Tag: it

  • Cat se castiga si cum ajungi sa lucrezi pentru un gigant IT

    “Spre finalul anului speram sa avem un birou in Romania.
    Deocamdata nu stim sigur cand si cati angajati vor fi. Procedura de
    recrutare e in desfasurare”, a declarat pentru Mediafax Amelia
    Cretu, Agency Relationship Manager Google pentru Europa de Sud-Est,
    Orientul Mijlociu.

    Potrivit reprezentantului Google, circa 90% dintre cei 7,5
    milioane de utilizatori ai internetului din Romania folosesc
    motorul de cautare google.ro. Compania a infiintat o firma in
    Romania, Google Bucharest, administrata de cinci persoane fizice,
    respectiv trei cetateni americani, unul britanic si unul
    irlandez.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum sa protejati laptopul dumnevoastra

    Se intampla foarte des ca laptopurile sa fie furate sau chiar
    uitate in aeroporturi. Un studiu din 2008 al Institutului Ponemon
    (companie de cercetare care se ocupa de securitatea si
    confidentialitatea informatiilor), care a cuprins 106 aeroporturi
    din Statele Unite, a descoperit ca peste 12.000 de laptopuri sunt
    pierdute in fiecare saptamana – si aici e vorba doar despre cele
    descoperite de angajatii aeroportului.

    “Oamenii nu se gandesc la siguranta laptopului atat de mult pe
    cat ar trebui”, considera Marian Merritt, consilier pentru
    siguranta internetului la producatorul de software Symantec. “Am
    intalnit o multime de greseli din acest punct de vedere.” Nu va
    incredintati niciodata laptopul unei persoane necunoscute; e mai
    bine sa-l luati cu voi la baie, spune ea. Nu puneti electronice in
    bagajul de cala. Si cumparati-va o incuietoare pentru geanta
    laptopului daca vi-l lasati in camera de hotel.

    Folosirea unei parole ca sa va blocati calculatorul ofera doar o
    protectie minimala; un avansat o poate sparge in cateva minute. Si
    daca permiteti browserului sa va stocheze parolele, hackerii pot
    ajunge in conturile voastre intr-o clipita. E mult mai eficient sa
    folositi un manager de parole care sa va pastreze si cripteze
    parolele. Daca va pierdeti laptopul, un program ca LoJack for
    Laptops va poate ajuta sa-l gasiti sau chiar sa stergeti toate
    informatiile de pe el de la distanta. O idee si mai buna ar fi sa
    folositi o criptare totala a hard discului. Puteti gasi software de
    calitate gratuit (BitLocker pentru Windows Vista si 7 si aplicatia
    open-source TruCrypt pentru Windows, Mac si Linux). Folosirea
    acestuia e mai usoara decat sa stai sa decizi care documente sau
    fisiere trebuie criptate, spune Bruce Schneider, autorul unei carti
    despre securitate informatica si director pentru probleme de
    siguranta la BT Group. “Daca va pierdeti calculatorul, deodata n-o
    sa va mai pese de informatiile de pe el”, spune el. “O sa va
    ganditi doar <Mi-am facut un back-up bun> si <Oare
    asigurarea imi va returna banii?>”

    Cititi si Cum sa te protejezi in retelele wireless

    Cum sa iti protejezi smartphone-ul

    Cum sa te protejezi pe internet

  • Cum sa te protejezi in retelele wireless

    Prin “amusinarea” undelor, un raufacator aflat in apropiere
    poate citi informatiile pe care le trimiteti in retea. E usor –
    softul pentru captarea, vizualizarea si analizarea traficului
    wireless este foarte accesibil – desi e inca neclar cat de prezent
    e acest tip de activitate. Un hacker ar putea de asemenea sa faca
    astfel incat computerul lui sa va apara ca un hot spot
    wireless.

    Ca sa va protejati, folositi un firewall – sunt incluse in cele
    mai recente versiuni ale sistemelor de operare Windows si Mac – si
    asigurati-va ca informatiile importante pe care le trimiteti sunt
    criptate. Ca sa vedeti daca o retea Wi-Fi foloseste criptarea,
    cititi documentul privind politica de confidentialitate de pe
    site-ul sau. Daca aveti acces la o retea VPN (retea virtuala
    privata), de la angajatorul dumneavoastra, spre exemplu, folositi-o
    pe aceea. Va puteti de asemenea conecta la internet prin
    intermediul unei card de telefon sau prin intermediul telefonului
    mobil, desi tarifele in acest caz sunt mai mari. Daca lucrati
    frecvent cu informatii confidentiale in locuri publice, luati in
    calcul achizitia unui ecran de protectie detasabil pentru
    calculatorul dumneavoastra, ca sa faceti mai dificil pentru vecini
    sa traga cu ochiul.

    Cititi si Cum sa te protejezi pe internet

    Cum sa protejati latopul dumnevoastra

    Cum sa iti protejezi smartphone-ul

  • Patriciu se lauda ca are o firma de IT cu afaceri de peste 100 mil. euro,

    Detin o firma IT suficient de mare, nu o sa-i spun numele, dar
    are o cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, si
    produce hardware, dar nu in Romania”, a declarat Dinu Patriciu.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Microsoft Romania: Daca PIB va urca cu 1% in 2010, cresterea sectorului IT va fi de 10%

    “Conform estimarilor noastre, daca avansul PIB-ului Romaniei va
    fi de 1%, atunci cresterea sectorului local IT va fi de 10%”, a
    spus Tatomir.

    El a adaugat ca filiala locala a Microsoft a inregistrat in
    decembrie 2009, comparativ cu luna similara din 2008, prima
    crestere anuala si a afirmat ca “doreste o crestere agresiva” pana
    la finele lunii iunie, cand se incheie anul fiscal al companiei
    americane.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Punct si de la capat

    Niciodata nu este vina managerului ca afacerea nu mai merge, ci
    sistemul, bancile si intr-un final oamenii care nu mai cumpara. Nu
    e nici vina bancherului ca nu mai acorda la fel de multe finantari
    si ca un credit este considerat scump de multi oameni de afaceri
    sau consumatori obisnuiti, in aceasta perioada dificila. Si, pana
    la urma, nici clientul nu este de acuzat ca nu mai cumpara la fel
    de mult ca altadata, dat fiind ca desi munceste mai mult ca pana
    acum, salariul i-a fost redus proportional, pentru ca angajatorul
    este indatorat, nu are lichiditati si asteapta sa recupereze
    creante de la companii care au cam aceleasi probleme.

    Nu, nici statul nu este de vina ca infrastructura Romaniei este
    atat de saraca si ca un kilometru de autostrada se construieste la
    un cost mult mai mare decat in alte tari europene, atat in timp,
    cat si in bani, ca nu sunt suficiente locuri de parcare pentru
    toate masinile cumparate cu inversunare in ultimii ani sau ca
    somajul si pensiile sunt cheltuieli apasatoare, care sunt acoperite
    cu greu din cotizatiile din ce in ce mai mari la bugetul de stat.
    “Asta este, n-avem ce face”.

    Si atunci, la ce folos mai sunt strategiile impotriva crizei,
    cele de dezvoltare, de prevenire a somajului si asa mai departe
    daca nimeni nu face nimic pentru ca nu se poate face nimic? |n
    ritmul in care merg lucrurile – explozia numarului de someri,
    apropierea tot mai multor firme de pragul insolventei sau
    indatorarea tot mai mare – cred ca ne indreptam cu pasi marunti
    catre o prabusire a intregului sistem. Si nu sunt ferm convinsa ca
    n-am avea nevoie de ea.

  • Google se pregateste de razboi: lucreaza la un tablet PC care sa concureze cu iPad


    Presa a scris ca gigantul american este in discutii cu compania
    taiwaneza HTC, care va produce tableta. HTC produce in prezent
    telefoane mobile care functioneaza pe platforma Android, dezvoltata
    de Google.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Populismul tehnologic

    Despre spectaculoasa lansare a “tabletei” lui Apple n-are rost
    sa mai vorbesc aici, dupa ce doi ani de zile am urmarit toate
    speculatiile pe aceasta tema. Totusi, dincolo de elogiile sau
    opiniile critice care au inundat web-ul imediat dupa ce misterul
    s-a risipit, s-a ivit o tema de discutie interesanta: va patrunde
    noul iPad in sistemele IT ale companiilor? Deja este cat se poate
    de clar ca noua creatie de la Apple este orientata in mare masura
    spre divertisment si doar in mica masura spre “productivitate”, asa
    ca raspunsul la intrebare pare, cel putin la prima vedere, negativ.
    Si totusi, un analist de la Forrester Research a postat recent un
    articol care a contrariat. In opinia lui Ted Schadler, este foarte
    probabil ca iPad va patrunde in companii exact asa cum a facut si
    iPhone, argumentand ca tendinta din ultimii ani este ca tehnologia
    folosita acasa sa fie, mai devreme sau mai tarziu, adoptata de
    intreprinderi.

    Aceasta tendinta se cheama “populism tehnologic” si, desi nu este
    tocmai noua, a inceput sa capete amploare mai ales in ultimii ani,
    odata cu patrunderea in companii a unei noi generatii de angajati.
    Este vorba de tineri care au crescut odata cu noile tehnologii si
    sunt familiarizati cu ele. Ei sunt cei care au impus – oarecum
    clandestin – blogurile, mediile wiki si diverse alte tehnologii
    colaborative cu originea in web. Tot ei sunt cei care tind sa
    prefere mesageria instantanee in locul traditionalului e-mail,
    Google Apps in locul suitelor clasice de birou si chiar retele
    sociale de gen Facebook in locul intranet-ului companiei.

    O parte dintre companiile americane au institutionalizat aceste
    tehnologii (circa 25-30% apreciaza Forrester), dar pentru cele mai
    multe aceasta tendinta este paguboasa, in principal din perspectiva
    managementului IT, care oricum trebuie sa ofere suport pentru
    programele traditionale de business si pentru aplicatiile
    companiei. Cu cat dotarea informatica a posturilor de lucru este
    mai uniforma, cu atat eficienta suportului tehnic este mai
    ridicata, iar implicarea aplicatiilor web in aceasta ecuatie poate
    sa complice destul de mult lucrurile. Una dintre problemele care
    apar de indata ce un grup de angajati foloseste unelte soft care nu
    sunt sustinute de politica IT a companiei este crearea unor
    asa-numite “micro-silozuri” informationale. In loc sa partajeze
    documentele intr-un repertoar comun la nivel de companie (sa zicem
    Sharepoint), unii vor prefera sa utilizeze Google Docs, iar
    documentele vor fi extrem de greu de localizat de staff-ul IT sau
    de alti utilizatori.

    Una dintre explicatiile relevate de studii recente in privinta
    raspandirii acestui populism tehnologic poate sa para paradoxala.
    Desi noua generatie de angajati este obisnuita de la varste fragede
    cu tehnologiile informatice, foarte putini sunt cei care stapanesc
    tehnologiile traditionale folosite de companii. Faptul ca un tanar
    isi petrece o buna parte din timp in Facebook si este foarte abil
    in aplicatii Web 2.0 nu este o garantie ca va sti sa foloseasca o
    suita de birotica.

    Un director de la Microsoft a declarat recent ca 90% dintre noile
    functionalitati cerute de utilizatori pentru Microsoft Office
    exista deja in produsele suitei, ceea ce demonstreaza clar carente
    in ceea ce priveste instruirea personalului si faptul ca speranta
    ca tinerii angajati nu au nevoie de training IT este o iluzie.
    Pentru multi dintre tineri, Office este prea complicat (au si un
    strop de dreptate in opinia mea) si prefera sa recurga la
    instrumentele online cu care sunt mai obisnuiti. Chiar si acolo
    unde regulile privind setul de aplicatii admis la locul de munca
    sunt stricte, se constata ca numarul angajatilor care se abat de la
    norma este in crestere, spre disperarea departamentelor IT. Tot mai
    adesea, companiile sunt cele care cedeaza, deoarece costurile
    instruirii personalului sunt ridicate, iar adoptarea solutiilor
    familiare angajatilor, cele pe care le folosesc acasa, este una
    dintre solutiile cele mai ieftine. Este calea pe care OpenOffice si
    alte programe open source patrund in intreprinderi.

    Pe de alta parte, personalul mobil – reprezentand circa 28% dintre
    “lucratorii cu informatie” in Statele Unite – se bucura adesea de o
    mai mare libertate, iar Ted Schadler estimeaza ca acestia nu vor
    ezita sa lase laptop-ul acasa si sa adopte noul iPad, care este mai
    usor si le poate satisface toate nevoile: e-mail, web surfing si
    suita iWorks, compatibila cu Office. Si inca ceva: este cool.

  • Cum a riscat Intel 7 mld. $ si a castigat

    Cum economia mondiala schioapata, companiile si consumatorii au
    inceput sa isi restranga cheltuielile alocate tehnologiei, iar
    vanzarile de calculatoare personale au inceput sa cada in cel mai
    accelerat ritm din istorie. Investitia Intel planificata pentru doi
    ani a fost o chestiune de speranta – intr-o perioada de reviriment
    economic si in capacitatea internetului de a alimenta in continuare
    o crestere pe termen lung a cererii de calculatoare personale,
    telefoane inteligente si alte dispozitive care contin cipuri.

    “Dupa cum va puteti imagina, era multa incertitudine la acea
    reuniune din ianuarie a conducerii”, spune Jane E. Shaw,
    presedintele board-ului Intel si fost director executiv al
    companiei farmaceutice Aerogen.

    Astazi, pariul Intel pe viitor arata foarte promitator. Primele
    cipuri de la fabricile respective au venit in ianuarie 2010,
    fabricate cu tehnici care au permis companiei sa creeze produse mai
    mici, mai rapide si mai eficiente decat principalii sai
    competitori. La fel ca si in alte perioade de scadere economica,
    Intel si-a folosit rezervele generoase de lichiditate ca sa-si
    amelioreze capacitatile de productie si tehnologia, in vreme ce
    producatorii de cipuri concurenti s-au straduit sa se mentina pe
    linia de plutire.

    Intre timp, cheltuielile cu tehnologia au inceput sa creasca,
    sugerand ca atat companiile, cat si consumatorii sunt mai optimisti
    cu privire la viitorul lor.

    La 14 ianuarie, Intel, prima mare companie din domeniul
    tehnologic care si-a raportat rezultatele financiare, a anuntat ca
    veniturile i-au crescut cu 28%, pana la 10,6 miliarde de dolari,
    iar compania a avut cea mai mare marja de profit brut din toata
    istoria ei. Profitul net a fost de 2,3 miliarde de dolari, adica de
    40 de centi per actiune, in crestere de zece ori, de la 234 de
    milioane de dolari sau 4 centi pe actiune, cat s-a inregistrat in
    ultimul trimestru al lui 2008.

    Intre timp, compania de cercetare Gartner a calculat ca
    livrarile mondiale de computere personale au crescut cu 22% in cel
    de-al patrulea trimestru din 2009, pana la 90 de milioane de
    bucati, ceea ce reprezinta un salt sanatos fata de dezastruosul
    trimestru al patrulea din anul anterior. Datorita investitiei
    facute pe timp de criza, Intel, care produce cipurile integrate in
    cele mai multe calculatoare personale, este intr-o pozitie
    avantajoasa ca sa beneficieze de pe urma acestui salt mai mult
    decat oricare alta companie.

    “Ei au continuat sa inoveze, in vreme ce multi dintre
    competitorii lor se zbateau in datorii si isi reduceau personalul”,
    comenteaza Bill Kreher, analist la Edward Jones. “Cei mari si
    puternici vor iesi si mai puternici din criza, iar Intel nu face
    exceptie.”

    Analistii Wall Street intervievati de Thomson Reuters se
    asteptasera ca Intel sa inregistreze un profit de 30 de centi pe
    actiune, la venituri de 10,17 miliarde de dolari, subestimand
    semnificativ performanta companiei. Conducerea Intel a atribuit
    castigurile atuurilor tehnologice si unui plan pe termen lung care
    a scazut cheltuielile operationale.

    “Una peste alta, am ramas mai ageri, mai competitivi si mai
    flexibili decat oricand dupa anii ’70”, a raspuns Paul S. Otellini,
    directorul executiv al Intel, intr-un interviu prin e-mail, acordat
    inainte de raportul companiei.

    Dar Intel a inregistrat si castiguri substantiale de pe urma
    unuia dintre cele mai riscante pariuri puse in ultima perioada –
    cipul Atom, un procesor mai ieftin, folosit la netbookuri si
    adaptat pentru a putea fi folosit la telefoanele inteligente.
    Compania spune ca a vandut anul trecut cipuri Atom in valoare de
    1,4 miliarde de dolari.

    Sefii Intel s-au temut ca Atom si netbookurile ar putea submina
    afacerile mai profitabile ale companiei, legate de laptopurile
    traditionale, dar au decis sa mearga puternic inainte cu aceste
    produse. Noile fabrici produc un cip la un cost mai redus, iar
    Intel este cel mai mare actor pe piata de netbookuri, aflata in
    expansiune accelerata.

    “Trebuie sa imi scot palaria in fata lor pentru ca au avut
    curajul sa mearga inainte cu Atom in ciuda ipotezei ca le putea
    afecta businessul”, spune Fred Weber, fost executiv al rivalului
    Intel, Advanced Micro Devices. “Au construit cipul potrivit la
    momentul potrivit.”

  • Vor duce e-readerele la moartea cartilor?

    “De trei ani, de cand mi-am luat primul e-reader, nu am mai
    citit carti pe hartie. Doar daca imi trebuia la scoala o carte si
    n-o gaseam online”, marturiseste Alina Constantinescu, studenta in
    ultimul an la Facultatea de Economie din cadrul Universitatii
    Rutgers din New Jersey. Cand era in Romania, spune tanara, in
    fiecare zi cand mergea la scoala trebuia sa care o multime de carti
    dupa ea. “In schimb, acum am un singur dispozitiv, care e mult mai
    usor; pe el citesc si cartile, si cursurile necesare la facultate,
    si romane, reviste sau ziare in timpul meu liber.” La fel ca si
    Alina, multi dintre tinerii din America au renuntat sa citeasca
    volume tiparite, optand pentru un cititor electronic (e-reader).
    Majoritatea colegilor si prietenilor Alinei au e-readere, iar
    Kindle de la Amazon este cel mai popular, dupa cum spune studenta.
    Toti sunt avizi dupa tehnologie noua si vor sa tina pasul cu ea, a
    mai adaugat tanara.

    Intr-adevar, sunt oameni care pun e-readerul in geanta langa
    iPhone, iPod si telefon sau langa un tablet PC. Sunt pasionatii de
    tehnologie, cei dispusi oricand sa integreze un nou dispozitiv in
    viata lor, comenteaza John Horrigam, director asociat al
    institutului de cercetare Pew Internet & American Life
    Project.

    In prezent, Kindle de la Amazon este cel mai cunoscut dispozitiv
    de citit al cartilor online de pe piata, insa vin tare din urma
    Sony Reader Digital Books, STAReBook, Booken Cyborg Gen3, Fujitsu
    FLEPia, Readius si Onix Boox. Si tot mai multe companii din
    domeniul tehnologic vor sa patrunda in acest segment. Potrivit
    analistilor, piata de e-readere va inregistra o crestere masiva in
    urmatorii ani. In 2009, la nivel global, au fost vandute
    aproximativ cinci milioane de cititoare electronice, iar anul
    acesta vanzarile vor fi cuprinse intre 13 si 14 milioane de
    unitati, conform estimarilor companiei de cercetare iSuppli.

    Henry Richard, director de vanzari in cadrul Freescale, este de
    parere ca, in urmatorii ani, smartbook-urile si e-readerele vor fi
    produsele vedeta si ne vom confrunta cu o explozie pe piata
    acestora, in timp ce Neelan Choski, directorul de operatiuni al
    companiei Lexcycle, constata ca publicatiile si editurile trec
    printr-un moment greu acum, iar e-readerele au de castigat de aici.
    “Cred insa ca atunci cand economia isi va mai reveni, e-readerele
    nu vor mai fi vazute ca niste produse care inlocuiesc cartile
    traditionale, ci ca unele complementare acestora”, a spus Choski,
    precizand ca e-readerele nu vor inlocui prea curand nu numai
    cartile, dar nici revistele sau ziarele.