BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Plafonările de preţuri şi pericolele pe care le aduc, reale sau închipuite

    ♦ În Ungaria, din ce în ce mai multe magazine înregistrează penurii de alimente ale căror preţuri au fost plafonate ♦ Guvernul Serbiei a decis recent să introducă măsuri de plafonare a preţurilor unor produse de bază, cum ar fi uleiul, făina şi zahărul ♦ În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat în octombrie un proiect de lege ce stabileşte un preţ maxim al cărbunelui pentru consumatori.

    În Ungaria, măsurile de plafonare a preţurilor unor produse de bază creează penurii în lanţ.

    Serbia a decis la rândul său să limiteze preţurile uleiului, făinii şi zahărului de teama apariţiei unor perturbări pe pieţe.

    În Polonia, preţul cărbunelui a fost plafonat încă din octombrie, iar acum se vorbeşte din ce în ce mai des de penurii pe această piaţă. Însă ţara a decis nu numai să amâne planul de renunţare treptată la cărbune, ci şi să-şi crească producţia.

    În Ungaria, din ce în ce mai multe magazine înregistrează penurii de alimente ale căror preţuri au fost plafonate, scrie Daily News Hungary.

    Retailerilor le este aproape imposibil să găsească produse cu preţuri limitate. Sau dacă găsesc, acestea sunt mult mai scumpe decât preţul la care le pot comercializa.  Ministerul local al agriculturii dă vina pentru această situaţie pe faptul că oamenii îşi fac stocuri de astfel de produse. În prezent, cea mai serioasă penurie se înregistrează în cazul zahărului granulat, în special în contextul apropierii sărbătorilor de iarnă.

    Însă nu numai zahărul lipseşte aproape de pe rafturile magazinelor, mari şi mici. Din ce în ce mai multe magazine întâmpină probleme în a se aproviziona cu alte produse cu preţuri plafonate, cum ar fi laptele sau uleiul.

    Ministrul agriculturii, Istvan Nagy, care dă vina pe comporta­mentul consumatorilor pentru penurii, a anunţat că măsurile de plafonare a preţurilor ar putea rămâne în vigoare până în a doua jumătate a anului viitor. Acesta consideră de asemenea că scumpirea record a alimentelor în Ungaria se datorează faptului că acestea au fost anterior foarte ieftine.

    Partidele din opoziţie nu sunt de acord, însă, şi cred că guvernul ar putea ajuta consumatorii prin reducerea TVA.

    Guvernul Serbiei a decis recent să introducă măsuri similare de plafonare a preţurilor unor produse de bază, cum ar fi uleiul, făina şi zahărul, notează Seenews.

    Decizia a fost luată în încercarea de a diminua impactul inflaţiei şi evitării apariţiei unor perturbări pe pieţe. Serbia a decis de asemenea să prelungească interdicţia privitoare la exporturile de carburanţi cu încă 15 zile.

    În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat în octombrie un proiect de lege ce stabileşte un preţ maxim al cărbunelui pentru consumatorii finali. Acum, în presă se vorbeşte din ce în ce mai des de viitoare penurii de cărbune. Potrivit Le Monde, ţara este obligată să importe cărbune la scară masivă din Columbia, Africa de Sud sau Australia pentru a acoperi cererea venită din partea gospodăriilor.

    De teama unor astfel de penurii, Polonia nu numai că-şi va amâna planurile de închidere a minelor existente, dar îşi va creşte şi producţia şi chiar deschide noi mine, dezvăluiau recent doi miniştri ai ţării, potrivit Notes from Poland.

  • România nu este prezentă pe harta exportatorilor europeni de alimente

    Peste 1,1 miliarde de lei a fost deficitul comercial al României în ceea ce priveşte comerţul extern de animale vii, alimente, cereale, zahăr sau băuturi, acest deficit adâncindu-se având în vedere ritmul mai redus de creştere al exporturilor decât cel al importurilor.

    Producţia de cereale este singurul sector unde România excelează în ceea ce priveşte producţia şi exportul, livrările pe plan extern situându-se anul trecut la aproape 3 miliarde de euro, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Practic, cerealele păstrează balanţa comercială a României în sectorul agricol şi al producţiei de alimente departe de dezastru.

    În 2021, diferenţa dintre exporturi şi importuri s-a adâncit până la 1,1 miliarde de euro, iar dacă excludem categoria cerealelor, deficitul ar depăşi 4 miliarde de euro. ZF a luat în calcul 20 de domenii pentru a putea avea o imagine a exportului românesc din agrobusiness, iar dintre acestea doar trei nu înregistrează deficit comercial şi anume sectorul creşterii animalelor, producţia de cereale şi grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale.

    Sectorul cărnii înregistrează cel mai mare deficit, cu un minus de peste 730 de milioane de euro, iar situaţia vine în contextul în care pesta porcină a destabilizat şi mai mult domeniul creşterii porcilor, un domeniu care oricum suferea din cauza lipsei materiei prime. Mai puţin de jumătate din carnea de porc vine din producţia fermelor locale, iar pesta porcină, care, deşi are un ritm de creştere mult diminuat faţă de anii trecuţi, tot afectează sectorul. În plus, costurile au crescut, iar fermierii renunţă treptat şi la fermele de creştere a vacilor.

    În zona creşterii păsărilor România stă mai bine, în sensul în care fermele locale acoperă mare parte din consum, însă chiar şi aici importurile sunt mai mari decât exporturile. Şi în ceea ce priveşte fructele, România importă mai mult decât importă, iar acest fapt este determinat şi de faptul că cei mai mulţi fermieri din domeniu nu au spaţii de depozitare adecvate.

    România produce 4,5% din merele din UE, dar, cu toate acestea, de multe ori marile magazine moderne sunt inundate de mere poloneze, unde statul subvenţionează puternic pomicultura. În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie. Însă, România importă şi fructe exotice precum banane, mango şi kaki, ceea ce trage în jos puternic balanţa comercială.

    În plus, România importă şi preparate din legume şi fructe. România importă de 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizare a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative.

    Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit, ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro. Pe de altă parte, exporturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.

    De asemenea, importăm lapte şi produse lactate. De altfel, deşi vedem în magazine tot mai multe branduri de lactate, la export România este prezentă în principal cu brandurile străine.

    De exemplu, fabrica de iaurturi Danone este un hub regional, dar şi Lactalis are intenţia de a transforma România într-un hub de export, însă brandul românesc Zuzu nu are forţă aşa cum este President, brand al aceluiaşi grup.

    De exemplu, Giampaolo Manzonetto, CEO al grupului Lactalis România, spunea anul trecut că President -cremă de brânză produsă la Sfântu Gheorghe a fost exportat în peste 30 de ţări.

    În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie.

     

     

  • Ungaria: marile lanţuri de retail raţionalizează mâncarea după ce măsurile guvernului de plafonare a preţurilor alimentelor de bază provoacă penurii

    Guvernul Ungariei a introdus mai multe limite asupra preţurilor alimentelor pentru contracararea creşterii dramatice a inflaţiei, care depăşeşte chiar şi 90% pentru unele tipuri de mâncare. Măsurile au provocat penurii, iar mai multe lanţuri de retail au fost nevoite să limiteze cantităţile de ouă şi cartofi, de exemplu, pe care consumatorii le pot cumpăra, scrie Daily News Hungary.

    Brânza Trappista nu se numără printre produsele afectate de schema de plafonare a preţurilor alimentelor, dar se pare că Ungaria se confruntă totuşi cu o penurie a acestui tip de brânză.

    Din această cauză, consumatorii locali nu pot achiziţiona mai mult de 3 kg de brânză de acest tip în maga­zinele Spar. Retailerul a declarat că a luat această decizie pentru că nu există suficientă brânză Trappista pe piaţă. Limite similare au fost introduse pentru achiziţiile de ouă şi cartofi de către Lidl, CBA, Tesco şi alte lanţuri de retail după ce guvernul a extins lista produselor cu preţuri plafonate recent.

    Potrivit Privatbankar, după Lidl, CBA şi Tesco, un alt lanţ de magazine, Real, a decis să limiteze cantităţile achiziţionate. Astfel, clienţii acestuia nu pot cumpăra mai mult de două produse cu preţuri plafonate.

    Asociaţia din industria ouălor a anunţat o viitoare posibilă penurie de ouă. Zoltan Suto, preşedinte al aso­ciaţiei, a declarat că dacă producă­torii nu vor putea obţine veniturile necesare din vânzări, penuria ar putea fi resimţită chiar şi pe termen mediu, potrivit hungary.postsen.com.

    Asociaţia a solicitat o consultare cu ministerul economiei şi agriculturii cu privire la preţul oficial al ouălor. Aceasta se plânge că în timp ce plafonările de preţuri au fost extinse la un tip de produs în cazul laptelui, făinii şi zahărului, în cazul ouălor măsura priveşte toate tipurile.

    Daily News Hungary scrie că măsurile de plafonare a preţurilor alimentelor fac mai mult rău decât bine. În lipsa raţionalizărilor, magazinele ar fi rămas rapid fără alimentele cu preţuri plafonate.

    În pieţe, însă, plafoanele nu sunt instituite, iar preţurile ar putea creşte extrem de mult odată cu apropierea Crăciunului. Problema este exacerbată de faptul că furnizorii ar putea alege să-şi vândă produsele în pieţe şi nu în magazine.

    Politicienii din opoziţie argumentează în mod regulat că guvernul ar trebui să combată creşterea preţurilor alimentelor cu reduceri de TVA, şi nu prin măsuri de limitare a preţurilor de consum.

    Asta pentru că produsele afectate de plafoane fie dispar, fie companiile majorează preţurile altor tipuri de alimente pentru a-şi acoperi pierderile.

     

     

     

  • Furturile de alimente din magazine, în creştere în Marea Britanie în anticiparea recesiunii

    Cazurile de furt de alimente din magazine se înmulţesc vertiginos în Marea Britanie, alimentate de inflaţia scăpată de sub control, despre care se crede că a împins unu din cinci britanici în pragul sărăciei, notează Euronews.

    Preţurile alimentelor de bază, ca laptele, brânza şi ouăle, s-au scumpit cu peste 30% în ultimul an.

     

  • Viktor Orban pune presiune pe alte companii străine pentru a pleca din ţară. Asta după ce a mai scos de acolo şi alte companii gigant pe care le-a naţionalizat

    Giganţii din sectorul supermar­ketu­rilor dezaprobă acţiunile guver­nu­lui maghiar de scoatere a retaile­rilor străini din ţară, însă nu este clar ce pot face în această privinţă, scrie Politico.

    Recent, premierul Viktor Orban a crescut numărul de alimente al că­ror preţ este plafonat, o decizie ce-i va afecta pe retailerii care se luptă deja cu o serie întreagă de măsuri introduse în ultimul an.

    Mai întâi, în decembrie 2021, pe fondul creşterii dramatice a inflaţiei în sectorul alimentar din Europa Cen­trală şi de Est, guvernul Ungariei a adoptat o lege ce obligă supermarke­tu­rile cu venituri din vânzări de peste 100 miliarde de forinţi (250 milioane de euro) să predea unei organizaţii de caritate de stat alimentele pe cale să expire cu 48 de ore înainte.

    Mai apoi, Budapesta a plafonat preţurile a şase produse alimentare de bază, fără a oferi niciun fel de compensaţie retailerilor şi, recurgând la prerogative de urgenţă, a crescut ratele taxelor pentru marii retaileri de la 2,7% la 4,1%. Recent, ouăle şi cartofii au fost adăugaţi pe lista de pro­duse alimentare cu preţuri plafonate. Toate firmele supuse aces­tor reglementări sunt străine. Chiar dacă ating pragul de 100 miliarde de forinţi, mai mulţi retaileri alimentari locali pot ocoli aceste măsuri pentru că operează în sistem de franciză.

    „Ce se întâmplă este pur şi sim­plu o încercare de scoatere a anumi­tor businessuri de pe piaţă“, a declarat reprezentantul unuia dintre retailerii afectaţi.

    Legile „contravin principiilor fun­damentale pe care se bazează piaţa comună europeană“, a adăugat acesta.

    Potrivit lui Orban, măsurile sunt parte ale planului său de înjumătăţire a inflaţiei, care a atins 21,1% în octombrie şi este aşteptată să urce la 25% până la finalul anului. Însă alţi membri ai guvernului Orban nu s-au sfiit să-şi ascundă ambiţiile de adu­cere a retailerilor internaţionali din sectorul alimentar sub proprietate locală.

    Din 2010, Orban face eforturi de a aduce sectoare cheie sub control ungar sporit. Aliaţii şi partenerii săi şi companiile având legătură cu aceştia au avut şi au de câştigat prin achizi­ţionarea de participaţii însemnate în sectoarele respective.

    Auchan este deja în curs de a-şi vinde operaţiunile locale către un cum­părător maghiar. În cazul celor­lal­te lanţuri, nu este clar ce cale există.

    „Dacă Ungaria scapă cu măsuri atât de severe, acesta ar putea constitui un model negativ şi pentru alte state UE“, declară reprezentantul retailerului citat mai sus.

     

  • Carnea de pasăre, cea mai importantă pe mesele românilor

    ♦ Un român consumă în medie lunar circa 1,7 kilograme de carne de pasăre, aceasta fiind principalul tip de carne consumat de români ♦ Industria cărnii de pasăre creşte, fiind unul dintre alimentele de bază pe masa românilor, dar şi importurile odată cu cererea

     

    Industria cărnii de pasăre trece printr-o perioadă favorabilă în contextul în care consumul creşte chiar şi în pofida unor vremuri mai tulburi, puiul fiind pe lista alimentelor de bază pentru români. Astfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2021 consumul de carne de pasăre (pui, curcan, raţă etc.) a fost de 1,7 kilograme lunar, în creştere cu circa 5% faţă de anul anterior, după mai mulţi ani în care consumul a fost în stagnare. Pe de altă parte, efectivul de păsări a revenit pe creştere după un an 2020 de scădere.

    Creşterea păsărilor este un domeniu unde companiile generează anual afaceri de peste 4,1 miliarde de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. În acest sector activează peste 650 de companii cu un total de circa 8.800 de angajaţi. În acest sector marile companii sunt controlate de antreprenori locali. AAylex One a primit cea mai mare subvenţie din cadrul Măsurii 14-plăţi în favoarea stării animalelor, conform datelor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

    AAylex One este o companie creată anul trecut în urma fuziunii celor 16 companii din cadrul grupului AAylex şi este controlată de Bogdan Stanca, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din industria cărnii.

    Pentru anul acesta, conducerea companiei estimează o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 53% faţă de anul trecut. El nu este singurul antreprenor român din piaţa cărnii care aspiră la primul miliard de lei în 2022, şi Ioan Popa, fondatorul Transavia, speră la acest rezultat.

    De altfel, grupul Transavia (inclusiv Avicola Braşov) a fost în 2021 cel mai mare jucător de pe piaţa cărnii de pui, având o cifră de afaceri consolidată de 953 de milioane de lei, conform informaţiilor furnizate de companie. Ca valoare, Transavia, principala companie din grupul cu acelaşi nume, a primit a treia cea mai mare subvenţie pentru creşterea păsărilor, conform APIA.

    Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Timiş, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin, având o suprafaţă de teren agricol cumulată de 10.000 de hectare, potrivit informaţiilor furnizate anterior de companie.

    De asemenea, Transavia are patru ferme de producţie de cereale, o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de producţie a furajelor de 250.000 tone/an, trei abatoare şi o fabrică de procesare a cărnii.

    Un alt jucător important este grupul Agricola din Bacău, care a avut în 2021 o cifră de afaceri consolidată de 820 de milioane de lei. Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri şi produse ready meal din România. Grupul are lanţ integrat pe partea de carne de pasăre.

    „Pentru 2022 avem obiectivele de creştere aşa cum strategic am stabilit mulţi ani şi în general s-au îndeplinit. Anul acesta am crescut pe toată gama de produse, cu o singură excepţie, în sectorul mezelurilor, unde noi activăm în segmentul de preţ mai mare. (…) Anul acesta creşterea bugetată este de circa 7-8% la nivelul grupului şi cred că vom atinge această creştere”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola.

    Un alt jucător important în acest sector este Vanbet, companie controlată de Fănel Bogos, care ca nivel de subvenţie a fost a doua cea mai mare “fermă”. Vanbet are în portofoliu atât carne de pasăre, cât şi ouă, lactate şi preparate din carne. Practic, niciun jucător mare din industria cărnii de pui nu are o singură fermă de pui. Vanbet are ferme în judeţele Vaslui, Galaţi şi Iaşi.

    „Vanbet deţine 26 de ferme de păsări (de carne, de reproducţie, de ouă, de tineret înlocuire), o fermă de prepeliţe, o fermă de vaci şi bivoliţe, o fermă de capre şi oi şi o fermă de porci”, se arată pe site-ul companiei.

    Consumul de carne de pasăre în creştere determină companiile din sector să continue investiţiile, iar piaţa atrage noi jucători. Anul acesta, Poultry Integration Farms din Satu Mare, companie înfiinţată anul trecut, care are acţionariat ungar, a preluat de la Sam Mills Europe şi Sam Mills Feed, ambele din Botiz (judeţul Satu Mare) anumite active destinate producţiei şi comercializării de pui vii, producţiei şi comercializării de pui de o zi şi comercializării ouălor de incubaţie.

    În spatele Poultry Integration Farms stă o companie numită Europa Agrar, despre care nu există multe date disponibile.

    Pe de altă parte, importurile de carne de pasăre (carne şi organe comestibile proaspete, refrigerate sau congelate de păsări) au fost anul trecut de 194,8 milioane de euro, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Exporturile au fost mai mici, ajungând în 2021 la 154 de milioane de euro, mai mari cu 27% faţă de anul anterior.

    Creşterea păsărilor este un domeniu unde companiile generează anual afaceri de peste 4,1 miliarde de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.


     

     

  • România industrializată: peste 500 de fabrici de alimente au fost făcute cu fonduri UE în şase ani

    ♦ Circa 2 mld. euro din fonduri europene au mers în ferme şi unităţi de procesare în perioada 2014 – 2020. ♦ Creditarea agriculturii a crescut în această perioadă, iar odată cu ea şi apetitul fermierilor pentru investiţii. ♦ Procesarea a devenit o prioritatea pentru mulţi agricultori, deoarece un business integrat le asigură predictibilitate în vremuri tulburi

    Un număr de 3.310 de proiecte de investiţii în ferme şi în procesare au fost finanţate cu 1,88 de miliarde de euro din fonduri europene prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014 – 2020, conform datelor oferite de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) ca urmare a unei solicitări a Ziarului Financiar.

    România a avut alocată suma de 9,15 miliarde de euro pentru investiţii în mediul rural în cei şase ani, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României, implementarea tehnică şi financiară fiind asigurată de către AFIR.

    În această perioadă – 2014-2020 – au fost făcute investiţii pentru procesarea produselor agricole în 562 de unităţi, unele fiind construite de la zero. Suma acordată din fonduri europene a fost de 550 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oferite de AFIR.

    Compania Ansthall Trading, deţinută majoritar (95%) de Vicenzo Randisi, un italian de 50 de ani, investeşte 7 milioane de euro într-o fabrică de biscuiţi şi produse făinoase în judeţul Ialomiţa, potrivit informaţiilor oferite de acesta pentru ZF. Peste 2 milioane de euro le-a obţinut din fonduri europene şi susţine că a investit în România, pentru că sunt condiţii mai bune decât în Italia, iar piaţa se dezvoltă şi chiar dacă are multe importuri, totodată, este un producător foarte mare de materie primă. „Piaţa este liberă şi nu este saturată. Din informaţiile mele, piaţa de produse făinoase este de circa 1 mld. euro, aşa că văd ca fiind un business de viitor“, preciza antreprenorul. Fabrica o să fie gata până la 1 decembrie 2023.

    Astfel, în timp ce în industria zahărului s-au închis fabrici mari (Zahărul Oradea şi Bod), în industria pâinii, a dulciurilor, a lactatelor şi chiar a uleiului au apărut fabrici.

    Alexandru Ardelean Toth, proprietarul firmei Sandy Impex, activă în sectorul panificaţiei şi al patiseriei, a construit cu 12 milioane de euro, din surse proprii, bancare şi fonduri europene, o fabrică de pâine de la zero în Oradea, judeţul Bihor şi o deschide la finalul lunii octombrie a acestui an.

    De altfel, fraţii Ion şi Nicolae Herţea, care controlează grupul de firme Fraher cu venituri cumulate de aproape 130 milioane de lei, finalizează în luna decembrie a anului curent o fabrică de procesare a laptelui în judeţul Tulcea, a cărei construcţie a fost iniţiată în 2020. Investiţia, co-finanţată din bani europeni, se ridică la 6 milioane de euro.

    Fermele Ecologice Silvania, o cooperativă formată din fermieri din judeţul Sălaj, care cultivă 2.200 de hectare de teren certificat ecologic cu cereale şi legume şi cresc circa 1.500 de vaci de lapte, au accesat fonduri europene pentru a-şi face o nouă fermă de bovine în localitatea Crişeni. Investiţia totală este de 9 milioane de euro.

    Însă, principala provocare a antreprenorilor atunci când accesează fonduri europene este birocraţia stufoasă, care face ca un proiect complex de investiţii să se întindă pe o perioadă de 3-5 ani.

    Cu toate acestea, apetitul pentru invesiţii rămâne încă ridicat, mai ales că fermierii sunt obişnuiţi să reia anual fiecare ciclu de producţie. Astfel, aproape 2.800 de ferme din sectorul vegetal, animal şi pomicol s-au dezvoltat cu fonduri europene în perioada 2014 – 2020.

    „Totodată, suplimentar celor 3.310 de proiecte (în ferme şi fabrici – n. red.) în valoare de 1,88 miliarde de euro, AFIR a mai finanţat prin intermediul submăsurii 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri» din cadrul PNDR 13.645 de investiţii în ferme ale tinerilor fermieri cu fonduri europene de 541,5 milioane de euro. De asemenea, au fost finantaţe 31.972 de investitii prin submasura 6.3 «Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici». Valoarea acestor ferme este de 296 milioane de euro”, au menţionat reprezentanţii AFIR.

    România a avut alocată suma de 9,15 miliarde de euro pentru investiţii în mediul rural în cei şase ani, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României, implementarea tehnică şi financiară fiind asigurată de către AFIR.


     

     

  • Cât de des se modifică preţurile la raft în marile lanţuri de magazine? Retailerii: „Operăm săptămânal schimbări de preţuri“. „Modificăm preţurile doar dacă vin majorări de la furnizori.“

    În ultimul an, preţurile alimentelor de bază s-au mărit cu până la 30-50%, un ritm record care a dus invariabil la scăderea puterii de cumpărare dat fiind că majorările salariale nu au putut ţine pasul cu inflaţia. Tocmai de aceea, ZF încearcă să urmărească ce se întâmplă cu preţurile din marile magazine din România, magazine care controlează 70% din comerţul alimentar local.

    „Săptămânal sau chiar zilnic“ şi „doar dacă vin majorări de la furnizori“ sunt răspunsurile primite de la retaileri privind frecvenţa cu care se modifică preţurile.

    Din cele opt reţele de retail modern, doar trei au răspuns solicitării ZF privind modul şi frecvenţa cu care se modifică preţurile. Lidl, Carrefour, Auchan, Penny şi Mega Image au preferat să ţină, din nou, la secret modul în care stabilesc preţurile.

    „Singurele situaţii în care suntem nevoiţi să generăm schimbări de preţ sunt determinate de solicitările argumentate de producători/parteneri în condiţii de transparenţă, mediu competitiv, context marcoecono­mic“, spun reprezentanţii Kaufland România.

    Ziarul Financiar a scris încă de acum câteva luni că inflaţia întinde la maximum coarda relaţiilor dintre marii retaileri şi producători, iar creşterile de preţ sunt mărul discordiei. Reprezentanţii Profi adaugă că operează schimbări de preţuri săptămânal, unele pentru aliniere cu concurenţa, altele pentru promoţii.

    „Factorii care determină aceste modificări sunt promoţiile şi schimbările venite de la furnizor. Diferenţa dintre 2022 şi anii anteriori e frecvenţa cu care furnizorii modifică preţurile. Înainte o făceau o dată pe an, acum o fac şi de 2-3 ori pe an.“

  • Aţi mâncat vreodată insecte? Poate nu ştiţi dar noi românii consumăm deja insecte prin intermediul unui colorant alimentar care se regăseşte în salam, parizer, cârnaţi şi chiar îngheţată

    Ca sursă dovedită de proteine într-o lume care aleargă după sustenabilitate, insectele sunt deja consumate în mai multe ţări în diferite forme. Vor putea românii să treacă peste bariera culturală înspre hrana cu acestea?

    Entomofagia defineşte hrana cu insecte, iar românii sunt pe cale să înveţe acest termen după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a emis o opinie pozitivă faţă de viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Telebrio Molitor sau mealworm.

    Opinia autorităţii deschide calea la nivel european spre aprobarea pentru vânzarea unor gustări, batoane proteice, fursecuri sau a altor preparate care conţin insecte. În acelaşi timp, insectele ar putea deveni doar o componentă mai des întâlnită în industria alimentară sub forma unor aditivi sau coloranţi.

    Aceasta a fost prima analiză de risc asupra insectelor ca nou aliment derulată de autoritatea europeană. Bloomberg notează că pe masa autorităţii mai stau încă 14 aplicaţii în curs de analiză, care vizează mai multe soiuri de insecte, de la greieri şi până la lăcuste.

    Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populaţia planetei este într-o continuă creştere. Estimările Naţiunilor Unite atrag atenţia de mai mulţi ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.

    Cu toate acestea, românii ar putea fi departe de entomofagie din punct de vedere cultural, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

    „Toate obiceiurile de consum ţin de nişte tradiţii, iar cum noi mâncăm sângerete, adică sânge într-o combinaţie cu carne, există diverse obiceiuri pe care le au popoarele şi care ţin de patrimoniul gastronomic al fiecăruia. Cu siguranţă şi noi când mergem în afară în destinaţii exotice alegem să mâncăm poate crocodil sau chiar lăcuste. Nu cred că va deveni un obicei de consum larg răspândit”, a comentat Ştefan Pădure, expert în industria alimentară şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

    El a explicat că bariera psihologică poate fi un mare obstacol în cazul românilor, iar exemplul care scoate în evidenţă acest lucru este cel al cărnii de cal.

     „La noi în ţară nu se consumă calul, deşi este o carne curată, cu proprietăţi foarte bune. Dar românul a folosit calul pentru activităţi, acesta i-a fost de ajutor şi logica este că nu îţi poţi mânca prietenul”, a adăugat Ştefan Pădure.

     Un document publicat de Parlamentul European, care ridica pentru studiu ipoteza consumului de insecte, citează mai multe studii ştiinţifice care arată că respingerea entomofagiei este un comportament învăţat. Asta înseamnă că nu ne naştem cu o repulsie pentru consumul de insecte.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Creşterea preţurilor la alimente şi la energie are cel mai mare impact asupra alegerilor alimentare ale salariaţilor

    ♦ În contextul inflaţiei, tichetele de masă primite de la angajator reprezintă o soluţie practică pentru o masă de prânz mai accesibilă şi mai echilibrată.

    ♦ 7 din 10 angajaţi au devenit mai conştienţi de necesitatea de a avea o alimentaţie sănătoasă, iar proprietarii de restaurante au sesizat o creştere de 28% pentru cererea de preparate echilibrate.

    Inflaţia a avut un impact major asupra deciziei de cumpărare a angajaţilor din România şi asupra calităţii alegerilor alimentare ale acestora, arată Barometrul FOOD 2022, un sondaj anual, realizat în cadrul proiectului FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand), unul dintre cele mai mari programe europene de educaţie alimentară.

    Cele mai mari creşteri de preţuri au fost resimţite la alimente şi la energie, pentru 86%, respectiv 84% dintre angajaţii respondenţi. Întrebaţi cum gestionează suma lunară acordată sub formă de tichete de masă, 81% au declarat că folosesc toată suma înainte de finalul lunii şi doar 7% spun că suma acordată sub formă de tichete de masă le este suficientă pe întreaga perioadă a unei luni.

    „Perioada pe care o traversăm continuă să fie dificilă din punct de vedere socio-economic, iar efectele se resimt prin creşterile de cost repetate. Impactul este cel mai vizibil în coşul de cumpărături. Rezultatele Barometru FOOD confirmă faptul că beneficiul nr. 1 în preferinţele angajaţilor – cardul de masă este un instrument care îi ajută pe aceştia să îşi menţină puterea de cumpărare, mai mult decât oricând. Totodată, raportul indică şi o preocupare în creştere, în rândul salariaţilor, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi orientarea către o dietă echilibrată. Această preocupare se reflectă şi la nivelul restaurantelor, în modul în care operatorii îşi adaptează lanţul de aprovizionare, sistemul de organizare şi oferta”, a declarat Ana Busuioc, Legal & Public Affairs Director al Edenred România.

    Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în Belgia, Bulgaria şi Turcia, unde aproximativ 80% dintre angajaţi folosesc toată suma acordată sub formă de tichete înainte de finalul lunii, media la nivel global situându-se la 66%, arată cea de-a IV-a ediţie a studiului anual realizat de Edenred.

    Potrivit Barometru FOOD, 9 din 10 angajati români folosesc tichetele de masă pentru prânz, fie că aleg să cumpere alimente pentru a-şi pregăti ei masa, cumpără de la restaurant sau comandă online, valoarea actuală a tichetelor de masă fiind mai eficient utilizată în acest mod.

    Pentru 20% dintre angajaţi principalul beneficiu al tichetelor de masă este faptul că reprezintă o soluţie practică pentru un prânz, servit în oraş sau acasă, prin care îşi pot asigura o masă completă şi mai echilibrată.

    În ceea ce priveşte obiceiul de a comanda mâncare online, peste 80% dintre angajaţii români se aşteaptă ca restaurantele să îşi dezvolte oferta de mâncare la pachet şi de livrare. Acelaşi procent se înregistrează şi în ţări precum Spania, Turcia, Brazilia, Chile, Peru, peste media la nivel global de 70%.

    Acelaşi studiu arată că există o creştere a interesului angajaţilor români pentru o dietă echilibrată, întrucât peste 70% dintre ei spun că au devenit mai conştienţi de alegerile alimentare, dar şi de necesitatea de a avea o dietă sănătoasă.

    Pentru 85% dintre respondenţii la nivel global principalul motiv pentru adoptarea unei diete echilibrate este sănătatea, cele mai ridicate rezultate, cu o medie peste 90%, înregistrându-se în Portugalia, Austria, Italia, Ungaria, Spania, Polonia, Chile, Columbia, Peru.

    Doar 17% dintre respondenţi ar opta pentru o dietă sănătoasă având ca motivaţie grija pentru animale şi mediu. Mai mult, 67% dintre respondenţii Barometru FOOD la nivel global asociază alimentele mai sănătoase cu produsele proaspete, comparativ cu 63% în 2021.

    În acest context, 68% dintre angajaţii români se aşteaptă ca şi restaurantele să vină cu oferte mai sănătoase, care includ produse proaspete (78%), indicarea clară a valorilor nutriţionale (28%), meniuri care conţin mai multe salate (25%).

    Totodată, risipa alimentară este un subiect de interes pentru tot mai mulţi angajaţi: 7 din 10 declară că sunt preocupaţi de risipa alimentară şi de necesitatea protejării mediului şi, de asemenea, că sunt interesaţi să ştie ce restaurante acţionează împotriva risipei alimentare.

    Risipa alimentară este şi una dintre provocările cu care se confruntă restaurantele din România. Jumătate dintre proprietarii de restaurante au implementat măsuri pentru a combate acest fenomen, precum adaptarea meniului sau a reţetelor (37%), managementul stocurilor, oferirea la pachet a porţiilor rămase (12%) sau donarea preparatelor rămase către personalul propriu.

    La nivel global, ţările unde proprietarii de restaurante au implementat cele mai multe măsuri pentru reducerea risipei alimentare sunt Turcia (93%) şi Slovacia (90%).