Tag: trecere

  • Viata celor 600 de miliardari si 1.000.000 de milionari din China. Dau pe o bautura cat castiga un muncitor intr-o fabrica

     Nu sunt putini cei care se intreaba cum traiesc acesti oameni si cum isi cheltuiesc banii. Un documentar difuzat de ABC Australia, numit “Dinastia Ka-Ching”, elucideaza fix acest mister.

    Cele mai surprinzatoare aspecte din lumea decadenta si intreprinzatoare a celor mai bogati oameni din China.

    – Ferrari. Maserati. Lamborghini. In fata Clubulului Masinilor Sport din Beijing sunt parcate de obicei autoturisme de 600.000 de dolari.

    – pentru a fi un membru al clubului, trebuie sa ai cel putin un Porsche 911.

    – chinezii stiu sa faca bani, insa cel mai mult le place sa-i etaleze

    – in China s-a format prima generatie care nu stie ce inseamna cuvantul saracie. Parintii acestor adolescenti sunt relativ tineri

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • O persoană a murit după ce maşina în care era a fost lovită de un tren, la ieşirea din Capitală

     Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, Daniel Vasile, a declarat pentru MEDIAFAX că persoana aflată în maşină a decedat, autoturismul condus de aceasta fiind distrus în proporţie de 90 la sută.

    La locul accidentului au ajuns o autospecială de prim ajutor, o maşină a medicului de urgenţă şi o autospecială de stingere, a spus Daniel Vasile.

    În urma impactului, autoturismul a fost aruncat la o distanţă de aproximativ 300 de metri de trecerea la nivel cu calea ferată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taifun în China: Cel puţin trei oameni au murit şi o jumătate de milion au fost evacuaţi

     Potrivit agenţiei China Nouă, trei persoane au murit în provincia Guangdong unde, potrivit staţiilor meteorologice locale, în numai 20 de ore, nivelui apei a atins 25 de centimetri.

    Soulik a atins provincia de coastă Fujian, cu rafale de vânt de aproape 120 de kilometri pe oră. Taifunul a fost retrogradat ca depresiune tropicală, a precizat serviciul meteorologic chinez.

    Peste 500.000 de persoane au fost adăpostite în Fujian şi în provincia vecină Zhejiang, iar 5.500 de militari au fost mobilizaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii ANAF, Vămii şi Gărzii Financiare, obligaţi să treacă de teste pentru a lucra la Direcţia Antifraudă

     “ANAF se restructurează. Posturile se păstrează, dar nu înseamnă că absolut toată lumea va fi trecută, sunt nişte teste pe care trebuie să le dea cei de acolo şi s-ar putea ca nu toţi să corespundă”, a spus Ponta la RTV.

    Guvernul a avizat, la sfârşitul lunii iunie, reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi a decis înfiinţarea Direcţiei Antifraudă, care va funcţiona inclusiv sub supravegherea Parchetului de cercetare penală.

    ANAF este astfel reorganizată ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Staţi cuminţi şi-o să treacă

    Intrebările guvernatorului îndemnau uşurel la o deconstrucţie a ideii de criză, şi pentru România, şi pentru lumea capitalistă. Pentru aceasta din urmă, sfârşitul ciclului postbelic, cu renunţarea la sistemul Bretton Woods în 1971, a fost confundat cu o criză a dolarului, când de fapt epoca de glorie a dolarului abia începea – ceea ce ar însemna că şi criza actuală ar putea să fie de fapt tot un fel de iluzie optică. Pentru noi a fost criză înainte de 1989, ca penurie economică şi ca destructurare de sistem politic, iar tranziţia începută în 1990 a fost percepută ca un drum înfundat, astfel încât a generat oboseală şi descurajare, deşi n-a fost şi nu e decât o „criză de creştere„, cum spune Isărescu.

    Desigur că între o iluzie optică a pesimiştilor care nu pot sări dincolo de momentul prezent şi un drum cu adevărat înfundat e o diferenţă prea mare ca să poată duce la vreo definiţie a crizei sau la o viziune pe termen lung pentru o ţară sau un continent. Aşa încât ar fi instructiv să inventăm un indicator de criză mai durabil decât atacurile de panică numite îndeobşte „percepţia pieţelor„ şi mai relevant decât statisticile macro: să-i zicem raportul dintre intenţia de a cumpăra timp şi intenţia de a câştiga timp.

    Exemplul cel mai clar e în istoria noastră, fiindcă e şi cel mai brutal: înainte de 1989 voiam să cumpărăm timp, să-l omorâm cumva până când vor veni americanii, revoluţiile de catifea ale vecinilor, o minune, căderea lui Ceauşescu, căderea Cortinei de Fier. Timpul trece, leafa merge; românii – popor vegetal, care trăiesc pe sub istorie, ferindu-se în grup de ea sau sustrăgându-i-se prin fuga din ţară etc. Din 1990 ne-a cuprins dorinţa de construcţie, de reintrare în istorie, de recuperare a decalajului faţă de Vest, de a câştiga timp. Dorinţa era vie şi în 2003 cu NATO, şi în 2007 cu UE, şi mai apoi cu aderarea la zona euro; e vie şi acum, chiar dacă pentru tot mai mulţi tinde să fie înlocuită de graba de a câştiga timp pe cont propriu emigrând.

    Dincolo de graniţe, raportul între Est şi Vest e văzut tot în termeni de timp – „integrarea cu două viteze„, pentru cei ce se mişcă mai repede (Polonia, Cehia) şi cei care se mişcă mai încet. Dar, într-adevăr, atâta vreme cât intenţia de a câştiga timp încă predomină, avem doar o criză de creştere.

    Lehman Brothers, Grecia şi recesiunea din Europa au adus însă în Vest tendinţa inversă: intenţia de a câştiga timp (ce altceva înseamnă procurarea de marfă pe credit, tranzacţiile bursiere high frequency, unificarea bruscă a Europei prin monedă, ideea că bursele şi economia pot creşte la infinit sau că am ajuns la sfârşitul istoriei?) a fost înlocuită cu atitudinea de fereală generală, cu intenţia de a cumpăra timp „până trece criza„.

    Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei, BCE au început să cumpere literalmente timp, punând la lucru tiparniţa de bani cu gândul că o vor opri când economia îşi revine, statele au cumpărat timp naţionalizând băncile „până îşi revin„, zona euro a cumpărat timp cu pachetele de salvare pentru Grecia sau Irlanda „până îşi revin„, politicienii fac proiecte pe hârtie până trec alegerile, cu ideea că dacă oamenii stau cuminţi, dacă tinerii şomeri cărora le trece tinereţea ignoră realitatea şi eventual mai fac o şcoală ca să mai omoare timpul sau emigrează ca să câştige timp pe cont propriu, lucrurile or să se rezolve în cele din urmă.

    Mulţi guru ai pieţelor financiare (singurele care acum câştigă timp, sub formă de bani şi active ieftine) explică întârzierea „trecerii crizei„ prin faptul că firmele se feresc să angajeze, să investească, băncile se feresc să dea credite, iar statele şi consumatorii trebuie să amâne cheltuielile până când îşi redresează bugetele. Numai că toată lumea a rămas captivă în intenţia de a cumpăra timp: prognozele curente spun că orice încercare a băncilor centrale de a opri tiparniţa vitală ar arunca pieţele în sevraj violent, banii ar fugi din toate zonele unde riscul de investiţii nu e zero (cum e România, eufemistic zis), iar orice intenţie a ţărilor bogate de a opri cumpărarea de timp pentru cele sărace ar prăbuşi construcţia europeană.

    Evident, nu-i trece nimănui prin cap să echivaleze această fereală sofisticată de istorie cu fereala noastră elementară dinainte de 1989; doar când şi când mai apar acuzaţii filozofice (liderii actuali ai lumii nu ştiu să mai facă istorie) ori cheful de soluţii magice (un război, o catastrofă, o revoltă globală). Dar soluţia, pe moment, e aceeaşi ca a noastră: să aşteptăm şi să supravieţuim, că până la urmă tot o să treacă. O viziune pe termen lung? Dar ea există deja în natură şi o ştim de la Keynes: pe termen lung (post-criză adică) toţi o să fim morţi.
     

  • Nestlé România revine pe profit şi trece pragul de 1.000 de angajaţi

    Nestlé România, cel mai mare jucător de pe piaţa dul­ciu­rilor luând în considerare rulajele, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 718 mil. lei (161 mil.euro), în creştere cu 8% în lei faţă de anul precedent, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

     

     

  • Trecerea la sistemul unic de supraveghere a băncilor din UE, amânată până la finele anului viitor

     Iniţial, tranziţia către un sistem cu un supraveghetor unic al băncilor din UE, sub umbrela BCE, era prevăzută pentru luna martie a anului viitor, fiind amânată ulterior până în iulie.

    Surse oficiale europene au afirmat însă pentru Bloomberg că noul termen pentru trecerea la noul regim de supraveghere centralzat este finalul anului viitor, parţial din cauza procedurilor de avizare dni Germania.

    Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat că învinuirea Germanei pentu întâziere este “o prostie”.

    “Legislatura gemană nu este de vină pentru vreo întârziere din Europa. Am anunţat din timp că avem nevoie de ratificarea mecanismului unic de supraveghere printr-un proces legislativ”, a afirmat Shauble joi seară la Luxemburg, după încheierea şedinţei miniştrilor Finanţelor din zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a discutat scoaterea din competenţa DNA a infracţiunilor vamale şi evaziunea sub un milion de euro

     Măsura a fost discutată în şedinţa de miercuri a Executivului, sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Justiţiei.

    Sursele citate susţin că proiectul a fost iniţiat ca urmare a unei solicitări în acest sens a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    “În motivarea necesităţii actului normativ, ministrul Justiţiei a arătat că aproximativ 40% din cazuistica de care se ocupă procurorii DNA este constituită din infracţiuni de evaziune fiscală şi vamală. Cea mai mare parte a acestor cazuri sunt infracţiuni cu un prejudiciu relativ mic. DNA a fost creat pentru acte de mare corupţie, iar o astfel de cazuistică blochează activitatea procurorilor”, au arătat sursele.

    Contactat de MEDIAFAX şi solicitat să comenteze această informaţie privind eliminarea competenţei DNA de cercetare pentru infracţiuni vamale şi de evaziune cu daune sub un milion de euro, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, iniţiatorul proiectului de ordonanţă, a declarat că a fost o discuţie fără să fie luată deocamdată o decizie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DECLARAŢIA DE AVERE a Elenei Băsescu: Împreună cu soţul are patru conturi în valoare totală de peste 450.000 euro

     Declaraţia este datată 5 iunie 2013 şi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă în 10 iunie 2013.

    Elena Băsescu a trecut în declaraţie un apartament de 130 de metri pătraţi dobândit în 2011 de soţul ei prin donaţie.

    Europarlamentarul deţine, prin cumpărare, un autoturism Range Rover fabricat în 2007, iar soţul ei deţine două autoturisme Mercedes, fabricate în 1999 şi 2008.

    De asemenea, Elena Băsescu a trecut în declaraţia de avere bijuterii şi ceasuri de 50.000 de euro, adăugând că soţul ei deţine ceasuri de 55.000 de euro, dobândite până în 2012, şi tablouri de 10.000 de euro, de asemenea dobândite până în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a stabilit TAXELE pentru trecerea peste podul de la Calafat-Vidin

     Aceeaşi taxă de 54 lei va fi achitată şi pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 3,5-7,5 tone, conform unei hotărâri de guvern.

    Pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 7,5-12 tone, taxa va urca la 81 lei (18 euro).

    O taxă de 113 lei (25 euro) vor plăti şoferii de maşini cu mai mult de 23 locuri pe scaune şi autovehiculele de transport marfă cu o greutate mai mare sau egale cu 12 tone şi cu maximum 3 axe, în timp ce pentru maşinile de transport marfă cu o greutate mai mare sau egală cu 12 tone, dar cu 4 axe va fi plătită o taxă de 167 lei (37 euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro