BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Aeroportul din Oradea îşi va atinge capacitatea maximă de procesare în aprilie 2017. Care sunt planurile conducerii aeroportului

    Aeroportul din Oradea a înregistrat anul trecut venituri de aproximativ 2,6 milioane de lei, principalele surse de venituri fiind cele din prestarea de servicii aeroportuare, venituri din exploatare şi venituri din activităţi comerciale.

    Cea mai recentă investiţie în aeroport a fost într-un proiect de extindere şi modernizare a suprafeţelor aeroportuare, finalizat spre finalul anului 2015, care a prevăzut realizarea unor obiective precum: realizarea unei piste decolare (aterizare de 2100 m prin extinderea celei existeten şi refacerea integrală a pistei existente, realizarea a două căi de rulare/degajare, Alfa şi bravo; o platformă de îmbarcare/debarcare, un sistem de balizaj luminos pentru categoria II de operare, un sistem de iluminat pentru platforma de îmbarcare – debarcare, cu piloni de iluminat echipaţi cu proiectoare, o uzină electrică nouă care să asigure alimentarea cu energie electrică de bază şi de rezervă pentru sistemele de balizaj, un sistem de canalizare aferent suprafeţelor proiectate.

    În continuare, principalul obiectiv de investiţii cuprins în strategia de dezvoltare a aeroportului este un proiect de construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii aeroportului, fără să precizeze când se va desfăşura cu exactitate acest proiect.

     

     

  • Braiconf continuă investiţiile în reţeaua proprie de magazine

    Potrivit informaţiilor anterioare ale ZF, producătorul de textile Brai­conf Brăila  se aşteap­tă ca în anul 2017 să aibă venituri totale de 36 milioane de lei, cheltuieli totale de 35 milioane de lei şi un profit brut de 810.000 de lei. Spre comparaţie, la nouă luni din 2016, veniturile totale ale companiei erau de 29 milioane de lei, în timp ce profitul brut ajungea la 2,8 milioane de lei. În 2015, com­pa­nia din Brăila a încheiat cu venituri de 36,5 milioane de lei la un profit brut de 2,6 milioane de lei.

    În prezent, reţeaua Braiconf însumează 17 magazine în toată ţara – în 2016 compania a inaugurat showroom-ul dedicat serviciului made to measure Braiconf Exclusive Tailoring, aflat pe bulevardul Aviatorilor din Bucureşti, cât şi magazinele Braiconf ParkLake Shopping Center şi cel aflat în CityPark Mall Constanţa.

    „În 2017 intenţionăm să continuăm să dezvoltăm reţeaua proprie, în funcţie de oportunităţile pe care le vom identifica”, explică Simionescu.  Potrivit lui,  pe termen mediu, compania şi-a propus să dezvolte businessul de retail al companiei la nivel national, iar pe termen lung, îşi doresc să intre cu Braiconf pe piaţa de retail din Europa şi Statele Unite ale Americii. „Calitatea produselor care ies din fabrica de la Brăila ne confirmă faptul că suntem cât se poate de competitive pentru pieţele internaţionale.” Directorul general al Braiconf nu a precizat însă când se va concretiza acest obiectiv. „Îmi este greu să spun o data concretă, însă suntem în discuţii avansate cu parteneri din Europa şi Statele Unite”, explică Simionescu.

    Braiconf a raportat pentru primul semestru al anului 2016 un profit net de 2 milioane de lei, mai mare cu 29% faţă de rezultatul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2015, iar cifra de afaceri a companiei a urcat cu 10%, la 18 milioane de lei. În 2015, compania a avut afaceri de 33,6 milioane de lei.

    Potrivit directorului general al Braiconf, compania a avut în 2015 un program de investiţii conform aprobărilor Adunării Generale a Acţionarilor, acestea fiind direcţionate în special către dezvoltarea reţelei de magazine şi către marketing.

    Lansarea showroom-ului dedicat serviciului made-to-measure pentru cămăşi (serviu disponibil în toate magazinele Braiconf încă din 2010) este unul dintre exemplele investiţiilor de anul trecut.  În cadrul showroom-ului, clienţii pot beneficia de costume premium şi consiliere specializată. Preţurile serviciilor şi produselor din acest showroom variază în funcţie de ţesăturile folosite. Potrivit lui Simionescu, Braiconf Exclusive Tailoring găzduieşte un număr mare de ţesături, unele chiar preţioase, semnate de case celebre. Astfel, preţul mediu al unei cămăşi este de 600 lei, însă cei mai exigenţi clienţi aleg ţesături de tipul 300/2, pentru care Braiconf deţine excusivitate în România şi al căror preţ porneşte de la 1.250 lei. Preţul mediu al unui costum din lână este 3.000 lei, însă atunci când în compoziţie intră caşmirul sau mătasea naturală, un costum poate costa 5.000 lei, explică Dan Simionescu. 

    El spune că vânzările magazinelor variază foarte mult în funcţie de oraş, astfel că Braiconf a creat game şi colecţii adaptate fiecărei pieţe. De exemplu, colecţia Braiconf Royal, regăsită în magazinele din Marriott si de pe Calea Victoriei, preţurile cămăşilor sunt de 400-600 lei, iar al al costumelor intre 2.500 şi 3.000 lei. Pentru magazinele cu colecţii Basic, preţul mediu al camasilor este 250 lei iar pretul costumelor porneşte de la 1.250 lei.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor români, de-a lungul istoriei companiei, Dan Simionescu a observat că ei au devenit din ce în ce mai atenţi la calitatea produselor. „Ne bucurăm să vedem că popularitatea Braiconf creşte chiar şi în rândul tinerelor generaţii. Consumatorul român are acces la tot mai multe branduri.  În consecinţă, este din ce în ce mai exigent, selectiv şi apreciază tot mai mult produsele custom made, mai ales dacă plăteşte pentru ele un preţ corect”, explică directorul general al Braiconf.

    El spune şi că lipsa personalului calificat reprezintă principalul obstacol cu care se confruntă compania brăileană. În prezent, circa 1.000 de angajaţi lucrează la Braiconf. „Forţa de muncă este o problemă din ce în ce mai mare pe piaţa din România, inclusiv în industria textilă. Suntem în permanent căutare de personal calificat şi de tineri dornici să se califice la locul de muncă.” Spune că în Brăila, locul de muncă la fabrica Brainconf se transmite din tată în fiu, astfel că au ajuns la a treia generaţie de angajaţi din aceeaşi familie.

    Anual, peste 1 milion de produse pleacă de pe poarta fabricii din Brăila.

    Unul dintre obiectivele din ultimii ani ai Braiconf este susţinerea produselor făcute în România – un exemplu în acest sens este asocierea cu Atelierele Pegas, producătoarea bicicletelor Pegas. Anul trecut, Braiconf şi Atelierele Pegas au lansat o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclişti; în fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, iar în 2017 colecţia va fi transformată într-una de serie, aşteptările celor două companii fiind să vândă peste 10.000 astfel de cămăşi, cu preţuri cuprinse între 297 de lei şi 327 de lei.

  • Povestea indianului care a studiat în patru ţări şi a creat un conglomerat de miliarde de dolari

    J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.

    Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.

    După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean  indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.

    Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.

    A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.

    J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.

    Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.

     J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Studiu Gsk – climatul de consum UE la o valoare maximă în ultimii 9 ani

    În ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din S.U.A. şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările.

    România: Niveluri record ale aşteptărilor privind veniturile şi disponibilităţii de cumpărare

    La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În urmă cu un an, indicatorul se afla încă la 3,3 puncte. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni.

    Aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari.

    În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

  • Studiu Gsk – climatul de consum UE la o valoare maximă în ultimii 9 ani

    În ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din S.U.A. şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările.

    România: Niveluri record ale aşteptărilor privind veniturile şi disponibilităţii de cumpărare

    La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În urmă cu un an, indicatorul se afla încă la 3,3 puncte. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni.

    Aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari.

    În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

  • Floria a ajuns anul trecut la venituri din amenajări peisagere de 500.000 euro

    Valoarea unui proiect floristic de asemenea amploare porneste de la aprox. 300 euro/mp, in functie de cantitatea de plante si tipologia lor, si poate ajunge la peste 1000 euro/mp. În cazul proiectului din centrul comercial Băneasa, acesta cuprinde amenajarea floristica pe trei zone complementare ce alcatuiesc decorul centrului comercial incepand cu 18 aprilie. Padurea fantastica, zona cea mai ampla din cadrul proiectului realizat de Floria, are o suprafata de aproximativ 70 mp si este inspirata de tematica spectacolelor Varekai ale Cirque du Soleil. Aceasta reprezinta o pregatire a vizitatorilor pentru momentul culminant al campaniei: prezentarea in avanpremiera a 3 acte din spectacolului VAREKAI by Cirque du Soleil, ce va avea loc in centrul comercial pe 2 mai.

    La amenajarea floristica realizata de Floria pentru Baneasa Shopping City a lucrat o echipa alcatuita din 15 persoane (floristi, concept designeri si asistenti tehnici). In plus, datorita complexitatii proiectului, au fost implicate si resurse externe specializate (echipe de alpinisti).

    Lucrarile de amenajare au durat 32 ore si au fost realizate in etape. Pentru zona principala (padurea fantastica) asamblarea junglei a durat 16 ore, timp in care au fost construite forme de relief, mixuri si texturi de cadre naturale, pentru a crea un efect vizual spectaculos. Grupul Floria operează floraria online Floria.ro, reţeaua de florării Floria În Stradă, precum şi divizia Floria la Evenimente. Divizia offline a Grupului demareaza, pe langa operarea florariilor si gestionarea evenimentelor, proiecte peisagistice si in zona de vanzari engros.  Reteaua de florarii Floria In Strada cuprinde 4 magazine in Bucuresti, in Piata Dorobanti, bd. Ion Campineau, Afi Cotroceni si Baneasa Shopping City, precum si o florarie in Ploiesti.

     

  • Directorul RAR îi înfurie pe şoferi. Ne paşte o nouă plată anuală pe toţi cei cu maşini vechi

    Motivând că înmatriculările de maşini s-au înmulţit periculos după eliminarea timbrului de mediu, directorul RAR vine cu o nouă iniţiativă pentru taxarea celor care cumpără automobile second hand. Dacă va fi luată în calcul de Guvern, noua plată îi va afecta pe toţi proprietarii cu maşini mai vechi.

    IATĂ AICI CE PLATĂ NOUĂ ÎI PAŞTE PE CEI CU MAŞINI MAI VECHI

  • Impozitul pe gospodării: Cum vor fi taxate veniturile din investiţii, dividende şi dobânzi

    Potrivit proiectului, care prevede modificarea Codului fiscal şi se află în lucru la Ministerul Finanţelor, veniturile din dividende ar urma să fie scutite de impozit. În prezent, această categorie de venit este impozitată cu 5%.

    Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor, prevede actualul Cod Fiscal. Ceea ce înseamnă că după modificarea acestuia firmele care distribuie dividende (părţi din profitul realizat într-un an) nu vor mai avea obligaţia de a reţine la sursă impozitul pe dividende. Toate acestea se vor întâmpla, însă, în prima parte a anului 2019, când se vor calcula dividendele pe anul 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro