Tag: 3D

  • Geometrie dulce

    Jonquils Cafe & Bakery are în meniu şi sanvişuri, dar principala atracţie o reprezintă deserturile cu forme geometrice preparate în tăvi de silicon tipărite la o imprimantă 3D de către Dinara Kasko şi colegii săi. Unele dintre deserturi seamănă a mere, cireşe sau boabe de cafea, în timp ce altele au un aspect ceva mai neobişnuit.

  • Cum au reuşit doi tineri să îi convingă pe români să cumpere sute de perechi de ochelari care costă peste 3.000 de lei

    Acesta este pariul făcut de gigantul japonez Hoya împreună cu compania Materialise din Belgia, care testează piaţa de optică din întreaga lume, inclusiv în România, cu un brand de ochelari ale căror rame sunt printate 3D în funcţie de fizionomia pacientului, care permite ca lentilele să fie personalizate şi optimizate în funcţie de recomandările medicilor oftalmologi.

    „Yuniku reprezintă un salt tehnologic în industria optică, deoarece transformă modul în care se prescriu lentilele. În mod tradiţional, rama selectată şi poziţia sa de purtare erau un dat. Designul lentilei nu putea fi optimizat şi personalizat din cauza limitelor impuse de aceste elemente, cu efecte potenţial adverse asupra vederii, fiind vorba de o abordare centrată pe ramă. Yuniku, dimpotrivă, foloseşte o abordare centrată pe vedere”, spune Simona Ivan, director de marketing în cadrul Hoya Lens România – reprezentanţa locală a gigantului japonez Hoya Vision Care, lider mondial de peste 60 de ani pe piaţa lentilelor pentru ochelari.

    Personalizarea diferitelor obiecte şi servicii este acum o tendinţă la nivel global, care a dat naştere unei serii de businessuri de nişă care nu se mai axează pe volume, ci pe furnizarea unor produse şi servicii create în funcţie de preferinţele, nevoile şi trăsăturile unice ale clienţilor. Astfel, dacă iniţial se puteau personaliza doar produse de fashion şi cosmetice precum pantofi, haine şi parfumuri, acum tehnologia permite inclusiv personalizarea unor produse care corectează diferite afecţiuni ale consumatorilor.
    Materialise şi Hoya Vision Care au dezvoltat conceptul Yuniku în 2016, pornind de la ideea că fiecare pacient este unic atât în ceea ce priveşte nevoile sale de ordin vizual, cât şi funcţional sau stilistic. Ca atare, cele două companii au lansat atunci prima gamă de ochelari din lume proiectaţi 3D care îmbunătăţesc calitatea vederii pacienţilor şi care până în prezent s-au vândut în peste 5.000 de exemplare în 15 ţări din Europa, inclusiv în România. Pe piaţa locală s-au vândut în circa 2 ani peste 500 de perechi de ochelari sub brandul Yuniku, preţul pornind de la 3.000 de lei.


    Cum se desfăşoară însă procesul de personalizare a ochelarilor Yuniku? „Întregul proces este digital şi este condus de specialist (optician) în interacţiunea cu clientul. Scanarea corectă a clientului cu tehnologie 3D, în magazin, îi permite specialistului să observe felul cum diferiţi parametri pot fi ajustaţi pentru a crea ochelarii potriviţi. Tehnologia Yuniku ia în considerare trăsăturile faciale şi cerinţele vizuale ale clientului şi calculează poziţia de purtare ideală, pentru o performanţă vizuală optimă”, a explicat Simona Ivan.
    Concret, în toate magazinele de optică care comercializează brandul Yuniku există un aparat prin intermediul căruia se scanează trăsăturile faciale ale pacientului în vederea configurării optime a ochelarilor de vedere. Astfel, odată scanată faţa şi introduse datele şi dioptriile pacientului, softul calculează poziţia de purtare ideală pentru o performanţă vizuală optimă. Apoi clientul îşi poate alege ramele dorite din simularea de pe calculator sau probându-le în magazinul de optică. Odată ales şi modelul de ramă, comanda este trimisă online către fabricile Hoya şi atelierul Materialise, iar ochelarii sunt trimişi în circa două săptămâni.
    „Ramele sunt printate cu ajutorul tehnologiei 3D, pornind de la parametrii individuali ai pacientului. Astfel, ochelarii sunt realizaţi în întregime personalizat, pentru fiecare pacient în parte, rama potrivindu-se perfect fizionomiei şi nevoilor medicale ale fiecăruia, fără să mai alunece de pe nas, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori cu ochelarii obişnuiţi”, a punctat directorul de marketing al Hoya Lens România. Reprezentanţa locală a companiei japoneze a fost deschisă în urmă cu şase ani, iar anul trecut a avut afaceri de 29,4 milioane lei, în creştere cu peste 20% faţă de 2017. Hoya Lens România a demarat procedurile de introducere a brandului Yuniku pe piaţa locală din 2016, însă vânzările au început din 2017, ochelarii croiţi 3D regăsindu-se în prezent în 16 magazine de optică din România. Primul lanţ de magazine de optică în care au fost comercializaţi ochelarii de vedere Yuniku a fost Optica Vedere din Bucureşti, un business cu o vechime de 20 de ani pe piaţa locală de profil.


    „Conceptul nostru de optică a fost încă de la început acela de a pune la dispoziţia publicului inovaţia. Yuniku utilizează tehnologia avansată atât la nivel de lentilă, cât şi de rame. Acest produs aduce un beneficiu esenţial celor cu dioptrii mari, purtătorilor de lentile progresive, celor care au asimetrii ale ochilor sau urechilor, dar şi purtătorilor cu deviaţii de sept sau alte deformări nazale. Ne-am asumat din start faptul că vor exista bariere ale informaţiei, bariere de preţ şi poate o reticenţă la nou a unora, motiv pentru care ne-am implicat masiv în a comunica existenţa şi în România a unei asemenea soluţii revoluţionare, avantajele produsului şi beneficiile aduse celor care au nevoie de soluţii pe care nu le aveau 100% înainte de apariţia Yuniku”, a explicat Robert Manta, manager magazin în cadrul Optica Vedere.

    În ceea ce priveşte preţul, el spune: „De fapt, în acesta din urmă stă realitatea a ceea ce trebuie să cumpărăm când vine vorba de sănătatea noastră sau a celor dragi nouă. Materialele de calitate, precum şi tehnologiile cele mai avansate în realizarea lentilelor şi a ramelor au costuri pe măsură, raportate la ceea ce «ştiu ele să facă», la performanţele acestora.
    Prin urmare credem că piaţa are încă multă nevoie de informare şi educare înainte de a lua decizia corectă de achiziţie, de a discerne între adevăr şi mesajele false privitoare la reduceri masive, beneficii substanţiale ale anumitor tipuri de produse şi nu numai”.
    În aceste condiţii, pentru ca pacienţii din România să înţeleagă şi să asimileze soluţia inovatoare oferită de Yuniku va fi nevoie de circa doi ani, potrivit estimărilor specialiştilor Optica Vedere. Această perioadă depinde însă totodată şi de eforturile celorlalţi din branşă de a comunica această nouă tehnologie către public. „Feedbackul clienţilor este extraordinar şi credem că atunci când există probleme medicale reale, nevoia pentru soluţii performante va determina oamenii să fie mai deschişi pentru a-şi creşte calitatea vieţii”, a precizat Robert Manta.

    Optica Vedere s-a implicat în promovarea brandului Yuniku prin publicarea de articole informative, organizarea de evenimente, oferirea de scanări gratuite plus popularizarea experienţelor purtătorilor de ochelari Yuniku. „Numărul clienţilor Yuniku creşte în fiecare lună. Ne-am implicat activ în promovarea acestui produs întrucât credem cu tărie în el.”
    Lanţul de magazine Optica Vedere a fost lansat luna trecută în premieră pe plan local. Circa 70% din businessul Optica Vedere sunt generate de vânzările ochelarilor de vedere, în timp ce 25% provin din comercializarea ochelarilor de soare, iar restul din vânzarea lentilelor de contact.


    „Anul 2018 a fost un an bun din punctul de vedere al creşterii, însă credem în reinvestiţii pentru a atinge performanţa adevărată, atât în spaţii pentru a oferi confort clienţilor, cât şi în aparatură de ultimă generaţie pentru consultaţii. În aceeaşi măsură, echipa noastră trebuie să se ridice la cele mai înalte aşteptări, de aceea, aceştia trec periodic prin traininguri care asigură profesionalismul zilnic. Ne ocupăm de investiţii inclusiv în comunicare pentru public, în acea educare despre care vorbeaţi cu privire la afecţiunile oftalmologice, soluţii şi produse pentru ca viitorii noştri clienţi să ia o decizie corectă şi informată atunci când investesc în sănătatea ochilor lor.” Pentru anul acesta, lanţul de magazine Optica Vedere mizează pe o creştere de 15% a businessului, o ţintă realizabilă în context politic şi economic. „Reinvestiţia, de altfel, este cheia unei dezvoltări reale şi a unei permanenţe în timp, iar factorul uman este esenţial.”

  • 3D pentru copii

    Printre aceştia se înscrie americanca Elly MacKay, care nu se mulţumeşte să deseneze imaginile care apar în cărţi, ci construieşte adevărate diorame pe care le apoi le fotografiază. Realizarea ilustraţiei tridimensionale pentru un singur moment din carte durează câteva zile, iar a celor necesare pentru toată povestea din ea poate dura şi trei luni, conform Washington Post. 

  • O bijuterie de client

    Ca să evite cât mai mult posibil această problemă, companiile din industria modei şi accesoriilor apelează la tehnologie, cum ar fi scanarea tridimensională potrivit Financial Times.

    O agenţie londoneză de modele, The Bureau, care furnizează caselor de modă manechine pentru probă, ceea ce le permite acestora să vadă cât de bine se încadrează hainele şi încălţămintea lor într-o măsură sau alta, a decis să apeleze la scanarea 3D pentru a le uşura clienţilor alegerea. Agenţia, înfiinţată de un fost model, a apelat la compania Volumental, producătoare a unui scanner 3D pentru picioare. Cu ajutorul acestuia, picioarele manechinelor sunt scanate, iar datele stocate într-o bază la care au acces clienţii care pot alege ce consideră că se potriveşte mai bine cerinţelor lor. Tehnologia folosită permite renunţarea la mulajele care s-ar crea în mod normal pentru a produce încălţăminte de diverse mărimi, iar printre clienţii The Bureau se numără retailerul Primark şi casa de modă Burberry. Agenţia plănuieşte să lanseze şi un serviciu de scanare 3D a întregului corp pentru a deservi şi mai mulţi clienţi.

    O firmă producătoare de bijuterii din Stockholm, All Blues, a recurs şi ea la scanarea 3D, mai mult de nevoie, atunci când nu reuşea să potrivească dimensiunile corecte pentru nişte bijuterii asimetrice. Proprietarilor săi le-a venit ulterior ideea introducerii serviciului Copy, care le permite clienţilor să scaneze tridimensional un obiect, care va fi apoi reprodus în argint. Scanarea se face într-o încăpere specială, după care se confecţionează matriţe de ceară pe baza cărora se toarnă obiectul. Unii clienţi au ales să se scaneze pe ei înşişi şi să se transforme în bijuterii. 

  • Show cu roboţi dansatori şi proiecţii 3D, promise de Michael Flatley în spectacolul “Lord of the Dance” de la Arenele Romane

    Dansatorii trupei Lord of the Dance aduc în România magia luptei dintre bine şi rău şi a folclorului irlandez, transmisă prin coregrafii specifice, spun organizatorii spectacolului.

    Show-ul dansatorilor irlandezi, “Dangerous Games”, produs de celebrul coregraf şi regizor Michael Flatley, va fi prezentat publicului din Capitală în aer liber, pe 22 iunie, de la 20.30, la Arenele Romane.

    Cu milioane de fani în fiecare colţ al lumii, Michael Flatley este privit ca un geniu al artei sale, titulatură dobândită în urma performanţelor sale coregrafice extraordinare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victorie pentru americanii iubitori de arme: Guvernul le permite să îşi printeze legal propriile arme la imprimante 3D

    Activiştii americani iubitori de arme au ajuns la un acord cu guvernul SUA care le permite să posteze şi să descarce de pe internet machete pentru arme printate 3D începând cu luna august, potrivit CNN.

    Acordul încheie o luptă dură dusă în ultimii ani de activişti, începută în 2013 când Cody Wilson, un american ce se descrie drept un anarhist de extremă dreapta, a postat pe internet macheta unei arme pentru imprimantă 3D pe care a numit-o „Eliberatorul”.

    Pistolul de unică folosinţă era făcut aproape în întregime din plastic ABS – acelaşi material din care sunt făcute jucăriile Lego – şi putea fi realizat în întregime cu ajutorul unei imprimante 3D. Singurele părţi de metal erau acul percutor şi încă o componentă de metal inclusă doar pentru a se conforma Actului Armelor de Foc Nedetectabile.

    Departamentul de Stat al SUA i-a transmis lui Wilson şi ONG-ului său, Defense Distributed, să şteargă planurile de pe internet. Autorităţile au susţinut că acele planuri violează Reglementările Traficului Internaţional de Arme.

    În esenţă, oficialii au spus că cineva din altă ţară – o ţară către care SUA nu vinde arme – ar putea descărca planurile şi să îşi producă propria armă.

    Wilson s-a conformat, dar a transmis că planurile au fost deja descărcate de un milion de oameni.

    Acesta a dat în judecată guvernul federal în 2015.

    Acordul, datat în 29 iunie, arată că Wilson şi Defense Distributed pot publica planuri, fişiere şi desene 3D, în orice formă, făcând excepţie de la restricţiile de export. Guvernul a fost de acord, de asemenea, să îi plătească 40.000 de dolari lui Wilson drept cheltuieli de judecată.

    Acordul nu a fost făcut public însă avocatul lui Wilson a trimis o copie către CNN.

    Unele voci îşi fac griji cu privire la siguranţa cetăţenilor, pentru că acordul nu prevede ca armele să aibă o serie de înregistrare, ceea ce ar putea încuraja sau ajuta activităţile teroriste.

     

  • Olarii de tip nou

    Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.

    Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.

    Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.

    Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.

  • Olarii de tip nou

    Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.

    Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.

    Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.

    Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.

  • Aşa ceva nu există

    În cea de-a doua categorie se înscrie artistul japonez Kokichi Sugihara şi ale sale obiecte despre care cei care le văd ar putea crede că n-au cum să existe.

    Sugihara este, de fapt, scrie CNN, un maestru al iluziilor optice, obiectele sale părând să aibă forme imposibile atunci când sunt privite din unghiul potrivit.

    Printre creaţiile lui se înscriu săgeata cu vârful la dreapta, care, şi întoarsă la 180 de grade, tot spre dreapta are vârful, „Cilindrul ambiguu”, în care o serie de obiecte scoase la imprimanta 3D par pătrate şi rotunde în acelaşi timp atunci când sunt puse în faţa unei oglinzi, sau obiecte din seria „Mişcarea imposibilă”, care par şi să urce, şi să coboare în funcţie de unghiul din care sunt privite sau oglindite. 

  • Premieră istorică: oamenii de ştiinţă au imprimat 3D corneea umană

    Cercetătorii au combinat celule stem de la un donator de cornee cu un gel derivat din alge marine şi colagen, obţinând o soluţie care poate fi tipărită.

    Cu ajutorul unei imprimante 3D această soluţie a fost tipărită în cercuri concentrice pentru a forma o cornee artificială, scrie FT.com

    Che Connon, profesor de inginerie tisulară la Univeristatea din Newcastle spune că această descoperire ar putea ajuta şi reduce lipsa la nivel global a corneei pentru transplant. În acest moment, în jur de 10 milioane de oameni pe an au nevoie de operaţii chirurgicale pentru a preveni oribirea rezultată în urma unei boli precum conjuctivita granuloasă. “Bio-gelul nostru este unic, o combinaţie de alginat şi colagen, şi păstrează celulele stem în viaţă în timp ce produce un material suficient de rigid pentru a-şi menţine forma, dar suficient de moale pentru a ieşi prin duza unei imprimante 3D.

    Corneele printate 3D vor mai fi tstate în viitor, dar cercetătorii speră că această tehnică să devină ceva obişnuit în cinci ani de zile.