BusinessMagazin

Tag: agenti

  • Vlad Ardeleanu, directorul general al companiei româneşti de pariuri sportive Superbet: „Vrem să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia”

    Superbet devine astfel singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise pe piaţa poloneză până la finalul anului.

    „Ceea ce noi vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – pe aceasta există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare;  în total,  ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Noi îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital, vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează la construirea echipei poloneze, ce este formată din câteva sute de angajaţi, de aproximativ un an de zile, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia. Potrivit lui Ardeleanu, de anul viitor, Superbet vrea să îşi extindă operaţiunile şi în Serbia şi Slovacia.

    O particularitate a pieţei poloneze constă în faptul că în agenţiile de pariuri sportive nu pot fi operate de către companiile private a aparate tip slot machines, acestea fiind sub monopol de stat, astfel că modelul de business diferă uşor de cel din România, unde în agenţiile Superbet există şi astfel de aparate.  

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Superbet operează aici circa 1.000 de agenţii, iar cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs se îndreaptă spre 150 de milioane de euro.

    O direcţie importantă de investiţii pentru companie o constituie şi digitalul, potrivit lui Ardeleanu, care spune că şi-au propus să transforme compania dintr-un de retail, într-una de tehnologie.

    „Provocările sunt aduse mai ales pe partea de tehnologie, în zona avansului de digital, unul dintre proiectele pe care noi le rulăm în organizaţie este transformarea culturii companiei dintr-o companie pur de retail, într-o companie de tehnologie şi de digital pentru viitor.” El spune că cea mai mare parte a profitabilităţii companiei este  investită în digital şi în tehnologie software avansată. „Dezvoltăm propriile platforme, core-ul acestora, în interiorul organizaţiei, iar pentru aceasta avem hub-uri de tehnologie în Bucureşti, la Zagreb, precum şi în Leeds, UK.”

    Nivelul investiţiilor în direcţia dezvoltării tehnologice se ridică la zeci de milioane de euro anual. „Sunt cu siguranţă mai mari decât cele dedicate extinderii internaţionale”, punctează directorul general al Superbet. Miza pe online vine în contextul în care volumul pariurilor rulate pe piaţa locală  în agenţiile fizice ale Superbet a ajuns să fie egalat de cel din online.

    Compania-mamă a Superbet Polonia a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Potrivit reprezentanţilor companiei. Superbet este la acest moment cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara şi cu rulaje care se dublează cel puţin de la an la an. Businessul la nivel naţional este în prezent consolidat sub umbrela Superbet Holding România, care operează patru branduri de retail – Superbet, BetArena, GoBet şi Magic Jackpot. ”Toate brandurile au propriile planuri de expansiune, urmează să fie o expansiune consistentă”, explică Ardeleanu.

    Superbet este brandul-locomotivă al grupului, iar la acest moment generează şi cea mai mare parte din venituri. În cadrul Superbet România lucrează peste 2.500 de angajaţi.  

    Holdingul Superbet operează sub trei entităţi – entitatea din România, o entitate pentru activităţile din Europa Centrală şi de Est, cu baza la Viena şi entitatea globală, de superbet.com, cu baza în Gibraltar.

    Potrivit informaţiilor disponibile, valoarea totală a pieţei româneşti de pariuri se situează la circa 1 miliard de euro; volumul pariurilor sportive şi casino (wagered amounts) din online şi offline cumulând circa 4 miliarde de euro.

     

  • România, un jaf generalizat: În România, aproape toată lumea fură bugetul de stat. Şi cei cu gulere albe şi cei cu gulere negre. Şi romani şi străini

    Nu excelam nici in colectare impozitelor de la populatie, dar nici de la agenti economici. In primii 10 ani dupa revolutie, pe sloganul, “Nu ne vindem tara” am privatizat economia romaneasca doar patronilor romani, veritabili oligarhi ai tranzitiei romanesti. A fost o praduiala generalizata, caracterizata de arierate de ordinul miliardelor de dolari, falimente de rasunet si vreo 4 milioane de locuri de munca desfiintate.
     
    Dupa 2001, am inceput sa vindem Romania pe 2 lei mutinationalelor. Ca doar nu am intrat in UE de frumosi si destepti ce suntem. Pretul a fost platit prin cedarea resurselor tarii, a energiei, hidrocarburilor, industriilor metalurgice si prelucratoare, industriei bancare si de asigurari, prin vanzarea terenurilor agricole si padurilor.
     
    Evident, ca nici multinationalele nu au facut coada la casieria statului. Ele nu au avut maini de dat, decat de luat. In ultimii 10 ani, peste 80% din ajutoarele de stat s-au dus catre firmele straine in loc sa capitalizam firmele romanesti. In perioada 2008- 2014, soldul rezultatului net raportat de multinationale, calculat ca diferenta intre profitul total si pierderea totala, a fost de doar 2,5 miliarde lei. In 6 ani, multinationalele care detin 50% din cifra de afaceri a Romaniei, si pozitii de cvasi monopol in sectoarele cheie ale economiei romanesti au platit cumulat cat o singura companie, Hidroelectrica, intr-un an. Companiile romanesti, aflate intr-o concurenta neloiala cu firmele straine, discriminate de statul roman si avand pozitii periferice in economie, au raportat un sold al rezultatului financiar net de 55 miliarde lei, adica de 22 ori mai mult decat firmele straine. In 2015, la o crestere economica de 3,7%, firmele straine au raportat un sold al profitului net de 9 miliarde lei fata de 27 miliarde lei, soldul profitului net raportat de multinationale.
     

  • Agenţi ai poliţiei rutiere din Teleorman, anchetaţi pentru luare de mită

    “Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Teleorman şi Structura Centrală, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman au pus în executare 5 mandate de percheziţie, într-o cauză care vizează săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale”, notează un comunicat de presă emis de DGA.

    “În fapt, în perioada iulie-noiembrie 2017, agenţi de poliţie rutieră din cadrul unei unităţi de poliţie au pretins şi primit sume de bani pentru a nu lua măsurile ce se impuneau faţă de conducători auto depistaţi că au încălcat legislaţia rutieră sau nu şi-au îndeplinit îndatoririle de serviciu cu ocazia constatării unor încălcări ale prevederilor privind circulaţia pe drumurile publice.

    Trei dintre percheziţii s-au desfăşurat la birourile agenţilor de poliţie iar două la autospeciale utilizate de aceştia.

    În cauză cercetările continuă pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale”, se mai arată în document.

  • Cronică de film: Agenţii secreţi traversează Atlanticul

    Nu m-ar mira ca şi următoarele episoade din seria Kingsman să aibă acelaşi subiect central, dar haideţi să detaliem ce se întâmplă în The Golden Circle. Povestea, pe scurt: a trecut un an de la evenimentele din primul film, iar Eggsy (Taron Egerton) a devenit un respectabil agent Kingsman. O întâlnire cu un fost candidat la postul său, pe nume Charlie, îl trimite pe Eggsy pe urmele Juliannei Moore. Ea o interpretează pe Poppy, o traficantă de droguri care are planuri mari de a domina lumea. Alături de Merlin (Mark Strong), Eggsy pleacă în Statele Unite, acolo unde va primi ajutorul unei alte organizaţii, numită Statesmen.

    Aici încep să apară şi elementele comice, fără de care franciza Kingsman ar fi doar un film superficial despre spioni: cei de la Statesmen reprezintă echivalentul american al Kingsman, dar diferenţele sunt cât se poate de evidente. Ideea de gentleman e înlocuită de cea de macho, iar subtilităţile britanice de glumele de prost gust – ce-i drept, de multe ori amuzante. Reacţiile criticilor nu au fost dintre cele mai bune, dar publicul pare să dea o notă pozitivă filmului, iar asta e ceea ce contează în cele din urmă.

    Kingsman: The Golden Circle e un film care vrea să distreze spectatorii. Nu se ia în serios, aşa cum n-a făcut-o nici prima parte a francizei, iar asta produce multe momente hilare. Secvenţele de acţiune sunt mai bune decât în multe alte filme, iar aici meritul revine regizorului Matthew Vaughn. Mixul de elemente de spionaj, gadgeturi, răsturnări de situaţie şi locuri de filmare exotice transformă Kingsman într-un soi de James Bond chiar mai nerealist decât James Bond.

    Dar exact acesta e farmecul său: până la urmă, câte dintre filmele cu succes la box-office mai au legătură cu realitatea? E suficient, cred, să amintesc că anul acesta filmele cu cele mai mari încasări au fost Beauty and the Beast, The Fate of the Furious, Despicable Me 3, Guardians of the Galaxy Vol. 2, Spider-Man: Homecoming şi Wonder Woman.

    |n cele din urmă, filmele din seria Kingsman nu vor fi pe placul tuturor. E vorba de un film inspirat de benzi desenate, aşa că mulţi l-ar putea evita. Dar Kingsman reprezintă un gen de care Hollywood are, la ora actuală, mare nevoie. Dominarea celor de la Marvel şi revenirea – să sperăm – a celor de la DC au împânzit marile ecrane cu supereroi, comploturi intergalactice şi mai ales bugete care sfidează bunul simţ. Producătorii scot bani, iar publicul e mulţumit; dar ideea de a face un film care să necesite orice urmă de gândire pare din ce în ce mai îndepărtată. Iar Kingsman e genul de film care încearcă – indiferent de măsură – să provoace spectatorul la un exerciţiu de imaginaţie. E un prim pas, sigur, dar unul absolut vital.

    În concluzie, cel mai important lucru pe care Kingsman: The Golden Circle l-a adus este garanţia că franciza va continua.

    7,5/10

     

  • Ce pot face turiştii păgubiţi de falimentul unei agenţii. Paşii de urmat şi documentele necesare

    Potrivit ministerului, paşii de urmat sunt:

    1. Turistul va notifica în scris agenţia să îi ramburseze suma achitată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la data încheierii/derulării pachetului de servicii turistice sau de la data repatrierii.
    2. Turistul va anunţa asigurătorul, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în legătură cu solicitarea adresată agenţiei privind rambursarea sumelor achitate şi/sau a cheltuielilor de repatriere, în termen de 5 (cinci) zile calendaristice de la data primirii confirmării de primire prevăzute la pct. 1 de mai sus.

    3. În cazul în care, în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data confirmării de primire a documentelor justificative de către agenţie turistul nu a primit sumele solicitate de la agenţie, atunci are loc evenimentul asigurat.
    4. În termen de 10 (zece) zile calendaristice de la data producerii evenimentului asigurat, turistul are obligaţia de a transmite asigurătorului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cererea de despăgubire însoţită de documentele justificative.

    Documentele justificative constau în principal în:

    1. contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice;
    2. confirmările de primire precizate la pct. 1 şi 2 de mai sus;
    3. fotocopiile de pe documentele de plată a avansului (chitanţe, ordine de plată etc.), în cazul cererilor de rambursare a sumelor achitate de turist;
    4. fotocopiile de pe documentele de transport şi cazare, în cazul cererilor de rambursare a cheltuielilor de repatriere.

    Ministerul Turismului menţionează că despăgubirea acordată de asigurător reprezintă „echivalentul sumei achitate de turist către agenţie, în limita sumei asigurate”. Despăgubirea „se va plăti de către asigurător în termen de 30 de zile de la primirea documentelor justificative trimise de turist”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hackerii israelieni au arătat cum Rusia a folosit antivirusul Kaspersky ca motor global de căutare pentru a găsi secrete ale SUA

    Soluţiile oferite de compania din Rusia sunt folosite de peste 400 de milioane de utilizatori din întreaga lume. Prin intermediul acestor programe, hackerii guvernului rus au căutat în computerele mai multor persoane, printre care şi angajaţi din peste 20 din agenţii ale SUA, pentru a găsi informaţii despre proiectele serviciilor secrete americane.

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Acum o lună spăla vase la un fast-food, iar acum prezintă hainele unor creatori precum Calvin Klein şi Marc Jacobs

    Tanni Foreman lua masa alături de soţ şi fiică atunci când a văzut-o pe Williams; ulterior, a întrebat-o dacă vrea să devină model. “Era îmbrăcată normal, cu salopeta de la Chipotle”, a povestit Foreman. “Dar eu îmi dau seama repede de potenţialul cuiva, am văzut pe chipul ei că are tot ce-i trebuie pentru a avea succes.”

    A doua zi, Williams a venit la sediul agenţiei pentru o şedinţă foto; reacţia din partea designerilor a venit imediat, aceştia spunând că vor să o aibă prezentă la show-urile următoare.

    “În mod normal, agenţia are mai mult timp la dispoziţie pentru a pregăti modelele”, povesteşte Foreman. “Ea a fost pur şi simplu aruncată în mijlocul nebuniei.”

    De când a început să lucreze cu Foreman, tânăra a prezentat haine pentru Calvin Klein şi Marc Jacobs la săptămânile modei de la New York, Londra, Milano şi Paris.

    Remington Williams pare să se descurce cu ritmul nebunesc în care se desfăşoară lucrurile: a postat recent câteva poze cu ea în faţa turnului Eiffel, notând că “Paris e cel mai frumos loc pe care l-am vizitat până în prezent. Nu vreau să mai plec niciodată!”

  • Ce facultate trebuie să faci dacă vrei să-ţi creşti şansele de a deveni miliardar

    Şansele de a te transforma în miliardar pot creşte dacă studiezi ingineria sau dacă te angajezi ca om de vânzări, potrivit unei cercetări a agenţiei de recrutare Aaron Wallis Sales Recruitment, analizată de Business Insider.

    Cercetarea s-a bazat pe o listă Forbes a 100 celor mai bogaţi oameni din lume ca să dezvăluie ce au studiat ei, care au fost primele lor locuri de muncă şi cât de bogaţi au devenit. Studiul a scos la iveală faptul că 75 dintre cei mai bogaţi 100 de oameni au absolvit studii superioare, iar dintre aceştia, 22 au studiat Ingineria. 53 dintre ei au început să lucreze într-o companie, 19% în poziţia de oameni de vânzări, iar 17%, ca brokeri. 17% dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii şi-au început activitatea profesională prin fondarea propriului business.

    Facultăţile absolvite de majoritatea miliardarilor lumii sunt:
    1. Ingineria – 22
    2. Afacerile – 16
    3. Finanţe şi Economie – 11
    4. Dreptul – 6
    6. Informatică – 4

    Cel mai des întâlnite prime locuri de muncă ale miliardarilor lumii sunt:


    1. Om de vânzări – 10
    2. Broker pe piaţa de capital – 9
    3. Dezvoltator software – 5
    4. Inginerie – 5
    5. Analist – 4

    „Observăm că aproape toţi oamenii de top din business au absolvit studii superioare şi că studiile pot reprezenta primul pas în direcţia pregătirii unei cariere” spune Rob Scott, managing director la Aaron Wallis Sales Recrutiment.


     

  • Povestea româncei care i-a ajutat pe agenţii FBI să-l prindă pe unul dintre cei mai faimoşi mafioţi

     Numele lui John Dilinger a fost pe prima pagină a marilor ziare din anii 1933-1934, fiind considerat unul dintre cei mai mari infractori din perioada ”Marii Depresiuni” americane. S-a născut pe 22 iunie în 1903, în Oak Hill, Indianapolis. La vârsta de 20 de ani, Dillinger a realizat primele infracţiuni.

    După ce este prins de poliţie, bărbatul decide să se înroleze în Marina Militară Americană, de unde dezertează la scurt timp.  Perioada în care devine faimos pentru infracţiunile sale începe pe 10 mai 1933, conform FBI.gov. După aproape opt ani şi jumătate petrecuţi în închisoare, Dillinger este eliberat, iar la scurt timp decide să jefuiască o bancă din Bluffton, Ohio. Pe 22 septembrie este capturat şi plasat într-o celulă din Lima, Ohio, unde îşi aşteaptă procesul. În timpul percheziţiilor, asupra lui Dillinger sunt descoperite planuri ale unei evadări din închisore, însă acesta neagă acuzaţiile. La patru zile după eveniment, cu ajutorul aceloraşi planuri, opt dintre prietenii lui Dillinger evadează din închisoarea de stat din Indiana utilizând pistoale şi puşti. În timpul evadării, doi gardieni au fost ucişi.  Pe 12 octombrie, trei dintre prizonieri ajung la închisoarea din Lima unde cer eliberarea lui Dillinger. Aceştia îl ucid pe gardian şi îl eliberează pe Dillinger.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Povestea româncei care i-a ajutat pe agenţii FBI să-l prindă pe unul dintre cei mai faimoşi mafioţi

     Numele lui John Dilinger a fost pe prima pagină a marilor ziare din anii 1933-1934, fiind considerat unul dintre cei mai mari infractori din perioada ”Marii Depresiuni” americane. S-a născut pe 22 iunie în 1903, în Oak Hill, Indianapolis. La vârsta de 20 de ani, Dillinger a realizat primele infracţiuni.

    După ce este prins de poliţie, bărbatul decide să se înroleze în Marina Militară Americană, de unde dezertează la scurt timp.  Perioada în care devine faimos pentru infracţiunile sale începe pe 10 mai 1933, conform FBI.gov. După aproape opt ani şi jumătate petrecuţi în închisoare, Dillinger este eliberat, iar la scurt timp decide să jefuiască o bancă din Bluffton, Ohio. Pe 22 septembrie este capturat şi plasat într-o celulă din Lima, Ohio, unde îşi aşteaptă procesul. În timpul percheziţiilor, asupra lui Dillinger sunt descoperite planuri ale unei evadări din închisore, însă acesta neagă acuzaţiile. La patru zile după eveniment, cu ajutorul aceloraşi planuri, opt dintre prietenii lui Dillinger evadează din închisoarea de stat din Indiana utilizând pistoale şi puşti. În timpul evadării, doi gardieni au fost ucişi.  Pe 12 octombrie, trei dintre prizonieri ajung la închisoarea din Lima unde cer eliberarea lui Dillinger. Aceştia îl ucid pe gardian şi îl eliberează pe Dillinger.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro