BusinessMagazin

Tag: 3D

  • Aceast disc de cuarţ poate stoca 360 TB de date timp de 14 miliarde de ani

    Acest disc de cuarţ cât o monedă are o capacitate de 360 TB şi informaţiile inscripţionate pot rămâne descifrabile timp de 14 miliarde de ani, potrivit futurism.com

    Să punem  lucrurile în perspectivă: Pământul are o vârstă de 4.5 miliarde de ani, iar universul 13.8 miliarde de ani.

    Cercetătorii de la Universitatea Southampton din Marea Britanie au dezvoltat o tehnologie care este capabilă să stocheze 360 terabiţi de informaţie într-un disc de cuarţ de mărimea unei monezi. Astfel, am putea stoca întreaga istorie a umanităţii.

    Cercetătorii au folosit un laser cu pulsaţii de câteva femtosecunde pentru a scrie informaţia binară în structura 3D a cuarţului la o scară nanometrică. Citirea discului se face la rândul său tot cu un asemenea laser. Sistemul de stocare este şi destul de rezistent, poate rezista la temperaturi de 157 de grade Celsius.

    Echipa de cercetare a inscripţionat pe disc lucrări precum ”Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, ”Optica” lui Newton, ”Magna Carta” şi Biblia versiunea King James.
     

  • Doi tineri români au creat un sistem prin care o locuinţă se poate închide pe Internet

    n sistem de introducere a datelor în computer utilizând un panou cu senzori ce detectează mişcarea mâinii şi un alt sistem compus din senzori prin care temperatura dintr-o locuinţă se reglează automat, iar uşa se închide prin Internet, printre proiectele câştigătoare EMECS-thon.

    EMECS-thon, un maraton de sisteme incorporate, a avut loc de vineri până duminică în laboratoarele Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, maratoane similare desfăşurându-se în paralel în alte cinci universităţi din Europa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La EMECS-thonul din Timişoara au participat şapte echipe, care au avut 48 de ore pentru a implementa de la zero un proiect.

    Duminică seara, juriul a desemnat echipele câştigătoare la trei categorii: “Cea mai bună idee tehnică”, “Cea mai bună idee de afacere” şi “Premiul de popularitate”.

    Premiul “Cea mai bună idee tehnică” a fost adjudecat de echipa IgnisReloaded – formată din studenţii Petra Csereoka, Denisa Greconici, Emanuel Vintilă – cu proiectul “3D tracking system”, un sistem de introducere a datelor în computer utilizând un panou cu senzori ce detectează mişcarea mâinii.

    Premiul pentru “Cea mai bună idee de afacere” a fost câştigat de echipa xTeam – formată din studenţii Aniţei Denis, Boitor Alexandru, Marian Iacob – care a prezentat proiectul “Smart house” – un sistem compus din mai mulţi senzori care automatizează o casă şi reglează automat temperatura ambientală, diminuează luminile şi permite încuierea uşii prin Internet.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Evaluare de 4,5 mld. $ pentru un start-up de realitate augmentată

    Magic Leap, un start-up care dezvoltă software pentru realitate augmentată, a fost evaluat la 4,5 miliarde de dolari, după ultima finanţare de aproape 800 de milioane de dolari, de la investitori ca Google şi Qualcomm Ventures, scrie Techcrunch. Finanţarea a fost condusă de gigantul comerţului online Alibaba.
    Realitatea augmentată este o tehnologie care introduce elemente 3D în timp real, suprapuse peste imagini din mediul înconjurător.

    La finalul anului trecut, repre­zentanţii start-up-ului Magic Leap ar fi spe­rat să atingă o evaluare de 3,7 miliarde de dolari, după o investiţie de 830 de milioane de dolari, însă evaluarea a venit mult mai repede decât se aşteptau aceştia.

     

  • Galileo – centrul de vizualizare 3D al OMV Petrom

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • Un retailer german a găsit o metodă inedită de a crea dulciuri personalizate

    Compania germană, Katjes, spune că a descoperit o medotă de a produce dulciuri cu ajutorul unei imprimante 3D, informează Business Insider.

    Clienţii magazinului Katjes din Berlin pot alege dintr-o gamă de forme, animale, litere 3D sau chiar pot forma cuvinte. “Bomboanele, dulciurile sunt un mediu perfect pentru a prezenta publicului un concept cool într-o manieră prietenoasă şi fun”, a spus Melissa Snover, managing director al Magic Katjes UK.

    Clienţii pot alege dintr-o serie de modele şi arome, apoi imprimanta 3D formează produsul proiectat dintr-un amestec de gumă cu aromă de fructe.

    “Amestecul încălzit de gumă este picurat strat cu strat în forma dorită. Amestecul se întăreşte imediat şi aşa obţinem efectul 3D”, a spus Stephanie Speckmann, reprezentat al Katjes.

    “Această tehnologie ne permite să facem dulciuri personalizate pentru fiecare client în parte. Pentru mine asta este un vis devenit realitate”, a spus Melissa Snover.

    Momentan Katjes oferă 14 modele, la un preţ de 5 euro şi 10 euro pentru dulciurile în formă de cuvinte. Dulciurile 3D sunt prezente doar în Berlin, dar Katjes are în plan să aducă acest produs şi în alte oraşe europene.

  • Epson extinde gama de proiectoare cu 11 noi modele

    Epson extinde gama de proiectoare cu 11 noi modele destinate atât folosirii la birou, cât şi pentru divertismentul de acasă. Noua serie Epson include opt proiectoare – EB-U32, EB-U04, EB-W32, EB-W31, EB-W04, EB-X31, EB-S31 şi EB-S04.

    Gama este completată de trei noi proiectoare home cinema Full HD: EH-TW5350, EH-TW5300 şi EH-TW5210 sunt fiecare capabile să furnizeze imagini Full HD la o rezoluţie de 1080p luminoase şi clare, atât în 2D, cât şi în 3D.

    De asemenea, conţinutul va avea detalii excelente, cu nuanţe clare de negru care creează detalii bine definite ale umbrelor, datorită raportului de contrast de 15.000:1.

    Noile proiectoare presupun o întreţinere minimă. Spre exemplu, dacă fiecare dintre cele opt modele din gama Epson Business vor fi folosite pentru a viziona un film în fiecare zi, ar dura 15 ani  până când lampa sau filtrul ar necesita înlocuirea. De asemenea, cele trei proiectoare din gama Epson Home pot fi folosite pentru vizionarea în fiecare zi unui film pe ecran mare pentru următorii 11 ani, fără a schimba lampa .

    Gama completă de proiectoare va fi disponibilă pentru achiziţionare începând cu luna octombrie.

    Epson Europe B.V., cu sediul la Amsterdam, este sediul central regional al grupului pentru Europa, Orientul Mijlociu, Rusia şi Africa. Având o forţă de muncă de 1.700 de angajaţi, vânzările Epson Europe în anul financiar 2013 au fost de 1.517 milioane de euro.

  • Un nou film de animaţie: Gardianul Lunii

    Într-un univers în care ziua şi noaptea se află sub atenta grijă a unor gardieni legendari, Mune, un mic spiriduş al nopţii, este ales să devină Gardianul Lunii, spre surprinderea tuturor. |n ciuda unei staturi deloc impunătoare şi a lipsei sale de experienţă în coordonarea unei echipe, simpaticul personaj trebuie să ghideze Luna în noapte şi să vegheze asupra Lumii Viselor. Când novicele şi inocentul Mune pierde Luna din greşeală, echilibrul planetei este în pericol, iar Soarele cade în mâinile lui Necross, lordul lumii subterane, şi întreaga planetă se scufundă în întuneric.

    Pentru a salva omenirea, Mune trebuie să facă echipă cu noul Gardian al Soarelui, egoistul Sohone şi cu Glim, o făptură agilă, dar plăpândă, din ceară. Distribuită de Freeman Entertainment, animaţia ”Mune: Gardianul Lunii„ ajunge din 11 septembrie la cinema în versiune 3D dublată sau subtitrată.

  • Printarea 3D, viitorul producţiei

    În peisajul schimbător al Dubaiului o să apară o altă „ciudăţenie“, prima clădire realizată în totalitate prin imprimare 3D. Această clădire de un etaj se va întinde pe 2.000 de metri pătraţi şi va fi construită strat cu strat de o imprimantă ce măsoară 6 metri. Chiar şi mobila de interior şi componentele din structura clădirii vor fi realizate prin acelaşi procedeu. Mohammed al-Gergawi, ministrul de afaceri interne al Emiratelor Arabe Unite, apreciază că acestă tehnologie are potenţialul de a reduce costurile forţei de muncă cu 50%. 

    Imprimarea tridimensională, cunoscută şi sub numele de fabricare aditivă, este o tehnologie emergentă ce promite să revoluţioneze producţia globală şi să aibă un impact major în societate. Imprimarea 3D este procesul de utilizare a aditivilor pentru a forma obiecte 3D solide de orice formă, după un model digital 3D. Există în prezent mai multe tehnologii prin care un obiect oarecare poate fi realizat tridimensional. Una dintre ele este tipărirea cu material plastic, cunoscut de specialişti sub numele de ABS (acrilonitril-butadien-stiren). Imprimanta modelează plasticul şi îl picură strat cu strat în forma dorită. O alta, mai costisitoare atât din punct de vedere financiar, cât şi al timpului necesar realizării produsului finit, dar şi mult mai precisă şi detaliată, este tipărirea în format tridimensional folosind un praf compozit pe care imprimanta îl modelează cu ajutorul unui aditiv. Şi, nu în ultimul rând, mai există şi posibilitatea prelucrării unor răşini speciale cu ajutorul luminii sau laserului.

    În domeniul aviaţiei, GE declară că în 2016 va introduce primele piese imprimate 3D într-o platformă de motor de aeronavă. Motoarele CFM LEAP, produse de GE în parteneriat cu Snecma, vor avea 19 componente realizate cu o imprimantă 3D. Designul va fi mai simplu (piesa iese dintr-o bucată din imprimantă, înainte având nevoie de 18 componente). Piesele realizate în acest fel sunt cu 25% mai uşoare decât predecesoarele şi vor fi de 5 ori mai rezistente decât cele clasice, arată raportul GE.

    În medicină introducerea imprimării 3D va avea implicaţii şi mai mari. Se lucrează la perfecţionarea tehnologiei aşa încât să poată fi imprimat ţesut moale, vene, artere. În laboratoare se cercetează printarea de organe umane şi nu este exclus ca în viitor să vedem operaţii de transplant folosind organe artificiale create de imprimante 3D.

    Alt beneficiu al tehnologiei îl reprezintă crearea de proteze printate, care sunt mai rezistente şi mult mai uşoare decât cele folosite în trecut. Raportul companiei Wohlers, firmă de cercetare specializată în printarea 3D, arată că în SUA au fost produse 100.000 de astfel de proteze, dintre care 50.000 au fost implantate pacienţilor. În România această tehnologie este predominant prezentă în cranioplastie. La Cluj s-au creat deja implanturi personalizate ce au fost folosite in operaţii chirurgicale.

    Fabricarea aditivă nu este totuşi o piaţă foarte mare (4 miliarde de dolari), dar este în creştere şi este estimat să ajungă la 7 miliarde de dolari în 2016. Şi pe plan local este prezentă această tehnologie, dar este abia la început, având însă  potenţial de creştere.

    România are trend ascendent la capitolul imprimare 3D, însă din păcate cu o viteză mult mai mică faţă de restul lumii. Important este însă că voinţa de achiziţie în piaţă există, dar preţurile sunt încă mari pentru puterea de cumpărare a antreprenorului român“, este de părere Iulian Stuparu, product manager de echipamente al MonsMedius, distribuitor de materiale plăci şi imprimante format mare. Piaţa imprimării 3D este constituită din piaţa de echipamente cât şi din piaţa de servicii. „Vânzările anuale de imprimante 3D nu depăşesc 2 mil. de euro, iar serviciile de printare 3D sunt în creştere, însă estimam că nici ele nu depăşesc 4-700.000 de euro anual“, spune Cristi Dumitru, general manager al Z Spot Media, distribuitor de imprimante 3D.

    În România există câteva centre specializate unde se pot printa obiecte, machete sau prototipuri. Clienţii îşi trimit modelele computerizate ale obiectelor dorite, apoi specialiştii le printează. „În mare parte, am printat pentru clienţi diverse prototipuri, carcase electronice, componente, machete de arhitectură, trofee etc.“, spune Irina Stoican, managing partner la Micro 3D Techlab, atelier de printare 3D. Preţurile diferă în funcţie de materialul ales pentru reproducerea modelului.

    Pe viitor printarea unei piese lipsă ar putea fi mai avantajoasă şi mai convenabilă decât cumpărarea alteia noi de la magazin. „Sunt foarte dese comenzile pentru replicarea de diverse piese funcţionale. Comenzile de acest tip variază, de la rotiţe aparţinând unor centrale termice de apartament sau ale maşinilor de îngheţată până la mici componente de plastic întalnite la bărcile cu motor“, spune Stoican.

    Nici industria românească nu a rămas pe dinafară din acest punct de vedere şi este receptivă la această tehnologie. „În prezent, în România sunt peste 50 de imprimante industriale, din care 20% destinate realizării de piese metalice“, precizează Irina Stoican. Afirmaţia este întărită şi de Iulian Stuparu, care spune că există companii pe plan local care folosesc imprimarea 3D, precum Elba, Electromureş sau Metaplast.

    Siemens prezice că în următorii cinci ani imprimarea 3D va deveni cu 50% mai ieftină şi odată cu scăderea preţurilor această tehnologie va deveni mai accesibilă pentru o categorie mai mare de clienţi. „Pe scara industrială tehnologiile tradiţionale utilizate în cadrul ciclului de creare a unui produs nou vor fi treptat înlocuite cu tehnologii 3D“, spune Dumitru.

    Rick Smith, antreprenor în domeniul imprimării 3D, compară, într‑un articol din presă, această tehnologie cu apariţia e-mailului în 1994: un exemplu de o utilitate incredibilă, dar acum intuim doar o parte din schimbările radicale ce urmează să vină.

  • STUDIU: Filmele 3D îmbunătăţesc activitatea sistemului nervos

    Experimentul cercetătorului britanic Patrick Fagan a fost realizat pe un eşantion de 100 de participanţi care s-au uitat la filmul ”Big Hero 6”, marca Disney, atât în format standard, cât şi 3D. În prima etapă, înainte şi după mai multe scene ale filmului, aceştia au purtat un echipament de testare care monitoriza timpii de reacţie, memoria şi funcţiile cognitive, iar rezultatele erau tot timpul comparate, relatează Daily Mail.

    Potrivit studiului, participanţii au avut o creştere de 23% a procesului cognitiv şi o viteză de reacţie mai mare cu 11%.

    ”Este o certitudine faptul că oamenii trăiesc mai mult şi există un declin în ceea ce priveşte funcţiile cognitive odată cu avansarea în vârstă, ceea ce ar putea afecta calitatea vieţii. Rezultate iniţiale ale acestui studiu indică că filmele 3D pot juca un rol în încetinirea acestui declin”, a declarat Dr. Patrick Fagan.

    În cea de-a doua etapă a cercetării, participanţii au purtat în timpul filmului căşti care scanau activitatea creierului, rezultatele relevând şi de data aceasta o creştere sporită a acesteia. De asemenea, participanţii au fost cu 7 procente mai captivaţi de ceea ce vizionau.

    “Un procent de 7% în angajarea emoţională este extrem de relevant. Vizionarea filmelor 3D îi oferă privitorului o experienţă calitativă şi bogată, aşa cum arată rezultatele acestor teste”, a adăugat Brendan Walker, profesor al Thrill Laboratory.

    Studiul a fost iniţiat de Dr. Patrick Fagan, din Universitatea Goldsmiths din Londra, în parteneriat cu Thrill Laboratory.

     

     

  • Cluj: Proiect de reconstituire 3D a oraşului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, inclusiv cu o dronă

    Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, Carmen Ciongradi, a declarat, sâmbătă, că proiectul se va finaliza în circa doi ani, iar ulterior se va organiza o expoziţie virtuală cu această reconstituire 3D.

    “MNIT şi Centrul Naţional de Cercetare din Roma – Institutul pentru Tehnologie Aplicată la Patrimoniul Cultural derulează în această perioadă, în premieră, un proiect de reconstituire 3D a oraşului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive. Este vorba de monumentele necercetate aflate sub pământ, iar în cadrul cercetării se citesc anomaliile din sol şi se semnalează structurile arheologice, pe baze ştiinţifice, astfel încât se reconstruieşte 3D un oraş antic. Cu datele obţinute vom face, la final, o expoziţie virtuală şi ne vom putea plimba virtual prin Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fosta capitală a Daciei romane. Proiectul va dura circa doi ani”, a spus Ciongradi.

    Potrivit acesteia, cercetarea se referă atât la monumentele care se văd, cât şi la cele care nu se văd şi se află sub pământ cu ajutorul unor aparate moderne, de rezistivitate, geomagnetism şi de topografie, printre care se numără şi o dronă.

    “Toate datele adunate se combină şi fotografiile luate de la înălţime cu drona şi informaţiile privind rezistivitatea din sol şi cele topometrice. Se face morfologia solului şi se pot detecta structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea oraşul roman cum era el acum 2.000 de ani”, a explicat directorul MNIT.

    Emanuel Demetrescu, cercetător în cadrul Centrului Naţional de Cercetare din Roma, a declarat, la rândul său, că, până în prezent, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa s-a cercetat doar o mică parte din suprafaţa oraşului.

    “Cercetarea noastră de acum se face sistematic şi pe o mare întindere, pe o suprafaţă de 33 de hectare în interiorul oraşului Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi de circa 80 de hectare în exteriorul zidurilor. Proiectul se derulează în baza unui protocol de colaborare pe care îl avem cu MNIT, având ca parteneri Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi Universitatea Babeş Bolyai din Cluj”, a subliniat Demetrescu.

    La finalul proiectului se va realiza şi o aplicaţie cu această reconstituire 3D care să poată fi folosită pe telefoane mobile sau pentru calculatoare.

    Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia, a fost construită după anul 106 d. H., în urma cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Ruinele oraşului se află la circa 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului), care a fost capitala Daciei.