Tag: AdePlast

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 aprilie 2016

    COVER STORY: Cum să-ţi pierzi urma online

    Un celebru citat al lui Warren Buffett este în continuare corect: „Ai nevoie de 20 de ani ca să-ţi construieşti o reputaţie bună şi doar de 5 minute să o strici“, dar singurul lucru care s-a schimbat acum este durata. Nu mai e vorba de 5 minute, e vorba de cele câteva secunde de care are nevoie cineva pentru a-ţi strica imaginea.

     


    FINANŢE: Suntem lideri regionali la credite neperformante

     


    CONSUM: Consumerismul intră într-o eră a rafinamentelor

     


    ANALIZĂ: Busola imobiliară arată doar nordul 

     


    AUTO: Daimler reconfigurează topul exportatorilor


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 aprilie 2016

    COVER STORY: Fii programator!

    Poate că programarea nu pare acum un subiect la fel de sexy, de la modă ca realitatea virtuală, dar impactul asupra vieţii oamenilor este major. Programarea a devenit o parte esenţială a vieţii cotidiene.


    STUDIU: Emotional branding, drumul cel mai scurt dintre marcă şi client


    TEHNOLOGIE: Cum a hackuit FBI iPhone şi ce a obţinut


    INTERNAŢIONAL: Drumul armelor din estul Europei în mâinile teroriştilor


    AUTO: Dacia poate deveni un brand global


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 martie 2016

    COVER STORY: Revoluţia serviciilor

    Elena Călin, consultant în eficientizarea serviciilor, explică în ce constă revoluţia prin care România s-ar putea transforma într-un centru economic european pentru calitatea serviciilor oferite.


    RESURSE UMANE: Coşmarul angajatului eficient


    ANTREPRENORIAT: De la chimie anorganică la brânzeturi

     


    SOFT: Sistemul care te ajută să parchezi inteligent

     


    SOCIETATE: Un profesor român la Stanford

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 martie 2016

    COVER STORY: Generaţia care face diferenţa. Zece proiecte care schimbă lumea în bine
     
    Vă prezentăm în acest număr zece astfel de proiecte, identificate în urma demersului Samsung, iniţiatorul conceptului „Generaţia A“. Proiectele de acest gen sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru că au o anvergură redusă, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.
     

    AFACERI: Secretele unei creşteri de 114%


    AUTO: Viitorul maşinilor automone în viziunea Renault

     


    SPECIAL: Creatorul superinteligenţei artificiale

     


    ANTREPRENORIAT: Joaca de banca virtuală

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 martie 2016

    COVER STORY: Bancher de cursă lungă
     
    De când Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, a venit în România, instituţia financiară a avansat trei poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Experienţa celor două crize din Turcia, pe care CEO-ul le-a trăit în sistemul bancar din ţara natală, s-a dovedit folositoare şi în România.
     

    STRATEGIE: Criza a fost cea mai bună oportunitate pentru Dragoş Anastasiu

     

     


    COMERŢ: Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

     


    TENDINŢE: Roboţii devin analişti pe Wall Street. Jumătate din slujbe sunt ameninţate

     


    MACROECONOMIE: Legea dării în plată ţine în continuare capul de afiş al agendei publice

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 martie 2016

    COVER STORY: Întotdeauna cu un plan
     
    Hezi Shayb a venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional. Liderul New Kopel Group a vorbit la evenimentul Meet The Ceo despre momentele care i-au definit personalitatea, despre experienţa sa din armată şi despre faptul că nu poate conduce o companie la care totul merge bine. Spune că, deşi nu este un jucător, îi place ca, din când în când, să pună toate cărţile pe masă.
     

    STRATEGIE: Alexandra Copos aduce filosofia Kaizen la Ana


    CONSUM: Cum va afecta legea antifumat afacerile din HoReCa

     


    INTERNAŢIONAL: Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi


     STUDIU DE CAZ: Antreprenorii care au redevenit corporatişti când şi-au vândut o parte din afacere


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Să angajez sau să nu angajez un CEO?

    Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei.

    Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spune Marcel Bărbuţ.

    În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.

    Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

    Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.

    Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

    „Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.

  • Marcel Bărbuţ: Mitul că românii nu ar fi muncitori este unul fals

    Tot el mai spune ca o astfel de tehnologie costă mult şi se poate face doar cu investiţii din banii băncilor, cu credite. Noi această cale am urmat şi acum avem pe cele trei platforme fabrici noi, cu cea mai nouă tehnologie în lume la acest moment.

    „Asta ne conferă un avantaj major pe piaţă, pentru că producem la costuri mici, rapid şi cu mare flexibilitate. In lunile de vară înţelegem cel mai bine de ce am investit peste 50 de miloane de euro în fabricile noastre de-a lungul acestor ani grei.

    De exemplu, fabricile AdePlast au o producţie anuală de peste 244 de euro pe cap de angajat. Categoric cea mai buna din industrie.

    Sigur că nu faci nimic cu tehnologia dacă nu ai oameni trainuiţi să o manevreze. Şi aici vine o a doua mare cheltuială pentru companii, care este de fapt o investiţie în personal. Şcoala nu-i poate învăţa pe oameni să se descurce cu noiile tehnologi, deci companiile trebuie să o facă. Şi aici noi am investi sute de mii de euro de-a lungul timpului.

    La nivel de mentalitate a angajatului, dacă mediul de lucru este sănătos, cel care nu vine la serviciu să muncească, se va autoexclude într-un timp destul de scurt,” mai spune Marcel Bărbuţ.

    Cum relaţionează românii cu munca? Dacă e să credem sondajele, munca este extrem de importantă pentru doi români din trei, care o plasează pe locul secund în topul lucrurilor foarte importante în viaţă, după familie, dar înaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul românilor care apreciau că munca este importantă în viaţa lor a scăzut de la 96% în 1990 la 91% în 2008. Pentru comparaţie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel şi în Ungaria. La greci la fel, 95%. Scădere a fost în Polonia, de la 97% la 91%.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     


    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei


    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Marcel Bărbuţ: “Evoluţia anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans de două cifre”

    “În 2016 vom depăşi cu siguranţă 1.000.000 de metri cubi, interesant fiind faptul că firmele din construcţii şi beneficiarii finali se concentrează din ce în ce mai mult pe produse de calitate, în detrimentul preţului cel mai mic. Asta se vede şi în vânzările noastre, unde avem creşteri masive înregistrate la polistirenul EPS 80 + şi scăderi pe segmentul EPS 50. Este semnul că în construcţii era preţului cel mai mic a apus. Acum a venit, în sfârşit, momentul calităţii. Din semnalele primite până acum de la parteneri este posibil ca în 2016 să creştem cu cel puţin 5%. Însă evoluţia pozitivă anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans cu două cifre, al cifrei de afaceri”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast

    În 2015, AdePlast a raportat o cifră de afaceri de 305,7 milioane de lei şi cu un profit net de 13 milioane lei, nivelul EBITDA fiind de 46 milioane lei. Creşterea cifrei de afaceri faţă faţă de anul precedent a fost de 1,75%. “Diferenţa faţă de creşterea pe diviziile de producţie s-a îregistrat deoarece în 2015 am fost nevoiţi să renunţăm la comercializarea de polisitiren extrudat (XPS), pe care nu-l produceam în fabricile noastre. Deşi era un business cu un rulaj bun, a devenit nerentabil din punct de vedere al resurselor  implicate. În plus, strategic vorbind,  am concentrat toate resursele companiei pe producţia proprie. Astfel, diviziile interne au reuşit să recupereze destul de bine cifrele pe care le înregistram în trecut din XPS”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2016 AdePlast îşi redefineşte conceptul de dezvoltare. “Analizăm piaţa în vederea achiziţiei de producători de materiale de construcţii similare cu ale noastre sau complementare. De asemenea, vom revigora proiectul nostru pentru construcţia fabricii de vată bazaltică, care va avea o locaţie strategică ce va permite accesul uşor în afara graniţelor, 60 de procente din producţie fiind destinate exportului”,  precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2014, compania AdePlast a intenţionat să construiască o fabrică de vată bazaltică, pentru care s-a calificat pentru un ajutor de stat în valoare de 7,3 milioane de euro. “Cu toate că am avut acest sprijin, am decis atunci să punem pauză în proiect deoarece furnizorii de echipamente la acel moment nu puteau să ne ofere decât tehnologii de producţie destul de poluante pe bază de cocs şi gaz, dar care erau totuşi în limitele legii.  Însă, cum este normal, cadrul legislativ cu privire la poluare devine din ce mai restrictiv şi ne-ar fi putut crea probleme în viitor. La această situaţie s-a adăugat şi responsabilitatea noastră faţă de mediu care ne-a făcut tot timpul să alegem cele mai noi tehnologii de producţie. Aşa am decis că nu putem investi într-o industrie depăşită tehnologic, care nu are perspective. Acum lucrurile s-au schimbat, iar investiţia pe care o vom face va fi una extrem de modernă. Practic vom aduce noutăţi revoluţionare în această industrie”, explică Marcel Bărbuţ.

    În ceea ce priveşte finanţarea pentru noua fabrică Marcel Bărbuţ adaugă: “vom apela la resurse proprii, dar şi la un nou ajutor de stat şi mai ales sprijin bancar. În luna decembrie vom achita integral un credit de investiţii din 2008, pentru care am avut o rată destul de consistentă. Astfel, în 2017 o vom putea lua de la capăt cu noi investiţii. De asemenea, o bună parte din investiţiile mai vechi vor fi amortizate”. 

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone / an  vopsele  şi tencuieli decorative  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adauga o fabrica de vopsele, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone / an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.