BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • NATO va instala cinci baze în Europa de Est, între care una în România

     Bazele vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare şi vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 şi 600 de angajaţi în fiecare bază, potrivit cotidianului german.

    Acest personal exclude trupele actuale, a căror mobilizare în Europa de Est este limitată de tratatul din 1997 dintre Rusia şi NATO. “Contingente mici” de trupe NATO vor fi prezente la aceste baze tot timpul, susţine cotidianul, citând informaţii secrete despre acest plan.

    În plus, NATO va avea o forţă de reacţie rapidă de 4.000 de persoane, pregătită să se mobilizeze în est în decurs de două până la şapte zile.

    Planul va fi discutat la summitul NATO din această săptămână, adaugă cotidianul.

    Documentul clasifică explicit Rusia ca o ameninţare şi susţine că suplimentarea prezenţei NATO în est este justificată de protejarea noilor membri ai alianţei faţă de Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BIOGRAFIE: Donald Tusk, un proeuropean convins la conducerea Consiliului European

    Pragmatic, Tusk s-a pronunţat pentru sancţiuni eficiente împotriva Moscovei în urma operaţiunilor ruse din Ucraina. În schimb, el se opune iniţiativelor adoptate de state individual, promovând o acţiune “responsabilă” comună, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.

    Provenit din Mişcarea Solidaritatea, care a înlăturat sistemul comunist de la putere în Polonia în 1989, acest istoric de profesie şi-a clădit imaginea unui om eficient în jocul politic, capabil să întoarcă în avantajul său situaţiile cele mai delicate. Bun orator, el foloseşte un limbaj moderat, cu o dorinţă evidentă de a-şi seduce auditoriul. Dar ştie de asemenea să dea dovadă de fermitate în faţa interlocutorilor săi, în special a celor europeni.

    Premierul polonez a promovat întotdeauna consolidarea instituţiilor europene. El a legat adoptarea monedei euro de către Polonia de o reglementare durabilă a crizei economice.

    Donald Tusk a preluat în 2007 puterea de la fraţii gemeni conservatori Kaczynski, devenind prim-ministru în urma unor alegeri legislative anticipate. El a fost primul şef de Guvern polonez după căderea comunismului în 1989 care a fost reconfirmat în funcţie pentru un al doilea mandat, în urmă cu trei ani.

    Încă din tinereţe, el este un liberal convins care crede că Polonia are nevoie de o intervenţie redusă a statului şi de mai mulţi antreprenori. Dar în timpul crizei, el şi-a modificat unele puncte de vedere, admiţând că situaţia obligă uneori statul să intervină.

    Opozant al regimului când Polonia era încă sub comunism, el a înfiinţat atunci o vopsitorie. Era la vremea aceea o raritate, într-o economie de stat.

    “Vopsind tot felul de clădiri industriale, şeminee şi poduri, el a învăţat economia de piaţă şi regulile funcţionării ei”, a explicat vechiul său prieten Jerzy Borowczak.

    “Era o muncă grea, uneori de 16 ore pe zi, sub un soare puternic, pentru a onora o comandă în întârziere”, a subliniat acest fost responsabil al sindicatului Solidaritatea din Gdansk.

    După căderea regimului comunist, Donald Tusk a fondat, împreună cu mai mulţi prieteni din Gdansk, prima mişcare liberală din Polonia. În 2001, el a fost unul dintre principalii fondatori ai Platformei Civice (PO), pe care o conduce.

    El afirmă că îi admiră pe fostul preşedinte american Ronald Reagan şi pe fostul premier britanic Margaret Thatcher. În Polonia, a fost un apropiat al lui Lech Walesa, o personalitate a luptei anticomuniste, care îl susţine acum. Fiul acestuia, Jaroslaw Walesa, este în prezent deputat din partea PO.

    El vorbeşte limba germană, dar engleza sa lasă de dorit, potrivit anturajului său.

    Căsătorit cu Malgorzata, de profesie istoric, Donald Tusk este pasionat de fotbal, are o fiică, moderatoare a unui blog de modă, şi un fiu specializat în relaţii publice.

  • BIOGRAFIE: Donald Tusk, un proeuropean convins la conducerea Consiliului European

    Pragmatic, Tusk s-a pronunţat pentru sancţiuni eficiente împotriva Moscovei în urma operaţiunilor ruse din Ucraina. În schimb, el se opune iniţiativelor adoptate de state individual, promovând o acţiune “responsabilă” comună, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.

    Provenit din Mişcarea Solidaritatea, care a înlăturat sistemul comunist de la putere în Polonia în 1989, acest istoric de profesie şi-a clădit imaginea unui om eficient în jocul politic, capabil să întoarcă în avantajul său situaţiile cele mai delicate. Bun orator, el foloseşte un limbaj moderat, cu o dorinţă evidentă de a-şi seduce auditoriul. Dar ştie de asemenea să dea dovadă de fermitate în faţa interlocutorilor săi, în special a celor europeni.

    Premierul polonez a promovat întotdeauna consolidarea instituţiilor europene. El a legat adoptarea monedei euro de către Polonia de o reglementare durabilă a crizei economice.

    Donald Tusk a preluat în 2007 puterea de la fraţii gemeni conservatori Kaczynski, devenind prim-ministru în urma unor alegeri legislative anticipate. El a fost primul şef de Guvern polonez după căderea comunismului în 1989 care a fost reconfirmat în funcţie pentru un al doilea mandat, în urmă cu trei ani.

    Încă din tinereţe, el este un liberal convins care crede că Polonia are nevoie de o intervenţie redusă a statului şi de mai mulţi antreprenori. Dar în timpul crizei, el şi-a modificat unele puncte de vedere, admiţând că situaţia obligă uneori statul să intervină.

    Opozant al regimului când Polonia era încă sub comunism, el a înfiinţat atunci o vopsitorie. Era la vremea aceea o raritate, într-o economie de stat.

    “Vopsind tot felul de clădiri industriale, şeminee şi poduri, el a învăţat economia de piaţă şi regulile funcţionării ei”, a explicat vechiul său prieten Jerzy Borowczak.

    “Era o muncă grea, uneori de 16 ore pe zi, sub un soare puternic, pentru a onora o comandă în întârziere”, a subliniat acest fost responsabil al sindicatului Solidaritatea din Gdansk.

    După căderea regimului comunist, Donald Tusk a fondat, împreună cu mai mulţi prieteni din Gdansk, prima mişcare liberală din Polonia. În 2001, el a fost unul dintre principalii fondatori ai Platformei Civice (PO), pe care o conduce.

    El afirmă că îi admiră pe fostul preşedinte american Ronald Reagan şi pe fostul premier britanic Margaret Thatcher. În Polonia, a fost un apropiat al lui Lech Walesa, o personalitate a luptei anticomuniste, care îl susţine acum. Fiul acestuia, Jaroslaw Walesa, este în prezent deputat din partea PO.

    El vorbeşte limba germană, dar engleza sa lasă de dorit, potrivit anturajului său.

    Căsătorit cu Malgorzata, de profesie istoric, Donald Tusk este pasionat de fotbal, are o fiică, moderatoare a unui blog de modă, şi un fiu specializat în relaţii publice.

  • Donald Tusk, desemnat preşedintele Consiliului European. Federica Mogherini va fi şefa diplomaţiei UE

    Tusk, în vârstă de 57 de ani, membru al partidului conservator european PPE, era deja considerat marele favorit pentru a-i succeda lui Van Rompuy la preşedinţia Consiliului.

    Această nominalizare va trimite un mesaj de fermitate Rusiei, în timp ce Polonia, o fostă membră a blocului comunist, face parte dintre ţările care susţin ferm Ucraina de la începutul crizei.

    Federica Mogherini, în vârstă de 41 de ani, actualul ministru italian de Externe, considerată însă mai puţin fermă faţă de Rusia, era de asemenea creditată cu şanse mari de a obţine postul de şef al diplomaţiei europene.

    Ea provine din Partidul Democrat italian, membru al familiei socialiste europene.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Donald Tusk, desemnat preşedintele Consiliului European. Federica Mogherini va fi şefa diplomaţiei UE

    Tusk, în vârstă de 57 de ani, membru al partidului conservator european PPE, era deja considerat marele favorit pentru a-i succeda lui Van Rompuy la preşedinţia Consiliului.

    Această nominalizare va trimite un mesaj de fermitate Rusiei, în timp ce Polonia, o fostă membră a blocului comunist, face parte dintre ţările care susţin ferm Ucraina de la începutul crizei.

    Federica Mogherini, în vârstă de 41 de ani, actualul ministru italian de Externe, considerată însă mai puţin fermă faţă de Rusia, era de asemenea creditată cu şanse mari de a obţine postul de şef al diplomaţiei europene.

    Ea provine din Partidul Democrat italian, membru al familiei socialiste europene.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Polonia şi balticii cer NATO să considere scutul antirachetă sistem de descurajare a Rusiei

    Sistemul american antirachetă, bazat în mare parte în România, vizează să protejeze Europa de eventuale rachete lansate de către state considerate paria din Orientul Mijlociu.

    Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia au făcut această propunere în cadrul pregătirilor Summitului NATO care va avea loc în perioada 4-5 septembrie în Ţara Galilor.

    Propunerea polonezo-baltică subminează poziţia Statelor Unite, potrivit cărora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizează Rusia.

    Însă cei care au propus ideea au reuşit să pună pe agendă, înainte de summit, problema unor noi măsuri de securitate pentru Polonia şi statele baltice, între care suplimentarea numărului zborurilor NATO de recunoaştere la frontierele lor de est, iar aceste operaţiuni nu se vor încheia autoomat după un an, aşa cum se plănuia iniţial.

    Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat ca măsura să fie reaprobată de către toţi membrii NATO după un an. Însă, între timp, Berlinul şi-a dat seama că este singurul care susţinea această poziţie şi a renunţat la idee, scrie Der Spiegel.

  • Prima notă de plată. Rusia şi Occidentul au dezgropat securea războiului economic

    PÂNĂ NU DEMULT, OFICIALII DE LA KREMLIN CU GREU SE ABŢINEAU SĂ NU RÂDĂ, ÎNTREBAŢI FIIND DESPRE SANCŢIUNILE ECONOMICE IMPUSE DE OCCIDENT MOSCOVEI DUPĂ ANEXAREA CRIMEEI DE CĂTRE RUSIA, ÎN LUNA MARTIE. Opinia generală era că atâta timp cât toate statele membre ale NATO îşi apără cu gelozie interesele economice, situaţia nu poate fi prea gravă.

    Atitudinea lor s-a schimbat însă radical după ce Statele Unite şi Europa au anunţat la jumătatea lunii iulie sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, ca reacţie la agravarea conflictului din estul Ucrainei, iar preşedintele Vladimir Putin a dispus interzicerea totală, timp de un an, a importurilor majorităţii produselor alimentare din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe din SUA, UE, Australia, Canada şi Norvegia.

    Premierul Dmitri Medvedev a precizat că interdicţia va putea fi ridicată dacă “partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, el explicând că toate aceste măsuri nu sunt decât un răspuns la sancţiunile occidentale, partea rusă nedorind o astfel de evoluţie a situaţiei.

    Luni la rând, statele occidentale, în special Uniunea Europeană, au fost reticente să impună sancţiuni efective Rusiei, dar cei 28 de şefi de stat şi de guvern au depăşit luna trecută un prag psihologic şi au optat pentru prima oară pentru măsuri care merg dincolo de ţintirea unor lideri politici de la Moscova, interzicând afacerile cu companii ruse care contribuie la destabilizarea situaţiei din Ucraina, în timp ce băncile europene pentru dezvoltare nu mai au voie să ofere împrumuturi companiilor din Rusia. Mai mult, marile bănci din Rusia, inclusiv Sberbank şi VTB Bank, nu mai pot să contracteze finanţare pe pieţele financiare europene, pe termene mai mari de 90 de zile.

    Statele Unite au penalizat la rândul lor mai multe companii mari din Rusia, între care gigantul petrolier Rosneft, producătorul de gaze naturale Novatek, Gazprombank şi fabricantul de armament Kalaşnikov, aceste companii nemaiavând dreptul să împrumute bani de la instituţiile financiare americane sau să vândă obligaţiuni pe termen mediu şi lung unor entităţi care au legături de afaceri cu SUA.

    Pentru companiile implicate, penalizările reprezintă o lovitură semnificativă, în condiţiile în care a devenit dificil să atragă finanţare şi pe piaţa din Rusia, din cauza retragerilor de capital din ţară efectuate în ultimele luni de investitorii locali şi străini.

    RUŞII AR PUTEA FI CEL MAI MULT AFECTAŢI DE BLOCAREA IMPORTURILOR DE ALIMENTE DIN OCCIDENT.
    Rusia, a opta mare economie a lumii, începuse să se confrunte cu probleme şi înainte de introducerea sancţiunilor, iar FMI a redus estimarea de creştere a PIB-ului ţării de la 1,3% la numai 0,2% pentru acest an şi de la 2,3% la 1% pentru 2015.

    Decizia lui Putin de a bloca importurile agricole din Europa şi Statele Unite ar putea să afecteze cel mai mult populaţia din Rusia, din cauza creşterii preţurilor alimentelor, consideră Concepcion Calpe, economist la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

    Potrivit datelor UE, Rusia a fost anul trecut destinaţia a aproape 10% din exporturile de produse agricole ale Uniunii, iar principalii furnizori au fost Olanda, Germania, Polonia, precum şi Statele Unite.

    Preţurile alimentelor din Rusia, excluzând alcoolul, au urcat cu 9,2% în iulie, faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind peste avansul general al preţurilor, de 7,5%, care şi el depăşeşte ţinta băncii centrale. Rusia este al cincilea mare importator de alimente la nivel mondial, realizând 2,7% din comerţul mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe primele locuri aflându-se UE, SUA, China şi Japonia. Importurile de alimente şi materii prime agricole au valorat anul trecut 43,1 miliarde de dolari, din care achiziţii de 36,9 miliarde de dolari din ţări din afara Comunităţii Statelor Independente. Valoarea importurilor interzise este estimată la 25 de miliarde de dolari.
    Rusia vrea să înlocuiască alimentele de import cu mărfuri autohtone şi produse provenite din America Latină, China, Africa de Nord, Israel, Turcia şi aliaţi din fostul bloc sovietic.

    Unul dintre efectele blocării importurilor de alimente va fi şi că moscoviţii bogaţi vor fi nevoiţi să uite de meniuri favorite precum steak-ul australian sau sushi-ul cu somon norvergian, sau vor plăti mai mult pentru înlocuitoare ale acestora.

    Oamenii de rând, între timp, ignoră sau susţin interzicerea importurilor de alimente. Pentru Natalia Pavlenko, pensionară din regiunea autonomă Birobidzhan, reacţia lui Putin faţă de Occident este prea slabă. Ea susţine oprirea livrărilor de gaze către toate ţările aflate pe lista lui Putin, întrucât interzicerea importurilor de alimente este în opinia ei insuficientă.

    SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA RUSIEI PUN ÎN PERICOL 25.000 DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN GERMANIA.
    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost anul trecut cel mai mare furnizor de produse agricole al Rusiei, urmată de Olanda, Lituania şi Polonia, conform Comisiei Europene, autorităţile avertizând că industria agricolă va fi afectată de pierderea exporturilor pe piaţa rusă, care au atins anul trecut 1,6 miliarde de euro.

    Comitetul industriei germane pentru relaţii economice în estul Europei a avertizat deja că din cauza crizei pot fi puse în pericol până la 25.000 de locuri de muncă în Germania.  Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, dacă economia Rusiei va fi lovită de recesiune, creşterea economiei germane ar încetini cu 0,5%.

    La numai o zi după anunţarea noilor sancţiuni occidentale, biroul de comerţ exterior germano-rus din Moscova a fost asaltat de telefoane din partea companiilor germane care fac afaceri cu SUA şi Rusia. Camerele germane de comerţ şi industrie estimează că circa un sfert din companiile germane care fac afaceri în străinătate ar putea fi afectate, potrivit Der Spiegel. Includerea Rosneft pe lista sancţiunilor afectează mai multe companii germane. Compania de construcţii Bilfinger întreţine facilităţi ale Rosneft, în timp ce Siemens a obţinut un contract de 90 de milioane de euro pentru furnizarea de turbine şi generatoare. Şeful Asociaţiei Europene a Companiilor Europene din Moscova, Frank Schauff, a spus că până la urmă ambele părţi, ruşi şi europeni, vor pierde.

  • Polonia înregistrează deflaţie pentru prima oară în istoria post-comunistă

    Preţurile de consum din Polonia au scăzut cu 0,2% în luna iulie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o creştere de 0,3% înregistrată în iunie, potrivit datelor publicate miercuri de institutul de statistică al acestei ţări. Preţurile au scăzut cu 0,2% şi faţă de luna iunie. Datele corespund cu estimările analiştilor, transmite Bloomberg.

    Institutul de statistică menţionează că este pentru prima oară în ultimii 32 de ani când Polonia înregistrază un declin anual al preţurilor.

    Membrii consiliului de politică monetară al băncii centrale poloneze au anticipat luna trecută că în trimestrul al treilea va avea loc un proces de scădere a preţurilor, dar ei considerau atunci că un declin temporar nu va justifica reducerea dobânzii de politică monetară.

    Între timp, riscul producerii unei deflaţii pe termen mai lung a fost amplificat de interzicerea de către Rusia mai întâi a importurilor de fructe şi legume din Polonia, iar apoi a altor produse alimentare din Uniunea Europeană.

    “Riscul reducerii dobânzilor a crescut în ultimele săptămâni. Escaladarea războiului comercial va prelungi deflaţia din Polonia până la sfârşitul acestui an”, a declarat Piotr Kalisz, analist la Bank Handlowy, divizie a Citigroup, la Varşovia.

    Potrivit estimărilor băncii centrale, inflaţia va atinge ţinta de 2,5% a instituţiei abia la sfârşitul lui 2016, în condiţiile în care creşterea economică încetineşte. Inflaţia se află sub nivelul ţintit de banca centrală din decembrie 2012.

    În primul trimestru, Polonia a înregistrat o creştere economică de 3,4%, cea mai rapidă din ultimii doi ani, iar pentru trimestrul al doilea este prognozat un avans de 3,2%.

    Analistul de la Citigroup consideră că presiunile asupra reprezentanţilor băncii centrale se vor amplifica dacă creşterea PIB va încetini sub 3%.

  • Ambasadorul rus la Varşovia, convocat la Ministerul de Externe după declaraţiile lui Jirinovski privind ”distrugerea” ţărilor est-europene

    Într-un interviu acordat Radio Polonia, purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe Marcin Wojciechowski a refuzat să dezvăluie detalii despre discuţia cu ambasadorul Vladimir Grinin, afirmând doar că a avut loc o întâlnire.

    “Statele baltice şi Polonia sunt condamnate. Vor fi şterse de pe faţa pământului. Nu va rămâne nimic”, a afirmat preşedintele Partidului Liberal-Democrat, considerat un apropiat al Kremlinului. Ele “vor fi nimicite. Nimic nu va rămâne acolo. Liderii acestor state pitice ar trebui să se gândească cine sunt”, a adăugat el, pe fondul escaladării conflictului din Ucraina.

    Întrebat dacă tratează cu seriozitate declaraţiile lui Jirinovski, ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a declarat marţi seara pentru Polsat TV: “Atât de serios, încât l-am convocat pe ambasadorul rus la Ministerul de Externe şi l-am întrebat care este poziţia autorităţilor (ruse)”.

    Ministerul polonez de Interne Bartlomeij Sienkiewicz a declarat că Jirinovski este cunoscut pentru comentariile sale extremiste despre tot felul de subiecte.

    “El este un extremist politic în Rusia şi susţine astfel de afirmaţii de ani de zile”, a precizat Sienkiewicz.

    Rusia a început să trimită peste 200 de camioane încărcate cu ajutor umanitar către estul Ucrainei, marţi. Guvernul ucrainean se teme însă că Rusia foloseşte pretextul ajutorului umanitar pentru a furniza arme separatiştilor. “Rusia joacă un joc absolut cinic”, a declarat marţi adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Danilo Lubkiski.

  • Donald Tusk: Ministrul polonez de Externe, un candidat “ideal” pentru şefia diplomaţiei europene

    “Sikorski este, potrivit PiS (opoziţia conservatoare poloneză), prea moale în atitudinea sa faţă de Rusia, iar în opinia politicienilor europeni, el este prea dur. Toată lumea îl consideră competent. Deci el este ideal”, a scris Tusk, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Agenţia poloneză PAP a anunţat joi, citând surse din cadrul Guvernului, că candidatura lui Sikorski (de centru-dreapta) i-a fost deja prezentată lui Tusk.

    Totuşi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Marcin Wojciechowski a refuzat să comenteze aceste informaţii.

    Noul preşedinte ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să repartizeze portofoliile ale Comisiei şi să prezinte echipa sa liderilor europeni în cursul unui summit, pe 30 august.

    Preşedintele francez, François Hollande, şi-a exprimat anterior părerea că viitorul şef al diplomaţiei UE trebuie să fie o femeie de stânga. Persoana care va ocupa acest post “va fi în mod necesar o femeie, având în vedere ceea ce trebuie să oferim ca imagine a Europei”, a afirmat preşedintele francez.