BusinessMagazin

Tag: femei

  • RAPORT: Doar 16,3% dintre filmele europene sunt regizate de femei

    Raportul, intitulat “Female directors in European film productions” (“Regizorii femeie în producţia de film european”, n.r.), arată că doar 8,9% dintre biletele vândute în cinematografe pentru filmele europene au fost pentru producţii semnate de femei.

    Studiul a acoperit peste 9.000 de producţii cinematografice europene realizate şi lansate în perioada 2003-2012, care au totalizat 3,2 miliarde de spectatori. Peliculele cuprinse în studiu au fost realizate de femei, bărbaţi, dar au existat şi unele la care cele două sexe au împărţit regia.

    În ceea ce priveşte coproducţiile internaţionale, raportul femei versus bărbaţi arată că 26,3% dintre filmele realizate de femei au primit finanţare străină, faţă de 28% dintre producţiile regizate de bărbaţi, în aceeşi perioadă.

    Diferenţa este mai mare când vine vorba de numărul de spectatori atraşi de coproducţiile semnate de femei comparativ cu cele regizate de bărbaţi. Raportul este de 41,7%, adică 119 milioane de spectatori, pentru peliculele regizate de femei, la 46,9%, adică 1,38 miliarde de intrări, pentru filmele realizate de regizori bărbaţi.

    Concluzia raportului este că mai multe femei au primit o şansă în exercita profesia de regizor, dar acest lucru nu a avut un efect direct proporţional asupra încasărilor filmelor realizate de femei.

    Mai mult, lista ţărilor în care s-a observat o creştere în ce priveşte volumul producţiei cinematografice, numărul de spectatori şi performanţele filmelor regizate de femei, este scurtă şi include Danemarca, Olanda, Polonia şi Turcia.

    Observatorul European al Audiovizualului (European Audiovisual Observatory) a fost înfiinţat în decembrie 1992 cu misiunea de a colecta şi distribui informaţii referitoare la industria audiovizualului din Europa.

    Observatorul este o instituţie europeană în serviciu public şi are 36 de state membre, alături de Comunitatea Europeană, reprezentată prin Comisia Europeană. Observatorul European al Audiovizualului are sediul la Strasbourg, operează în baza reglementărilor Consiliului Europei şi colaborează cu o serie de parteneri şi organizaţii profesionale din cadrul industriei, precum şi cu o reţea de corespondenţi.

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Ce înseamnă “constructivism” în politica românească

    Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziţiei din România: “Dacă unii ies la atac la Ponta şi alţii joacă la “ofsaid”, pretextând constructivismul politic, o să ajungem în şanţ. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat”, continuându-şi o idee din urmă cu câteva zile: “Numai aşa vom reuşi, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele şi să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!” Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziţia din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preţ a adversarului, inclusiv când această luptă loveşte în interesul României.

    Aşa au respins “constructivismul” şefii ACL, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, trimiţând către şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi către şeful PPE, Joseph Daul, o reclamaţie în care au susţinut că propunerea de către guvern a Corinei Creţu încalcă legea, întrucât Creţu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

    Această imprecizie din lege (unul dintre fruntaşii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari şi socialişti, între ţările din vest şi cele din est şi creşterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obţină votul PE) a dus la amânări şi schimbări de tactică succesive în selecţia viitorilor comisari.

    Juncker a mers până la a promite funcţii mai bune ţărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Polonia, Malta sau Cipru să-şi dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloş) l-a iritat întâi pe preşedintele Traian Băsescu, apoi pe fruntaşii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaţilor pentru CE pur şi simplu spre a câştiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

    La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziţia de candidat ACL la prezidenţiale şi l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situaţia, pentru că “aceasta înseamnă constructivism” (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculaţii privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculaţii generate nu atât de prestaţia slabă a lui Iohannis în “precampanie”, cât de orgoliile rănite ale altor pretendenţi la statutul de prezidenţiabil suprem al dreptei.

    Una peste alta, aşadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de “constructivism” şi chiar când cred că el are legătură cu ideea de “a fi constructiv”, îl traduc aproape automat fie prin “blat cu justificări înalte”, fie prin “combinatorică de moment”.
     

  • Groupon iese din România. Eşec total pentru cea mai mare companie de cupoane de reduceri din lume

    Cel mai mare operator de cupoane de reduceri online din lume a anunţat că va renunţa la operaţiunile de pe piaţa locală, după trei ani de prezenţă, invocând “rata redusă de utilizare a Internetului.”

    “După o analiză riguroasă a pieţei din România, am hotărât să ne încetăm operaţiunile în această ţară, cu începere din 03.09.2014. Printre altele, rata redusă de utilizare a internetului din România a determinat o profitabilitate sub aşteptări, ceea ce a dus, în cele din urmă, la această decizie. Deoarece nu se întrevede posibilitatea de a realiza profituri în România în viitorul apropiat, am luat decizia de a înceta imediat serviciile noastre”, se arată într-un comunicat Groupon.

    Conform celor mai recente date disponibile, în România, subsidiara gigantului american a avut în 2013 afaceri de 400.000 euro, în scădere cu 36% faţă de anul precedent. Groupon a pierdut anul trecut în România jumătate de milion de euro, conform datelor de la ministerul de Finanţe.

    Groupon avea 34 de angajaţi în România.

    În 2012, Groupon România a reuşit să îşi reducă pierderile la 770.000 euro, de la 1,2 milioane euro în 2011. Pe plan local, Groupon se situa pe locul doi, cel mai mare jucător de pe piaţă fiind Zumzi, ale cărui afaceri aproape s-au dublat în decurs de un an.

  • Româncele, din ce în ce mai interesate de shopping-ul online

    Studiul calitativ, realizat de Mediafax, a scos la iveală preferinţele de achiziţie în mediul online pentru femei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 39 de ani. Conform rezultatelor, acestea cumpără de pe Internet din ce în ce mai multe haine, cosmetice sau accesorii, făcând din asta mai degrabă o activitate de relaxare, decât o necesitate în adevăratul sens al cuvântului. În medie, femeile alocă 100 de RON pentru fiecare achiziţie şi preferă ca această activitate să fie făcută în a doua parte a zilei.

    În general, spun participantele la studiu, cele mai importante criterii pentru care ajung pe anumite site-uri de cumpărături sunt recomandările prietenilor, preţurile produselor, dar şi experienţa anterioară de achiziţie de pe un anumit site. În plus, şi reţelele sociale au un impact destul de mare asupra fixării părerilor despre shopping-ul online, Facebookul fiind adus în discuţie tot mai des ca mediu de promovare al magazinelor online pentru femei.

    În funcţie de comportamentul de achiziţie, femeile care cumpără frecvent produse de pe Internet se împart în două categorii. Consumatoarea îndrăzneaţă este cea care a încercat aproape tot şi îi place să testeze produse noi, iar consumatoarea conservatoare (clasică) este cea care consumă un produs dintr-o anumită gamă bine cunoscută care i-a câştigat deja încrederea şi foarte rar face rabat de la această practică de consum.

    Participă şi tu la a doua etapă a studiului despre femei şi cumpărături online

  • Idei de afaceri: salon de frumuseţe cu programare prin aplicaţia de mobil (VIDEO)

    După ce a lucrat într-o bancă de investiţii pe Wall Street şi apoi s-a mutat la departamentul juridic al unei firme, Anna Santeramo a ajuns la concluzia că dacă o femeie ocupată nu poate ajunge la salonul de frumuseţe, atunci poate veni salonul la ea, scrie San Francisco Chronicle. Aşa încât a fondat salonul StyleBee. Prin intermediul unei aplicaţii instalate pe telefonul mobil, clientele pot solicita o programare peste două ore, alegând serviciile dorite, care includ coafură mai mult sau mai puţin sofisticată şi machiaj.

    De la lansarea sa în luna mai, StyleBee a devenit din ce în ce mai căutat, nu numai pentru servire rapidă la sediul firmelor, ci şi pentru nunţi, baluri de absolvire sau ieşiri cu fetele.

  • Cine sunt femeile pe care nici măcar FBI-ul nu le găseşte – GALERIE FOTO

  • Culmea luxului: dressingul cu trei etaje (GALERIE FOTO)

    Proiectul a costat-o nici mai mult, nici mai puţin de 500.000 de dolari, scrie Houston Chronicle. La fiecare nivel al uriaşului dressing de 300 mp se poate ajunge pe o scară în spirală şi se pot admira pantofi, genţi, haine, pălării şi parfumuri frumos aşezate pe categorii.

    Deşi criticii nu au întârziat să apară, întreprinzătoarea îşi justifică investiţia afirmând că dressingul ei este un loc foarte potrivit pentru organizarea de strângeri de fonduri pentru opere caritabile şi că invitatele ei care donează bani se simt foarte bine la evenimentele găzduite acolo.

  • Jean-Claude Juncker este departe de a întruni numărul de femei cerut de socialişti pentru posturile de comisari CE

    Termenul impus pentru candidaturi expiră la 31 iulie şi o singură femeie a fost desemnată oficial până în prezent de către Guvernul ţării sale, respectiv Vera Jourova, ministrul ceh pentru Dezvoltare Locală.

    Alte două ţări urmează să îşi anunţe decizia de reconfirmare a comisarilor în exerciţiu: Bulgaria cu Kristalina Gheorghieva şi Suedia cu Cecilia Malmström, au precizat serviciile sale.

    Jean-Claude Juncker contează pe alte două candidate femei dar identitatea lor nu a fost dezvăluită.

    Comisia în exerciţiu numără nouă femei din cei 28 de comisari. Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, a avertizat că dacă noua Comisie va avea mai puţine femei decât în prezent nu va obţine majoritatea cerută pentru învestitură. În acest caz, Jean-Claude Juncker ar fi constrâns să îşi modifice echipa.

    El mizează pe şase ţări care încă nu şi-au anunţat candidatul: Italia, Belgia, Olanda, Portugalia, Slovenia şi România, au explicat serviciile sale.

    Şeful Guvernului italian Matteo Renzi a propus candidatura ministrului său de Externe Federica Mogherini pentru a-i succeda britanicei Catherine Ashton în postul de şef al diplomaţiei europene, dar ea a fost refuzată la ultimul summit european. În prezent, el intenţionează să prezinte candidatura lui Massimo D’Alema, fost preşedinte al Consiliului şi fost ministru de Externe, potrivit unor surse europene.

  • Şi-au făcut o afacere care nu poate da faliment. Pot să facă fericită orice femeie

    Start-up-ul ManServants din San Francisco vrea să ofere femeilor exact ce îşi doresc: un bărbat care să le îndeplinească toate dorinţele. Compania a fost fondată de doi copywriteri din industria de publicitate care şi-au propus să ofere prin afacerea lor  gentlemani  care să ofere servicii aflate la intersecţia dintre cele de servitor şi bodyguard.Cei doi fondatori ţin să precizeze că acesta nu este un serviciu de escortă. “Avem un cod de conduită strict şi derulăm un proces de training riguros”, spune cofondatorul Dalal Khajag. Ideea a venit după ce antrprenorii au observat că nu toate femeile sunt entuziasmate la gândul striperilor şi au nevoie de o alternativă pentru evenimente speciale, precum petrecerile de dinaintea nunţii.

    Serviciile ManServants presupun ca un bărbat îmbrăcat ca la carte  să  le servească băuturi, să facă ordine, să fie capabil să ducă până la capăt conversaţii interesante, ş.a. ManServants a fost testat timp de câteva luni şi va fi lansat în toamnă.

    Bărbaţii servitori pot să devină şi asistenţi personali, băieţi de comisioane, să le ofere şampanie – dacă acestea sunt lucrurile pe care le doresc clientele. În perioada testelor, una dintre femei a vrut un bodyguard care să îi monitorizeze toţi vizitatorii de la birou, iar alta voia să mănânce în timp ce servitorul cânta melodii din coloana sonoră a filmului Mica Sirenă.  Potrivit site-ului, fiecare servitor-bărbat va corespunde cerinţelor clienţilor – ei pot să solicite cum ar trebui să arate acesta, ce ar trebui să poarte, cum ar rebui să se poarte şi chiar şi ce nume va avea. Pe site-ul start-up-ului sunt indicate spre exemplificare nume precum Garçon, Bartholomew sau Ryan Gosling. “Este visul nostru să distrugem industria de striptease masculin. Vrem să oferim o altă opţiune”, spune Khajag. Toate aceste servicii vor avea un cost. Reprezentanţii companiei au declarat pentru Huffington Post că preţurile vor fi afişate în septembrie, odată cu lansarea  din San Francisco.