazinele Ana Pan şi Ana Baking Co. În spiritul Kaizen, am implicat operatorii în multiple concursuri şi competiţii între secţii.” Rolul competiţiilor este de a identifica problemele din diferite zone ale Laboratorului Central, de a oferi soluţii, dar şi de a motiva operatorii pentru a se dezvolta continuu. „Cu ajutorul Sistemului de Propuneri, am reuşit să identificăm problemele cu care se confruntă operatorii în activitatea zilnică, primind astfel feedback referitor la procese ce se pot îmbunătăţi prin standardizare.”

  • Produse lactate expirate, în ambalaje deteriorate, găsite de ANPC în urma unui control

    ANPC a dat amenzi de aproape 900.000 lei pentru deficienţe constatate la mai multe produse lactatate, între care data limită de consum depăşită, ambalaje deteriorate sau lipsa elementelor de identificare.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut, în perioada 10 – 21 octombrie, un control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentarea şi publicitate a laptelui de consum, a produselor lactate, laptelui conservat, a laptelui pentru cafea, fiind verificaţi 861 de operatori economici.

    Din cele peste 100 de tone de lapte de consum şi produse lactate controlate, 7,3 tone de produse nu se încadrau în prevederile legale. Abaterile se refereau la neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, produse cu data durabilităţii minimale, ambalaje deteriorate, data limită de consum depăşită, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare, elemente de identificare şi caracterizare greu lizibile, utilizarea de denumiri eronate, incomplete sau alese astfel încât să inducă în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului, etc.

    ANPC a dispus oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 119 kilograme de produse în valoare de 1.218 lei care erau improprii consumului uman, oprirea temporară de la comercializare a peste patru mii de kilograme de lapte de consum şi produse lactate de 55741 mii lei până la remedierea neconformităţilor.

    Valoarea amenzilor contravenţionale depăşeşte 870.000 lei.

  • Un bărbat a inventat casa pe care o construieşti doar cu un ciocan, o cheie şi o bormaşină

    Piaţa imobiliară din Australia trece printr-o criză care s-a intensificat din cauza lipsei de noi proprietăţi şi terenuri disponibile, precum şi a preţurilor exorbitante. Arhitectul Alex Symes crede că a găsit soluţia rezolvării acesteia, potrivit unui articol al publicaţiei britanice Daily Mail.

    El a creat casele ce pot fi comandate în ambalaje plate şi care pot fi ulterior asamblate cu uşurinţă. Symes le descrie cu umor drept ”IKEA cu steroizi”. ”Vor schimba industria imobiliară într-un mod nemaivăzut”, spune el.

    Materialele acestor locuinţe pot fi comandate online şi livrate cu un camion, în locul în care cumpărătorii doresc să le ridice. Casele arhitectului australian au o dimensiune de 13,75 de metri pătraţi şi un dormitor.

    ”Tinerii angajaţi nu îşi vor permite niciodată un avans pentru achiziţia unei locuinţe”, spune el. Cu un ciocan, o cheie, o bormaşină şi doar 65.000 de dolari, ei ar putea să îşi asambleze propriile case, pe baza modelului creat de arhitectul din Sidney. Potrivit lui, casele pot fi asamblate de doar două persoane, în câteva zile.

    ”Este o variantă de locuit de tranziţie pentru persoanele care nu îşi permit o locuinţă obişnuită”.

  • IKEA recheamă produsele CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% din cauza conţinutului de lapte şi alune nedeclarat

    Compania IKEA îi informează pe clienţii care au cumpărat ciocolată neagră CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% că prezenţa laptelui şi a alunelor în compoziţie nu este declarată suficient pe ambalajele produselor.  Persoanele care nu sunt alergice la lapte sau alune pot consuma ambele tipuri de ciocolată fără probleme.

    Reţeta tabletelor de ciocolată neagră CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% nu conţine lapte sau alune. În schimb, cele două tipuri de ciocolată sunt produse pe aceeaşi linie de producţie cu alte produse care conţin lapte şi alune, astfel încât există posibilitatea ca persoanele alergice la lapte sau alune să manifeste reacţii alergice în urma consumului celor două produse.

    Compania IKEA invită persoanele alergice la alune sau lapte, care au cumpărat produse CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% aflate în termenul de valabilitate, să le aducă înapoi în magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pentru produs. Termenul de valabilitate se găseşte pe spatele ambalajului (YYYY/MM/DD).

    Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut aproximativ 69.000 de bucăţi din cele două produse şi nu a înregistrat sesizări din parteaconsumatorilor.

    Codurile şi preţurile produselor afectate sunt: 
    CHOKLAD MÖRK 60%, Ciocolată neagră 60%, 100g – 3,50 lei;
    CHOKLAD MÖRK 70%, Ciocolată neagră 70%, 100g – 4,50 lei.

    În prezent, niciunul dintre aceste produse nu se mai găseşte la vânzare în magazinul IKEA din Bucureşti.

  • Cele mai puternice femei din business: Amalia Kovacs, FM România

    La 37 de ani, Amalia Kovacs este director de transport al firmei de logistică FM România, funcţie pe care o deţine din 2012; coordonează acum activitatea a 45 de oameni.

    După absolvirea Facultăţii de Litere Babeş- Bolyai din Cluj Napoca, şi-a început, povesteşte ea, „periplul activităţii logistice într-o primă fază la Cluj, în cadrul unui producător de carton şi ambalaje din carton ondulat, ca responsabil de expediţii“.

    S-a mutat în Timişoara în 2005 şi a început să lucreze la Valeo, iar trei ani mai târziu s-a alăturat echipei FM Logistic, la început în funcţia de coordonator de transport pe partea de vest a ţării.

  • Efectul neaşteptat al bidonului de plastic pentru lapte de la Albalact. Ce s-a întâmplat cu Zuzu

    După ce Albalact a lansat bidonul de plastic pe piaţa românească, saltul înregistrat în vânzări a fost imediat, rulajele crescând cu 14% în valoare. Între timp, cota de piaţă a continuat să crească pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat iar compania dezvoltată de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns liderul domeniului.

    Bidonul de plastic cu mâner de 1,8 litri este un ambalaj unic în prezent pe piaţă, dar popular pe piaţa Americii de Nord. După lansarea bidonului mare, compania a dezvoltat o gamă de noi ambalaje de un litru şi de 500 ml. 

    Elementul de noutate:

    Gama de ambalaje dispune de gramaje diferite de cele existente până în prezent pe piaţă, la care se adaugă funcţionalitatea. Sunt uşor de manevrat, au o curgere fină şi se aşază bine în uşa frigiderului. Sunt destinate consumatorilor care preferă fie volume mari, fie mobilitate.

    Efectele inovaţiei:

    Lansarea noului ambalaj a adus în perioada ianuarie – septembrie 2014 o creştere de 5% în volum şi 14% în valoare pentru Albalact pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Descriere:

    Albalact a decis să adopte noile ambalaje după o analiză a obiceiurilor de consum şi a dorinţelor consumatorilor. Designul întregii game a fost dezvoltat împreună cu producătorul austriac de ambalaje Greiner, ţinând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, de funcţionalitate, de aspectul curgerii şi de ergonomia mânerului. Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 500.000 de euro.

    Compania are o tradiţie de peste 40 de ani în industria românească şi este în prezent cea mai mare companie de lactate cu capital majoritar românesc din ţară şi al doilea mare jucător în piaţa procesatorilor de lapte. Albalact are în portofoliu peste 140 de produse, sub şase mărci – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Hamburgul interzice capsulele de cafea şi apa îmbuteliată

    În oraşul-port Hamburg nu va mai fi servită cafea în capsule şi nici apă sau bere îmbuteliată în ambalaje de plastic. Iar curăţenia se va face doar cu detergenţi fără clor. Acestea sunt doar câteva din noile reglementări care au intrat în vigoare la sfârşitul lunii ianuarie în megalopolisul din nordul Germaniei, care şi-a fixat drept obiectiv să devină „un model” în materie de gestiune ecologică a aprovizionării şi pieţelor publice.

    În acest scop, administraţia locală a elaborat un Ghid, inedit în întreaga Germanie.

    Citiţi mai multe pe www.rador.ro

  • Albalact ameninţă Danone cu pierderea poziţiei de lider de piaţă. Cum ripostează francezii

    Bună dimineaţa“, „lapte bătut“, „sana“ sunt câteva dintre cuvintele rostite în româneşte de Dieter Schulz în ziua în care compania a anunţat noua sa investiţie, de 10 milioane de lei. Dincolo de valoare, investiţia va avea un corespondent cât se poate de vizibil pe rafturile magazinelor, în cel mult o lună.

    ”Piaţa era aglomerată cu foarte multe produse„, argumentează Dieter Schulz ideea de la care a plecat proiectul care înseamnă, de fapt, schimbarea la faţă a circa jumătate din portofoliul de produse, Danone având în acest moment 50% din piaţa iaurturilor, conform datelor companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Concurenţii companiei se plasează la distanţă mare, numărul doi în acest segment având 14%.

    Danone este astfel liderul detaşat al categoriei, iar cifra de afaceri a fost de 481 milioane de lei în 2013, în scădere cu 5% faţă de 2012; rezultatele financiare pentru anul trecut vor fi comunicate la jumătatea lunii mai. În acest context, este interesant de observat care este poziţia în clasamentul producătorilor de lactate, dat fiind că Al-balact, plasată în 2013 pe locul doi, a anunţat rezultatele pentru anul trecut; cifra de afaceri a producătorului controlat de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns la aproape 475 de milioane de lei în 2014, faţă de 423,1 milioane de lei în 2013, în timp ce profitul net a crescut cu 46%, la 12,3 milioane de lei, conform raportului anual al companiei. În plus, Danone se poziţionează, mai nou, drept ”liderul pieţei de iaurturi„, după ce a raportat ani în şir cea mai mare cifră de afaceri din domeniul lactatelor.

    Dieter Schulz este foarte entuziasmat de noul anunţ şi povesteşte că tehnologia pe care fabrica din Bucureşti o pune acum în funcţiune nu mai este folosită în această regiune a continentului, că a fost inventată în urmă cu trei ani, iar acum mai este folosită doar în Spania şi Franţa. În funcţie de diverşi factori, de pildă categoriile în care sunt plasate produsele, gradul de maturitate al pieţelor şi bugetele de promovare, noul tip de ambalaje s-a tradus, în alte pieţe, în creşteri de vânzări între 5% şi 20%, spune Anca Stroe, director de marketing SEE la Danone. Punerea în practică a noii tehnologii este anevoioasă, în proiect fiind implicate în jur de 50 de persoane din fabrică şi alte 20 de la birouri, în condiţiile în care pe plan local compania are 450 de angajaţi.

    Danone şi-a început activitatea pe plan local în 1999, iar investiţiile totale au ajuns la 340 de milioane de lei. Anul trecut producătorul a investit jumătate de milion de euro pen-tru activităţi de producţie şi alte câteva milioane de euro pentru sistemele informatice.

    Dincolo de aşteptările pe care le are de la creşterile de vânzări pe piaţa locală, Schulz se aşteaptă ca şi exporturile să fie impulsionate. 90% din vânzările de pe piaţa românească sunt produse fabricate local, iar peste hotare merg 12% din producţia fabricii de la Bucureşti, unde de pe liniile de fabricaţie ies zilnic 1 milion de iaurturi. ”Anul trecut, ex-porturile au crescut cu 15%,„ declară Schulz, care conduce afacerea la nivelul întregii regiuni, fiind responsabil de România, Bulgaria, Grecia şi ţările adriatice. Iaurturile produse în Capitală ajung pe pieţe ca Ungaria, Franţa, Polonia, Marea Britanie şi Moldova, iar ponderea vânzărilor de peste hotare ar putea creşte în viitorul apropiat.

    ”Am avut un început de an bun, vedem în piaţă un optimism care cred că se leagă deopotrivă de schimbările din mediul politic dar şi de veştile referitoare la scăderea TVA, care mă aştept să aibă un impact însemnat. Cred că 2015 va fi un an bun pentru România în general„, afirmă Schulz. Pe de altă parte, adaugă tot el, se resimt şi efectele creşterii înregistrate de valute, cum sunt francul elveţian şi dolarul american. În ce priveşte vânzările de iaurturi, con-sumul per capita se plasează la 6-7 kg pe an, de două ori mai puţin decât alte ţări din regiune, ca Ungaria sau Polonia, şi la distanţă însemnată de pieţe ca Franţa sau Germania, unde media anuală de consum se află la 27-30 de kg pe an.

    ”Iaurtul nu a avut o tradiţie de consum în România. În urmă cu 16 ani consumul era mult mai redus. În plus, este şi o problemă de acces a consumatorilor la acest tip de produs, iar faptul că TVA-ul va scădea de la 1 iunie ar putea să facă această categorie mai accesibilă pentru o plajă mai largă de consumatori„, este de părere reprezentantul Danone, care are în portofoliu circa 90 de produse, majoritatea produse local. Preferinţele consumatorilor se îndreaptă în prin-cipal către iaurtul simplu, care deţine jumătate din piaţă, urmat de cel cu fructe (27%), pentru copii (5%, în creştere cu 28% în 2014 faţă de 2013, conform Nielsen) şi segmentul numit ”sănătate activă„ (17%), în care este inclus, de pildă, Activia.

  • Povestea bidonului de plastic pentru lapte de la Albalact. Vânzările au crescut cu 14%

    Bidonul de plastic cu mâner de 1,8 litri este un ambalaj unic în prezent pe piaţă, dar popular pe piaţa Americii de Nord. După lansarea bidonului mare, compania a dezvoltat o gamă de noi ambalaje de un litru şi de 500 ml. 

    Elementul de noutate:

    Gama de ambalaje dispune de gramaje diferite de cele existente până în prezent pe piaţă, la care se adaugă funcţionalitatea. Sunt uşor de manevrat, au o curgere fină şi se aşază bine în uşa frigiderului. Sunt destinate consumatorilor care preferă fie volume mari, fie mobilitate.

    Efectele inovaţiei:

    Lansarea noului ambalaj a adus în perioada ianuarie – septembrie 2014 o creştere de 5% în volum şi 14% în valoare pentru Albalact pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Descriere:

    Albalact a decis să adopte noile ambalaje după o analiză a obiceiurilor de consum şi a dorinţelor consumatorilor. Designul întregii game a fost dezvoltat împreună cu producătorul austriac de ambalaje Greiner, ţinând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, de funcţionalitate, de aspectul curgerii şi de ergonomia mânerului. Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 500.000 de euro.

    Compania are o tradiţie de peste 40 de ani în industria românească şi este în prezent cea mai mare companie de lactate cu capital majoritar românesc din ţară şi al doilea mare jucător în piaţa procesatorilor de lapte. Albalact are în portofoliu peste 140 de produse, sub şase mărci – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Coca-Cola introduce un PET realizat în proporţie de până la 30% din plante

    Compania Coca-Cola România anunţă introducerea pe piaţa locală a unui ambalaj inovator, realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottleTM, este folosit, începând din luna iulie, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Dorna Izvorul Alb. Dorna devine, astfel, prima apă minerală naturală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle™ este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

    „Tehnologia PlantBottleTM reprezintă un progres semnificativ în inovaţia de ambalaj din domeniul băuturilor”, spune Raluca Vlad, brand manager Dorna în cadrul companiei Coca-Cola România. „Noul ambalaj arată şi se comportă exact ca PET-ul clasic, însă are o amprentă de carbon mult mai mică asupra planetei. Este o sticlă de care suntem cu toţii foarte mândri.”

    Ambalajul PlantBottleTM este similar cu PET-ul clasic, cu excepţia faptului că una dintre componentele acestuia din urma a fost înlocuită, în PlantBottleTM, cu o componentă din plante, respectiv trestie de zahăr.

    „Inlocuim o parte din combustibilii fosili folosiţi în fabricarea PET-urilor cu materii prime din plante, fără a scădea performanţa ambalajelor. Acest lucru reduce impactul pe care compania îl poate avea asupra mediului înconjurător şi micşorează dependenţa de petrol”, mai spune Raluca Vlad.

    Doar în 2010, introducerea ambalajelor PlantBottleTM a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    In prezent, tehnologia PlantBottle™ foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare. De asemenea, trestia de zahăr este cultivată în cantităţi industriale, folosind fertilizatori organici, pe terenuri arabile degradate pentru a nu irosi terenurile arabile destinate culturilor agricole pentru hrana populaţiei.

    Un alt avantaj pe care ambalajul PlantBottleTM îl oferă este acela că, spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, acesta poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Ambalajele PlantBottleTM pot fi, de asemenea, folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Noile ambalaje vor avea pe etichetă un mesaj şi un logo specifice şi vor fi, de asemenea, promovate în puncte de vânzare special amenajate în magazine.

    Obiectivul Companiei Coca-Cola este ca, până în anul 2020, să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, precum şi să introducă ambalajele PlantBottleTM pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    Coca-Cola a încurajat reciclarea ambalajelor, fiind prima companie care a introdus pe piaţă sticle de plastic fabricate din material reciclat, s-a implicat în permanenţă în dezvoltarea de noi ambalaje inovatoare reciclabile şi a investit în infrastructură pentru reciclare.

    Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, cu un portofoliu de peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare carbogazoase şi necarbogazoase. Pornind de la Coca-Cola, recunoscută ca fiind una dintre cele mai valoroase mărci din lume, portofoliul companiei cuprinde branduri în valoare de 16 miliarde de dolari, printre care se numără Diet Coke, Fanta, Sprite, Coca-Cola Zero, apă vitaminizată, Powerade, Minute Maid, Cappy, Simply, Georgia şi Del Valle.

    La nivel global, compania Coca-Cola este furnizorul numărul 1 de băuturi carbogazoase, cafea ready-to-drink şi sucuri de fructe şi nectaruri. Având cea mai mare reţea de distribuţie de băuturi răcoritoare din lume, consumatorii din peste 200 de ţări se bucură de băuturile companiei, consumul depăşind 1,9 miliarde de porţii pe zi. 

    In România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. în România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.