Tag: locuri de munca

  • Cat ai castiga in SUA pentru cele mai periculoase 10 meserii

    1. Pescar (mortalitate: 200 la 100.000 de angajati, venituri
    medii 23.600 USD pe an). Cel mai mare risc de a muri la locul de
    munca il au lucratorii de pe navele de pescuit, care strabat ape
    inghetate, au puntile pline de gheata si muncesc fara intrerupere
    mai multe zile la rand. Reducerea sezoanelor de pescuit (doar trei
    zile pentru calcan si creveti in Alaska) a crescut numarul
    accidentelor, caci patronii vor capturi cat mai mari intr-un timp
    cat mai scurt. Si in ape mai calde (coastele Californiei, Golful
    Mexic) riscurile raman ridicate, caci pescuitul presupune lucrul cu
    echipamente periculoase. Macarale, scripeti, cabluri, plase de
    pescuit – toate pot duce la accidente intr-o clipa de
    neatentie.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Cele mai multe locuri de munca vacante in trimestrul doi, in administratie publica si sanatate

    Cea mai mare cerere de forta de munca s-a inregistrat in
    activitatile de sanatate si asistenta sociala (1,08%),
    administratie publica si aparare (0,95%), respectiv agricultura,
    silvicultura si pescuit (0,91%), iar cea mai mica in industria
    extractiva (0,05%), tranzactii imobiliare (0,11%) si invatamant
    (0,12%), se arata intr-un comunicat al Institutului National de
    Statistica (INS).

    De-a lungul intregii perioade, incepand cu trimestrul doi 2007
    pana in aprilie-iunie 2010, rata locurilor de munca vacante a avut
    o tendinta de scadere continua, cu unele exceptii
    nesemnificative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    “Bilete mai ieftine spre Sofia. Se pregatesc Istanbulul si
    Belgradul”, conchide Gandul, referindu-se la noul acord de
    cooperare intre controlorii de trafic din Bulgaria si Romania
    pentru constituirea unui bloc functional de spatiu aerian, acord
    care va permite
    ieftinirea cu 6-7% a calatoriilor
    . S-au mai inaugurat 10 km de
    autostrada – soferii care circula in vestul tarii vor putea utiliza
    centura orasului Lugoj, construita in regim de autostrada, in
    lungime de 9,6 kilometri.

    Acordurile bilaterale pot fi
    calea catre un job in UE
    , remarca Evenimentul Zilei,
    precizand ca in prezent exista sase programe functionale privind
    schimbul de forta de munca, incheiate cu Franta, Germania,
    respectiv Elvetia. Ce cauta strainii pe litoralul romanesc?
    Germanii prefera hotelurile de patru stele si trei stele plus, in
    special din Mamaia si Saturn, acolo unde unii vin la tratamente.
    “La Saturn am zis ca e Mallorca, doar ca e mult mai putina
    actiune”, spune un turist neamt.

    Seceta si inundatiile
    scumpesc si carnea
    : crescatorii de porci si ovine spun ca
    furnizorii de furaje au majorat deja preturile cu pana la 23%, ceea
    ce va creste costul produselor din carne si va duce la inchiderea
    unor unitati nerentabile, estimeaza Adevarul. Increderea
    investitorilor in mediul de afaceri din Romania s-a inrautatit
    semnificativ in aceasta vara, dupa trei trimestre de evolutie
    pozitiva, potrivit unui sondaj realizat de Reuters si OeKB
    Austria.


    Cum se creste o afacere in criza
    : un dispozitiv brevetat pentru
    arderea biomasei sta la baza unei afaceri cu centrale termice
    dezvoltate de doi frati, care au acum comenzi pentru 800 de bucati
    de la clienti din Germania, scrie Romania Libera. Sovata a
    renascut din propria cenusa, sustine ziarul, explicand ca
    investitiile de circa 20 milioane de euro in infrastructura rutiera
    si retelele de alimentare cu apa si canalizare au schimbat radical
    fata statiunii.

    Intr-un interviu pentru Ziarul Financiar, seful diviziei
    auto a grupului Radacini propune ca pe langa “zaharelul” primei de
    casare, Guvernul sa stimuleze achizitia de masini noi si prin
    “biciul” unei
    taxe pe masinile vechi
    , dupa model occidental. Nori negri
    pentru cele mai importante piete de consum: din 20 de piete a caror
    evolutie a fost analizata de cotidian in prima jumatate a anului,
    doar patru dau semne de revenire, in timp ce restul inregistreaza
    scaderi de pana la 30%.

  • Dezvoltarea Internetului de mare viteza poate crea un milion de locuri de munca in Europa

    “Cele mai recente sutdii arata ca dezvoltarea accelerata a
    Internetului in banda larga poate duce la infiintarea a un milion
    de posturi”, a aratat Kroes.
    Ea a aratat ca retelele de Internet de mare viteza au in prezent
    acelasi efect revolutionar pe care l-au avut dezvoltarea
    electricitatii sau a mijloacelor de transport in secolele
    precedente

    In opinia sa, fragmentarea si complexitatea pietei europene a
    tehnologiei informatice franeaza dezvoltarea companiilor din
    sectorul de profil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu-ti gasesti un loc de munca? Unde sunt joburile din Romania?

    Altfel spus, candidatii fie au un CV depus, fie viziteaza
    regulat internetul in cautare de joburi, fie cerceteaza paginile de
    cariera ale companiilor care ii intereseaza, spune Marius Girlea,
    general manager www.jobsinro.ro si membru HR Club.

    Cand un cetatean roman cauta joburi, el este expus doar la
    10-20% dintre pozitiile vacante, ceea ce face ca sansele reale de a
    se angaja sa fie la maxim o cincime din ceea ce ar trebui sa
    fie.


    Si atunci, unde se cauta? Unde sunt joburile din Romania?

    Citeste pe www.incont.ro!

  • Sa te multumesti cu cateva procente

    Insul in cauza nu este nici savant nici autist genial, este doar
    un ins cu imaginatie care si-a zis, avand unealta trebuincioasa –
    jocul – “ce-ar fi daca?”. Si a trasat intai pe hartie milimetrica
    si apoi pe monitor cel mai mare oras pe care il poate administra
    inteligenta artificiala – sase milioane de locuitori, populatie ce
    stagneaza si care nu trebuie sa calatoresca, pentru ca lumea este
    peste tot la fel. Mai adaugati, pentru obtinerea eficientei
    definitive, locul de munca in acelasi imobil cu locuinta, lipsa
    pompierilor, a scolilor si spitalelor, un stil de viata
    inregimentat, alaturi de poluare masiva si somaj ridicat. Pe scut,
    o adunatura de milioane de sclavi idioti, cu o speranta de viata
    redusa, de numai 50 de ani si cu mintea controlata de sistem.

    Problema sanatatii l-a preocupat pe creator o perioada si putea fi
    depasita cu ajutorul unui pachet de masuri, dar acesta a preferat
    sa dezvolte un sistem politienesc nemilos, o alegere mult mai
    eficienta. In economia jocului (este vorba de SimCity 3000) orasul
    in cauza a rezistat 50.000 de ani.
    Eficienta intruchipata, cum ziceam; si, de ce nu, un model de care
    ar trebui sa ne temem in dezvoltarea viitoare a societatii
    omenesti.

    Mi-am adus aminte de orasul din SimCity rumegand toate stirile
    despre inchiderea institutiilor de cultura – teatre sau opere sau
    reducerea numarului de angajati. Bomboana a fost oferita de stirile
    ProTV despre concurenta acerba de la academia de politie, unde se
    inregistrau de doua ori mai multi candidati pe loc decat la
    Administratie si Afaceri la Universitatea din Bucuresti (scorul: 14
    la 7).

    Sa recapitulam acum: stil de viata inregimentat, mai putine
    scoli si spitale, poluare de orice fel, somaj, nu suna cunoscut? Si
    intreb asta fara sa am in minte imbecilitati induse de teorii
    conspirationiste, ci cunoscand indeajuns firea umana.

    Si zic: dom’ne, nu inchideti teatre, nu taiati viorile sau
    suflatorii din orchestrele simfonice, nu reduceti numarul lebedelor
    din balet. Cheia bunastarii Romaniei nu este pe statele de plata
    din teatre, ci in numarul de slujbe care apar si in masurile pe
    care le luati pentru ca slujbele sa apara.

    Romanii sunt prea saraci pentru antreprenoriat si (o parere
    personala, dar ganditi-va bine inainte de a apuca piatra!) nici
    creativitatea nu-i da afara din casa. Dar sunt excelenti
    executanti, asa ca mizati pe atragerea de investitii si de companii
    importante. Poate ca nimic nu-i mai ieftin decat mana de lucru a
    chinezului, dar invatati sa speculati distantele si apropierile
    culturale si economice dintre romani si vestici.

    Diferenta dintre starea actuala a economiei din lumea
    occidentala (si adaug aici si Romania) si exuberanta chineza este
    sa te multumesti cu cateva procente din ceva. Sa explic: am citit
    recent, in Businessweek, niste date extrem de graitoare despre Hon
    Hai Precision Industry, cunoscuta si drept Foxconn, companie care
    are 800.000 de angajati si venituri de peste 60 de miliarde de
    dolari, mai mari decat orice alta companie din IT. Hon Hai produce
    pentru Dell, Nokia, Microsoft, Apple sau HP, iar raportul la slujbe
    este de un occidental la zece chinezi. La impartitul banilor,
    raportul se inverseaza – avem noua dolari pentru americani si numai
    unul pentru chinez. Cu toate astea, economia chineza infloreste,
    iar cea americana, fie ea si supertehnologizata si inovatoare, nu
    se simte foarte bine. Cu toate ca chinezul beneficianza de un
    procent infim, dar atat de important, din castigul occidentalului.
    Nu mai vorbesc de americanul de rand; cred ca multi dintre ei
    jinduiesc fara rezerve la o slujba de genul celei de la Foxconn.
    Cum jinduieste si bugetul american, dar si cel romanesc. Pe scurt,
    Chinezul are de lucru si americanul nu.

    O alta marota a ultimei perioade, contrazisa de realitate:
    energia verde si beneficiile acesteia. A spus-o Emil Boc, dar care
    nu a facut nimic, ceea ce, trebuie sa spun, nu-i prea rau, dar au
    spus-o si lideri occidentali. Care au facut, fara sa stie ca in
    cazul Spaniei, un model pentru energia verde, lucrurile au mers
    asa: fiecare slujba in energie verde a insemnat peste doua slujbe
    obisnuite eliminate (scorul este de 1 la 2,2). In acelasi timp,
    slujbele din energia verde au fost doar temporare – numai una din
    zece s-a permanentizat.
    Secretul bugetului nu este sa alegi intre impozitul progresiv sau
    cota unica, ci sa ai pe cine sa impozitezi – mai multe slujbe de
    impozitat, mai multi salariati, mai multe afaceri pornite.
    Romania se indreapta, si fara teatru si opera si dans cu atat mai
    repede, spre o societate la fel de rigida si de stupida ca aceea
    obtinuta de joc de baiatul acela. Prima optiune a romanului nu
    trebuie sa fie facultatea de politie si relativa siguranta pe care
    slujba la stat o ofera, ci lumea reala, spiritul antreprenorial,
    abordarea deschisa intr-o societate care nu se bazeza pe ignoranta
    si furt.
    Pe urma romanul trebuie sa mearga la teatru sau la opera.

  • Dati drumul la angajari!

    V-ati gandit vreodata ca un nou loc de munca in industria
    farmaceutica costa intre 10.000 si 12.000 de euro? Vi se pare mult
    sau putin? |nainte de a raspunde, luati insa in calcul si alt fapt:
    de fiecare job din industria farmaceutica se leaga alte 10-12
    slujbe din cele mai variate domenii.


    Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator
    de medicamente generice din Romania, le socoteste pe rand: in
    amonte se afla furnizorii de materii prime, utilitati, dar si
    departamentele de cercetare-dezvoltare a noilor produse, iar in
    aval “se creeaza zeci de mii de joburi in sectoare ample precum
    distributia si farmaciile, dar si departamentele de marketing,
    promovare si relatii publice”. |n plus, spune Damian, spre
    deosebire de alte ramuri ale economiei unde o slujba atrage dupa
    sine multe altele, merita mentionat ca in industria farmaceutica,
    slujbele create sunt in mare parte specializate: “Mai bine de 50%
    dintre angajati au studii superioare, iar veniturile pe care
    acestia le primesc sunt mai ridicate fata de alte sectoare”.


    Ce domenii anume creeaza insa cele mai multe slujbe, direct si
    indirect, conform specialistilor in recrutare? Ioana Tot, senior
    consultant la ConsulTeam Romania, e de parere ca “in mod
    traditional, sectoarele in care coeficientul de multiplicare este
    cel mai mare sunt cele de productie, constructii si retail”. Ea
    mentioneaza insa ca din pricina crizei si a reculului din aceste
    sectoare, forta de multiplicare a locurilor de munca a scazut si
    ea.


    Florin Gogianu, sales representative la Lugera & Makler,
    spune ca “strict empiric si in lipsa unor informatii mai detaliate,
    tind sa presupun ca lanturile comerciale complexe sunt cele cu un
    factor de multiplicare mai mare”. El da ca exemplu industria de
    solutii de IT, care are un impact dublu atat in hardware, cat si in
    software si unde exista procese de productie complexe. |n industria
    bunurilor de consum, adauga Gogianu, volumele imense de marfa
    implicate presupun o intreaga retea de furnizori in amonte (de
    materii prime, utilaje, servicii) si in aval (distributie,
    comert).


    “|nsa sunt si cazuri mai complexe”, specifice economiilor
    sofisticate, adauga reprezentantul Lugera & Makler: de pilda,
    un produs precum iPhone presupune dezvoltarea unor servicii de
    telecomunicatii (prin intermediul operatorilor de telefonie si
    internet), a unor solutii comerciale si de suport (call-center,
    business process outsourcing etc) care vor genera locuri de munca
    in piata ce reprezinta destinatia principala (SUA). Tot iPhone
    insa, in acelasi timp, angreneaza in Asia un numar imens de
    furnizori de componente pentru fabrica producatoare (Foxconn, in
    acest caz).

    Pastrandu-se in planul teoriei, Dragos Gheban, business
    development manager, Catalyst Recruitment Solutions, spune ca
    “ramurile cu cel mai inalt factor de multiplicare sunt acelea care
    au si cea mai mare contributie la PIB al unei tari”. Din acest
    punct de vedere, adauga tot el, companiile din auto primeaza in top
    si creeaza cele mai multe slujbe colaterale.

  • De ce va duce poluarea din Golful Mexic la pierderea a 100.000 de locuri de munca

    Pana la sfarsitul anului, numai mareea neagra va determina
    pierderi din activitati economice de 1,2 miliarde de dolari si
    disparitia a 17.000 de locuri de munca in regiunea golfului Mexic,
    conform evaluarii facute de Moody’s pe baza datelor
    preliminare.

    “Conform celui mai pesimist scenariu, in care poluarea nu va fi
    stopata pana in decembrie, iar moratoriul decis de presedintele
    (american, Barack) Obama asupra activitatilor de forare la adancime
    va fi extins pana la sfarsitul anului, vor fi inregistrate pierderi
    de 7,4 miliarde de dolari din activitati economice si vor disparea
    100.000 de locuri de munca”, precizeaza studiul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde mai pleaca romanii la munca in strainatate

    Trei, patru ani (nu multi) au fost suficienti pentru ca Spania
    si Italia sa devina paradisul emigrantilor romani, dispusi sa
    munceasca si sa castige. Oameni care in tara nu aveau unde sa
    munceasca sau care traiau de pe o zi pe alta au plecat acolo unde
    auzisera ca e loc pentru oricine, iar cei mai multi au gasit ce
    cautau: locuri de munca platite cu mult peste nivelul din Romania
    si o viata mai confortabila. In scurt timp, cateva plecari s-au
    transformat intr-un fenomen de pe urma caruia au avut de castigat
    ei, familiile de acasa si bugetul de stat, alimentat consistent din
    banii trimisi in fiecare an in tara. Drept urmare, la sfarsitul
    anului 2007, BUSINESS Magazin le dedica un cover story
    “capsunarilor”, considerati in mod colectiv personalitatea anului,
    dupa ce, cu 7,16 mld. euro, adusesera in tara aproape la fel de
    multi bani precum investitorii straini directi.


    Euforia banilor castigati rapid in strainatate a inceput sa se
    dilueze insa catre sfarsitul lui 2008, cand multi dintre cei ce
    munceau in strainatate au inceput sa castige mai putin sau chiar
    si-au pierdut locul de munca. Pentru 2010, banii trimisi acasa de
    romanii care lucreaza in afara au scazut in primele patru luni cu
    37% fata de anul trecut, ajungand la 1,55 miliarde de euro.


    Spania, tara unde au plecat cei mai multi, a ajuns sa aiba cea
    mai ridicata rata a somajului din toata Europa, iar imigrantii au
    fost primii care au ramas fara serviciu. Potrivit Eurostat, in luna
    iunie, Spania avea o rata a somajului de 19,9%, aproape de trei ori
    mai mare decat in Romania. Romanii, ca si alti straini, au fost
    pusi in fata unei decizii dificile – sa ramana in Spania, in
    speranta ca piata isi va reveni, sa se intoarca acasa, acolo unde
    lucrurile mergeau si mai rau decat atunci cand au plecat sau sa
    gaseasca o alta tara unde sa se mute.

    “Tarile atractive din punctul de vedere al ofertei de munca au
    fost pana de curand Spania si Italia datorita cresterii uriase din
    constructii. Scaderea economica din aceste tari a provocat insa
    stagnarea si chiar diminuarea migratiei, tarile respective avand
    acum dificultati cu asigurarea locurilor de munca inclusiv pentru
    autohtoni”, comenteaza Florin Gogianu, sales representative la
    Lugera & Makler.

  • Vrei sa muncesti in strainatate? Vezi topul celor mai mari salarii castigate de romani afara!

    Cum ar fi, de exemplu, inginerii in petrol si gaze sau
    personalul medical! Comparativ cu salariile de la noi, insa, nici
    castigurile de 1.600 de euro, in transporturi, sau de 1.400 de
    euro, ca angajat in restaurant, nu sunt deloc de neglijat.

    Mai multe amanunte pe
    www.incont.ro