BusinessMagazin

Tag: finante

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.

  • Consiliul Fiscal: statul isi poate majora veniturile din impozitul pe avere si din taxele pe mediu

    Ca atare, ameliorarea colectarii de venituri, cruciala pentru
    consolidarea fiscala, ar trebui sa fie posibila nu numai prin
    reducerea evaziunii si a contrabandei, dar si prin eliminarea
    exceptiilor legale si cresterea incasarilor din zone insuficient
    exploatate, ca de pilda stocul de capital (averile
    contribuabililor) si exploatarea resurselor naturale, prin taxe de
    mediu si redeventele percepute companiilor energetice, apreciaza
    Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    Studiile intocmite de Consiliu pun in evidenta ca Romania
    percepe un impozit pe avere care reprezinta numai 1% din PIB, fata
    de o medie de 1,9% in UE si de 2,1% in zona euro; impozite pe avere
    mai mici decat noi mai percep doar Ungaria, Slovenia si statele
    baltice, in timp ce rata maxima este in Marea Britanie (venituri
    reprezentand 5,6% din PIB) si Franta (4,5% din PIB).

    Din punctul de vedere al taxelor de mediu (energie, transport,
    poluare, exploatarea resurselor naturale), Romania se situeaza pe
    locul 25 in UE, cu o pondere a acestora de mai putin de 2% din PIB.
    Maximul de eficienta a fost atins in 1999, cand aceste venituri
    insemnau aproape 4% din PIB.

    Din punctul de vedere al fiscalitatii generale insa, raportat la
    celelalte state din UE, Romania nu este un stat care impune o
    povara fiscala mare, avand in vedere ca, de pilda, doar patru tari
    ne-o iau inainte la impozitul pe venit (Bulgaria, Cipru, Serbia si
    Cehia), releva studiile Consiliului Fiscal. Perceptia
    contribuabililor ca au de-a face cu o povara mare se explica, pe de
    o parte, prin rata inalta a impozitului pe munca (CAS ajuns in 2009
    la 31,3% din fondul de salarii, aproape de rata din 2004), iar pe
    de alta prin obisnuinta in timp cu facilitatile aduse de cota unica
    in 2005. “Dupa introducerea unui stimulent fiscal, gradul de
    conformare a contribuabilului creste pana la un punct, apoi scade
    din nou, fiindca dispare efectul de noutate. Incasarile din
    impozitul pe venit au crescut pana in 2007 si apoi s-au redus din
    2008, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit introduse in paralel
    cresteri ale penalitatilor pentru evaziune fiscala”, afirma Ionut
    Dumitru.

    Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost de
    32,1% din PIB, raportat la o medie a UE de 42,2%, situand Romania
    pe ultimul loc in UE. Ponderea redusa a veniturilor fiscale (28%
    din PIB) situeaza Romania pe penultimul loc in UE si in grupul
    celor 10 noi state membre ale Uniunii, iar cele nefiscale,
    reprezentand incasarile obtinute de pe urma companiilor de stat,
    concesiuni, redevente pentru exploatarea resurselor naturale si
    intrarile de fonduri comunitare, au reprezentat 4,1% din PIB, ceea
    ce inseamna pentru Romania locul 23 in randul statelor UE si
    ultimul loc intre cele 10 noi state membre.

    Consiliul Fiscal, a carui componenta a fost validata de
    Parlament pentru un mandat de noua ani, are atributii consultative
    in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a programelor
    electorale in domeniul finantelor publice. Membrii acestuia sunt
    Ionut Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a
    Bancilor), Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan
    Stanca (din partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si
    Silviu Seitan (din partea Institutului Bancar Roman).

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de miercuri

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante incep sa scada abia la anul; extinderea zonei euro se amana

    “Vom fi multumiti daca vom ajunge la o stabilizare reala a ratei
    creditelor neperformante in Europa de Est spre jumatatea anului
    viitor. In al doilea sau al treilea trimestru din 2011 ar trebui sa
    fie atins punctul in care volumul total al acestor credite va
    inceta sa mai creasca”, a declarat Stepic, intr-un interviu pentru
    cotidianul german Handelsblatt.

    “In nici un caz nu am iesit din criza. In luna martie, raspunsul
    meu ar fi fost mult mai optimist, insa criza greceasca a determinat
    o nesiguranta suplimentara considerabila in Europa de Est”, a
    adaugat seful Raiffeisen International.

    Raiffeisen avea la sfarsitul primului trimestru o expunere de
    1,28 miliarde de euro pe Romania, prin titluri de stat si
    obligatiuni emise de autoritati locale. In regiune, expunerea
    grupului austriac era cea mai mare in Slovacia (2,12 miliarde de
    euro) si Ungaria (1,47 miliarde de euro).

    Cu cateva zile in urma, si presedintele executiv al BCR, Dominic
    Bruynseels, declara ca aproximeaza abia pentru a doua jumatate a
    anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor incepe sa
    scada, avand in vedere situatia delicata a multor debitori, in
    special firme mici si mijlocii, in cazul carora problemele de
    lichiditate si de flux de numerar sunt asteptate sa continue.
    Aceasta justifica estimarea bancherului potrivit careia sistemul
    bancar din Romania ar putea incheia anul in curs cu pierdere.

    EXTINDEREA ZONEI EURO SE AMANA

    In urma crizei datoriilor grecesti, acutizata in primavara si
    marcata de speculatii intense contra monedei europene, scepticismul
    fata de expansiunea zonei euro a crescut, chiar in tari relativ
    sanatoase din punct de vedere economic, ca Polonia sau Cehia, a
    adaugat Herbert Stepic. “Cele mai multe tari din zona trebuie acum
    sa-si puna in ordine bugetele, asa incat o extindere a zonei euro
    nu va avea loc, probabil, inainte de 2015, din rariuni tehnice”, a
    conchis bancherul. Un exemplu pentru Europa de Est ar putea fi in
    acest sens Austria, din punctul lui de vedere: silingul austriac a
    fost legat timp de decenii de marca germana, aceasta a permis si o
    stabilitate a cursului de schimb, dar a existat si spatiu de
    manevra pentru politica monetara proprie – asa incat, daca un
    guvern doreste sa-si mentina independenta economica in Europa de
    Est, “exista alternativa la statutul de membru al zonei euro”.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat zilele trecute, la
    randul sau, ca daca tinta de aderare a Romaniei la zona euro in
    2015 nu mai este credibila din cauza inflatiei sau a deficitului
    bugetar peste plafoanele admise, atunci ea va trebui
    rediscutata.

    In privinta perspectivei ca tarile din regiune sa evolueze spre
    o unificare economica, in cadrul blocului eurozonei, Herbert Stepic
    apreciaza ca tarile mai bine orientate spre export, ca Polonia sau
    Cehia, deja au un grad bun de integrare, in timp in sud-estul
    Europei “sunt probleme” din acest punct de vedere, in speta in
    Croatia, Romania sau Bulgaria. Mai departe spre est, Rusia sau
    Ucraina vor beneficia de pe urma statutului de furnizor de materii
    prime si a pretului acestora in urma. Seful Raiffeisen
    International a adaugat ca Republica Ceha, Slovacia si Polonia,
    exportatoare de tehnologie si de exporturi de calitate, vor
    beneficia cel mai mult de pe urma relatiei cu Germania, locomotiva
    economica a Europei.

  • BNR: tinta de inflatie s-a modificat, obiectivul de adoptare a euro in 2015 ar putea fi rediscutat

    “Influenta majorarii TVA asupra preturilor, calculata de
    specialistii nostri, este de circa 2,9% in runda I”, apreciaza
    Isarescu. Cat despre runda a doua, efectele vor fi modeste, de
    ordinul unei cresteri a preturilor de 1%, chiar daca BNR n-are
    acelasi optimism ca specialistii FMI, care considera ca ele vor fi
    neglijabile, tot din cauza cererii scazute din economie.

    Acolo unde exista scumpiri mai importante, ele au la baza si
    alti factori, ca de pilda la tigari, unde pretul unui pachet ar
    urma sa se majoreze cu peste 5%, fiindca acciza se va aplica la un
    nivel de baza mai mare (la pretul cu TVA).

    BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la
    3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata inflatiei
    a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie pentru acest
    an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

    In context, guvernatorul BNR a mentionat pentru prima oara
    posibilitatea ca tinta privind adoptarea euro in 2015 sa fie
    rediscutata, desi banca centrala continua “sa se bata” pentru ea.
    “Daca evolutiile duc spre altceva si tinta nu mai e credibila,
    evident ca trebuie sa o rediscutam”, a spus Isarescu, referindu-se
    la criteriile de aderare la zona euro – inflatia sa nu urce cu
    peste 1,5% peste media din cele mai performante trei state ale
    eurozonei, deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si
    datoria publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga
    stabilitatea cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa
    varieze cu mai putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de
    euro. Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut, ajungand in aprilie la
    34% din PIB.

    Guvernatorul BNR s-a folosit de prilejul iesirii in public –
    prezentarea raportului asupra inflatiei – pentru a comenta
    afirmatiile presedintelui Traian Basescu privind “obraznicia”
    bancilor, vinovate de a fi dezechilibrat bugetul dand credite cu
    buletinul. Isarescu apreciaza ca este normal pentru banci sa aiba
    un comportament prociclic, respectiv sa profite de boom-ul economic
    ca sa dea credite cu larghete (“bancile iti dau umbrela cand e
    soare si o iau cand ploua”), dar nu e normal un asemenea
    comportament prociclic din partea guvernantilor, respectiv sa ofere
    cresteri de salarii si pensii de natura sa incurajeze creditarea de
    consum, adica asa cum s-a intamplat la noi in 2007-2008.

    Cat priveste recentele declaratii ale ministrilor Vladescu,
    Videanu si ale premierului Emil Boc ca de la anul sunt posibile din
    nou majorari de salarii in sectorul public, Mugur Isarescu
    considera ca ele sun premature, intrucat mai intai trebuie operate
    concedierile masive de care e nevoie in sectorul bugetar “si apoi
    discutam”.

    In perspectiva mentinerii deficitului bugetar in limita de 6,8%
    din PIB, Guvernul a convenit cu FMI ca anul acesta vor mai fi
    disponibilizati circa 74.000 de angajati din sectorul public, pe
    langa cei aproape 30.000 care au iesit din sistem de la inceputul
    anului pana acum. Recent, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR,
    declara ca un sfert dintre bugetari (circa 345.000) ar trebui sa
    fie concediati astfel incat salariile bugetarilor sa revina la
    nivelul dinainte de reducerea cu 25%.

    Despre masurile de austeritate preconizate si convenite cu FMI,
    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, a comentat ca
    “atingerea tintelor de disponibilizari din sectorul bugetar va fi o
    provocare extrem de mare si va necesita o vointa politica
    puternica”.

  • BERD, la al treilea credit acordat in acest an unei banci din Romania

    Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a anuntat joi
    un credit de 20 de milioane de euro pentru Millennium Bank Romania,
    destinata finantarii intreprinderilor mici si mijlocii, in speta
    pentru proiecte de investitii pe termen mediu si acordarea de
    imprumuturi pe termen scurt, incluzand credite pentru capital de
    lucru si facilitati de tipul descoperirii de cont. Linia de credit
    pentru Millennium Bank, parte a grupului financiar portughez
    Millennium bcp, urmeaza sa fie completata cu granturi de la UE,
    inclusiv fonduri destinate asistentei tehnice pentru facilitatea
    specifica de finantare UE/BERD pentru IMM.

    La sfarsitul lui iulie, BERD a acordat BRD – Groupe Societe
    Generale o linie de credit de 50 de milioane de euro destinata
    finantarilor pe termen scurt, mediu si lung pentru IMM si
    corporatii, in cadrul unui acord mai cuprinzator intre institutia
    europeana si filialele Societe Generale din Europa de Est. In
    total, BERD a acordat pana acum BRD pachete de finantare de peste
    121 de milioane de euro.

    Primul imprumut oferit anul acesta de institutia europeana a
    fost cel acordat la sfarsitul lui martie Bancii Comerciale Romane,
    in valoare de 10 milioane de euro, tot pentru companii, respectiv
    pentru cresterea eficientei energetice a acestora. Imprumutul a
    suplimentat o linie de credit similara de 20 de milioane de euro
    initiata in 2008. In virtutea acesteia, BCR a finantat 14 proiecte
    de eficienta energetica, permitand companiilor cliente sa-si reduca
    facturile la utilitati.

    In 2009, BERD a imprumutat BCR cu 100 de milioane de euro,
    pentru finantarea companiilor cu cel mult 249 de salariati si cifre
    de afaceri de pana la 50 de milioane de euro. In afara de acesta
    insa, pe parcursul anului trecut, toate imprumuturile acordate de
    BERD in Romania au vizat direct fie companii (Petrom, Kaufland,
    Lafarge Ciment, producatorul de hartie Pehart Tec, centrala de la
    Turceni), fie proiecte de infrastructura initiate de autoritati
    locale. Valoarea finantarilor in 2009 a fost de 721 de milioane de
    euro.

    De la inceputul activitatii in Romania, BERD a angajat credite
    de 4,7 miliarde de euro pentru 267 de proiecte in valoare totala de
    12,9 miliarde de euro, 75% din imprumuturi fiind directionate catre
    sectorul privat.

  • Fara FMI, bancile devin principalii finantatori ai statului. De la cine ne vom imprumuta anul viitor si la ce cost

    Principalii finantatori ai statului vor fi bancile, iar statul
    va miza si mai mult pe sumele obtinute din vanzarile de emisiuni de
    titluri de stat atat pe piata locala, cat si pe pietele externe,
    spun economistii bancilor.

    Potrivit unei analize realizate de ziarul Gandul, intr-un
    scenariu optimist in care economia va iesi din recesiune, Guvernul
    va trebui sa imprumute de la banci in 2011 cel putin 13,5 miliarde
    de euro, o jumatate din suma fiind necesara pentru a plati
    salariile si pensiile la timp, iar cealalta pentru a plati o parte
    din creditele luate pana acum.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Statul a luat un nou credit, de 300 mil. lei, de la banci

    In total, statul si-a propus sa imprumute luna aceasta de la
    banci 4,65 miliarde de lei si 400 de milioane de euro, din care a
    reusit sa ia doar 1,26 miliarde de lei. De la inceputul anului
    statul a luat de la banci, prin titluri de stat, peste 22 de
    miliarde de lei. Banii sunt folositi pentru acoperirea deficitului
    bugetar, respectiv pentru plata pensiilor si a salariilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • FMI: Bancile straine din Romania isi pot reduce cu 5% expunerea pe Romania, unele vor chiar s-o creasca

    FMI si CE au aratat ca bancile au fost de acord ca intarirea
    pozitiei externe a Romaniei permite un grad de flexibilizare a
    angajamentelor din 2009 privind expunerea, pana la 95% din nivelul
    atins la finele lunii martie 2009. “In acelasi timp, unele banci
    si-au manifestat intentia de majorare a expunerii fata de Romania
    in lunile urmatoare, odata cu revigorarea activitatii economice”,
    se spune in comunicat.

    La sfarsitul lunii iunie, expunerea principalelor noua banci cu
    capital strain fata de Romania (Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank
    EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha
    Bank, Volksbank International si Piraeus Bank) a fost, in general,
    mentinuta in raport cu nivelul de la finele lunii martie 2009,
    releva FMI si CE.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Creditul last-minute. Cum se imprumuta Romania de pe-o zi pe alta pentru ca nu mai are bani

    Pentru ca bancile nu vor sa imprumute statul pe termen mediu si
    lung decat la dobanzi de peste 7%, pe care ministerul nu vrea sa le
    plateasca, statul a apelat la o metoda inedita: se imprumuta de la
    banci pe o perioada foarte scurta de timp. Ministerul Finantelor a
    imprumutat marti un miliard de lei de la bancile comerciale la o
    dobanda de 4,62% pe an, maturitatea creditului fiind de 14 zile. Cu
    doar o zi inainte ministerul a incercat sa ia un imprumut de 750 de
    milioane de lei de la banci cu o scadenta mai mare, de 12 luni.
    Pentru ca bancile au solicitat dobanzi mai mari decat a vrut sa
    plateasca ministerul, din cele 750 de milioane programate, statul a
    imprumutat doar 88,91 milioane de lei, la un randament mediu de
    6,99% pe an.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info