BusinessMagazin

Tag: brand

  • Noul AIG Life sau inca un rebranding in asigurari

    De mai bine de o luna, in fiecare pauza publicitara de la
    televizor, apare scurt vocea grava a unui domn care spune “Alico.
    The American Life Insurance Company”. Este vorba despre fosta
    companie de asigurari AIG Life, despre a carei schimbare de
    identitate se vorbeste de aproape un an. Cand Theodor Alexandrescu,
    directorul general al AIG Life Romania, a anuntat ca numele
    companiei s-a schimbat in Alico Romania, n-a mai fost o surpriza
    pentru nimeni.

    Anul trecut au avut loc alte trei campanii similare, pentru care
    au fost alocate milioane de euro. Eureko a investit aproximativ
    doua milioane de euro in campania de rebranding, in timp ce
    Groupama a alocat o investitie impresionanta pentru piata – la 20
    de milioane de euro s-au ridicat cheltuielile legate de fuziune si
    de promovarea brandului Groupama. Din aceasta suma au fost deja
    cheltuite 12 milioane de euro, restul de opt urmand sa fie
    investite anul acesta. Si Unita, care anul trecut a devenit Uniqa,
    a avut o campanie care s-a ridicat la aproximativ un milion de
    euro. Reprezentantii Alico, in schimb, spun ca au mers pe un buget
    de economie, iar intregul cost al campaniei nu va depasi cateva
    sute de mii de euro.


    Daca transformarea AIG Life in Alico era asteptata inca de anul
    trecut, schimbarea numelui companiei InBev Romania, unul dintre cei
    mai importanti producatori de bere de la noi, a fost destul de
    surprinzatoare. Din luna martie, compania s-a asociat direct cu
    imaginea celui mai popular brand din portofoliu – Bergenbier. “Am
    ales sa ne numim Bergenbier SA ca semn firesc al recunoasterii unui
    renume pe care compania si l-a creat in ultimii 15 ani. Oricare a
    fost numele entitatii juridice, suntem cunoscuti prin Bergenbier,
    brandul creat in mai 1995. In urmatorii ani, sub numele de
    Bergenbier SA, vom continua sa investim in branduri si in oameni”,
    spune Mihai Ghyka, presedintele Bergenbier SA. Decizia schimbarii
    numelui companiei a fost luata in contextul in care, in decembrie
    2009, aceasta a iesit din grupul Anheuser-Busch InBev, odata cu
    vanzarea tuturor operatiunilor sale din noua tari ale Europei
    Centrale si de Est (Romania, Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria,
    Muntenegru, Serbia, Bosnia si Slovacia) catre CVC Capital Partners,
    unul dintre principalele fonduri de investitii private si
    consultanta in investitii la nivel mondial.

    Bergenbier, brandul principal al companiei, este prima marca din
    portofoliu lansata pe piata romaneasca si totodata motorul
    afacerii, reprezentand anual aproximativ jumatate din volumul si
    valoarea vanzarilor firmei.

  • George Copos si Radu Enache, pe lista consilierilor alesi de Udrea pentru gasirea brandului de tara

    George Copos controleaza grupul Ana Holding, care detine mai
    multe hoteluri in tara, in timp ce Radu Enache este proprietarul
    grupului hotelier Continental iar Lucia Morariu detine una dintre
    cele mai mari agentii de turism de pe piata, Eximtur din Cluj.

    Brandul turistic al Romaniei va fi realizat cu un buget de
    900.000 de euro bani europeni de catre compania spaniola de
    branding THR Asesores en Turismo, Hoteleria si Recreacion, in
    asociere cu Taylor Nelson Sofres, care au castigat licitatia anul
    trecut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un roman de 40 de ani a ajuns brand managerul mondial al Kent

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Grupul Carrefour a trecut pe pierdere

    Profitabilitatea grupului francez a scazut din cauza unor cheltuieli extraordinare in valoare de 511 milioane euro, cu ajustarea valorii de piata a supermarketelor Finiper din Italia si cu costurile de restructurare.

    Vanzarile grupului in primele 6 luni ale anului au inregistrat un usor recul de 1,6%, fata de perioada similara a anului trecut si au insumat 41,2 miliarde euro. In Europa vanzarile au scazut cu 2,5% in primele 6 luni ale anului, pana la 14,8 miliarde euro, din cauza operatiunilor din Spania.

    Marja comerciala aplicata de retailer s-a redus cu 30%, ca urmare a politicii de reducere a preturilor, a activitatilor promotionale si a sporirii loialitatii.

    Carrefour detine pe piata romaneasca 22 de hypermarketuri si 23 de supermarketuri.
     

  • Cel mai puternic roman din comert: e vremea sa reluam extinderea Metro

    Sunt un mercenar”, spune zambind Dusan Wilms, intrebat despre intoarcerea sa recenta in Romania la conducerea retelei de cash&carry, pozitie pe care o parasise in urma cu cinci ani. “La Metro suntem cativa care putem ocupa, pentru o anumita perioada, functia de general – chiar daca gradul meu este, sa spunem, de locotenent”. Dincolo de metafore, Wilms (care s-a intors in tara dupa ce a fost director de operatiuni al Real, divizia de hipermarketuri a grupului german) vrea sa spuna ca mai importante decat titulatura sunt calitatile managerului. Iar in aceasta perioada, in loc de lideri expati sunt preferati localnicii, ca el, fie ca e vorba de Romania, Bulgaria, Olanda sau Italia.

    Deocamdata, cele mai multe drumuri le face prin tara, ca sa vada magazinele, acesta fiind unul dintre lucrurile pe care trebuie sa le faca in primele 100 de zile de la preluarea mandatului. “Managerial nu e o diferenta foarte mare intre ce fac acum si ce faceam in trecut”, considera Wilms, care a tinut fraiele Metro intre 1999 si 2005, ani cand comerciantul german a avut perioada cu cea mai agresiva dezvoltare. Reteaua, care a ajuns acum la 24 de magazine si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,4 miliarde de euro, are ca principala tinta “mentinerea vanzarilor profitabile si cresterea notorietatii brandului”, declara Wilms, care evita sa dea cifre cand vine vorba de obiectivul de vanzari sau de marja profitului. Pe de alta parte, acum apare insa din nou ca obiectiv deschiderea de noi spatii de vanzare, dupa ce reteaua cash&carry si-a incheiat de cativa ani perioada de expasiune si a intrat in perioada de consolidare a afacerii.

    “Vom deschide sigur un magazin anul viitor si, in functie de nevoi, poate inca unul”, spune CEO-ul Metro, care desi nu indica un loc precis pentru noile spatii precizeaza ca Bucurestiul este de mare interes. Si adauga ca nu exclude nicio oportunitate. De fapt, pentru retelele cu forta financiara, oportunitatea este cuvantulcheie, pentru ca dupa o perioada in care piata imobiliara devenise “nerealista”, acum lucrurile se asaza si preturile terenurilor fac posibila din nou extinderea. Iar loc de crestere mai e suficient, in opinia lui Wilms, dat fiind ca ponderea comertului modern abia a ajuns anul trecut la 42% din piata. “Comertul traditional va exista mereu, pentru ca magazinele mici de cartier ofera avantajul proximitatii”, puncteaza el, dar retelele moderne de comert mai au inca de acoperit zone unde pot gasi clienti.

    Cel mai mare comerciant de pe piata romaneasca, Metro Cash & Carry, a marcat deja cateva premiere: prima prezenta internationala de pe piata autohtona, primul comerciant care si-a terminat expansiunea, primul care a atins vanzari de un miliard de euro. Acum este cel dintai care vorbeste despre extindere, cand cei mai multi comercianti de pe piata prefera sa fie precauti. “Depinde de sediile centrale ale firmelormama daca aloca sau nu bugete pentru extindere, de strategie si de cash-flow”, spune romanul care a convins conducerea grupului Metro in urma cu 12 ani ca o investitie in piata locala este o afacere profitabila. In 1999, cand a preluat fraiele retelei de cash&carry, Metro avea o istorie de trei ani pe piata romaneasca, doar patru magazine si luase decizia strategica de a opri investitiile in aceasta tara. Dupa ce a refacut studiul de potential pentru piata romaneasca, Wilms a reusit sa convinga consiliul de administratie nu doar sa reia expansiunea din Romania, ci si sa creasca obiectivul de la 10 la 20 de magazine. “Nu e usor sa dezvolti o retea, mai ales in perioada de pionierat. A fost o incercare foarte mare pentru mine ca manager”, comenteaza el acum, iar la capitolul dificultati enumera volumul foarte mare de angajari, trainingul personalului, educarea furnizorilor – care la vremea aceea nu aveau niciun fel de experienta in lucrul cu o retea multinationala.

    Dusan Wilms: "Clientii nostri muncesc atunci cand vin la noi".

  • Small-sized plans

    Companies in the apparel and footwear industry believe they will compete on a market whose value will revert somewhere close to the level of 2006. High rents for shops and the consumer spending slowdown, as a result of the crisis, are the main problems those in the field are facing, especially the brands that do not have adequate financial backing. The market had been growing by at least 15% every year since 2006, reaching two billion euros last year. Now, however, such growth has become impossible to attain.

    ”Because of the current economic situation I do not think we will be able to talk about aggressive expansion any longer,” says Adrian Cazu, manager of the footwear and leather accessories store chain Benvenuti, who is contemplating a halt of the development plan and a 20% personnel cutback. ”There will be relocations of stores, changes in the tenant mix in shopping centres, new stores of international retailers that have not been present or have been poorly represented thus far will probably open, but the horizontal development boom in Romania is coming to an end,” Cazu believes. His company, which has 300 employees, manages 34 stores, 31 of which are Benvenuti-branded, two are Enzo Bertini and one is Oxus-branded.

    The expansion map has been set aside, with just a few markings on it: the only stores that will open this year will be those for which a contract has already been signed with mall developers and as such cannot be cancelled. ”What I can say for certain is that we will open our eighth store in Buzau next month,” says Mihai Sindrilaru, chief executive of New Yorker Romania apparel chain. ”We are ready to launch two or three more by the end of the year, but we do not know what the developers are doing, if the projects announced will be completed. The projects were postponed for next year – maybe until the next instalment of the financing, and some were dropped.” Sindrilaru, whose expansion plan in 2007 when the retailer entered Romania was remarkably aggressive – 50 stores by 2012, believes that chains like New Yorker, which have arrived in the last two years, are willing to open but can no longer find adequate retail space.

    Read more about fashion and real estate trends in the ”Piata Imobiliara: Iesirea din criza” (Real estate market: The exit from crisis) catalogue, published by BUSINESS Magazin, which comes out this month.
     

  • Procentul de ciocolata neagra

     

    “As prefera sa dorm si sa ma trezesc in 2011, insa din pacate in fiecare dimineata vad ca e tot 2009”, spune Jihad Jabra, directorul general al producatorului de ciocolata Supreme Group. Scaderea vanzarilor de ciocolata din ultimele luni i-a luat prin surprindere pe producatori, care nu credeau ca vreun segment din industria alimentara va fi afectat considerabil de situatia actuala.
     
    Daca in prima parte a anului trecut producatorii se plangeau de costurile ridicate ale materiei prime si sperau ca lucrurile se vor imbunatati, permitandu-le sa investeasca mai mult in productie, ultimele luni ale anului trecut le-au demonstrat ca situatia poate fi mult mai grava.
     
    “Nu avem inca toate cifrele, dar am simtit scaderea in comenzile de la retaileri”, spune Jabra, pentru care cel mai bun semnal a fost cererea scazuta din luna noiembrie, altadata luna cu cele mai bune vanzari. In 2008 insa, oamenii au preferat sa cumpere ciocolata pentru sarbatori mai mult pe ultima suta de metri, in decembrie, si nici macar nu au mai cumparat la fel de multa ca in anii trecuti. “Cred ca aceasta schimbare s-a petrecut pe fondul informatiilor negative care au aparut din octombrie”, spune Erwin Vondenhoff, directorul general al Heidi Chocolats Suisse.
     
    2008 incepuse bine pentru toata lumea, date fiind vanzarile bune si cresterea economica, singura nemultumire a producatorilor fiind lipsa de personal. “Din octombrie insa, am simtit un blocaj, cresterea a incetinit, iar nivelul de vanzare a fost mai scazut decat forta cu care am pornit. Pot spune ca am vazut clar cum consumatorul trece rapid de la cumparaturile emotionale la cele functionale”, spune Jabra.
     
    Nici luna ianuarie nu a adus rezultatele asteptate, desi, spun producatorii, fiind frig si oamenii stand mai mult in case, consumul de ciocolata ar fi trebuit sa fie destul de mare. “Din nou, vanzarile sunt mai slabe si, desi am fost destul de agresivi in promovare, vedem cum produsele pleaca mai greu de pe raft”, spune producatorul ciocolatei Primola. Dat fiind ca anul economic 2009 este deocamdata o mare necunoscuta, producatorii asteapta sa contureze, cu ajutorul companiilor de cercetare specializate, principalele tendinte de consum pentru categoriile pe care activeaza, pentru a putea incerca sa isi defineasca strategiile.
     
    “Avem planuri, bugete si diferite strategii, insa asteptam sa vedem exact cum se vor comporta consumatorii in aceste conditii, pentru a ne putea adapta strategia la miscarile pietei”, explica Jihad Jabra. De altfel, nu este singurul care ia in calcul mai multe scenarii: oamenii ar putea trece de la ciocolata spre alte produse, cum ar fi napolitanele sau biscuitii, ar putea consuma mai putin sau ar putea migra catre produse mai ieftine.
     
    “In tarile din Vest, spre exemplu, piata merge puternic spre marcile private, deoarece acestea ofera un pret mai bun, insa eu nu cred ca aceasta strategie ar fi foarte viabila pentru ciocolata in Romania”, este de parere Jabra, invocand “dependenta” consumatorilor fata de un anumit gust sau brand. “Romanii sunt relativ legati de brand atunci cand vine vorba de ciocolata, in sensul ca au doua-trei branduri preferate si aleg intre ele in functie de moment sau de banii pe care ii au disponibili”, crede si Erwin Vondenhoff. 
     
    Reticenta unor consumatori care prefera sa fie precauti si sa consume mai putin sau mai ieftin din cauza problemelor financiare nu va putea fi tratata de producatori cu un pret mai atractiv, ci dimpotriva. Acestia accepta ca, asemeni majoritatii producatorilor din industria alimentara, vor fi nevoiti sa creasca preturile, pe fondul scumpirii materiei prime si al fluctuatiei valutare (care ii va afecta in special pe importatori, creandu-se astfel un decalaj intre ciocolata produsa local, care are inclusiv avantajul manoperei in lei, si cea importata). “Nu ne permitem sa transferam gradul de devalorizare complet in costul final, pentru ca vanzarile ar fi foarte mici, mai ales tinand cont de faptul ca ciocolata este un produs sezonier”, spune producatorul Primola, mentionand ca aceste cresteri de preturi vor fi sub 10%.
     
    Desi afirma ca va urma o perioada grea pentru segmentul premium, directorul Supreme Group, care are in portofoliu si gama Anidor, nu crede ca va avea loc o trecere masiva spre segmentul economic de pret, deoarece tableta de tip “compound” (Novatini, Africana) are un gust destul de diferit. “Nu cred ca oamenii vor fi dispusi sa faca aceasta trecere. Compozitia celor doua produse este diferita. Cred ca mai degraba ca se va face o trecere intre branduri situate pe acelasi segment”, este de parere Jabra. Din nefericire, spune el, spre deosebire de restul Europei, in Romania ciocolata de tip “compound” are in jur de 50% din totalul de consum.

    Jihad Jabra, Supreme Group: “Companii cum sunt Kraft sau Nestlé pot trece mai usor peste criza, vor ramane si peste 3-4 ani, cand se va termina criza."

     

  • De ce inchide Leonardo 20 de magazine

     

    Florin Panea este destul de ingrijorat. Nu ii place cum a inceput 2009. Se gandeste numai la cum sa se adapteze la criza, fara sa riste in vreun fel locul intai pe care il detine in retailul de moda din Romania. Pentru prima oara in istoria de 15 ani a companiei, Florin Panea a simtit si nevoia de ajutor si a angajat in acest sens compania de consultanta in management Ensight Management Consulting pentru a-i face o analiza a afacerii din exterior.
     
    In spatele analizei sta insa nevoia unui proces strict de restructurare, de crestere a eficientei si de schimbare a filozofiei de vanzare, dupa cum recunoaste proprietarul Leonardo: “N-am fost nici noi ocoliti de consecintele crizei. Incepand cu a doua jumatate a lui 2008, am observat un declin al vanzarilor, iar preocuparea principala acum este reducerea cheltuielilor”. Una dintre metodele de scadere a costurilor este inchiderea a peste 20 de magazine (circa 10% din total), majoritatea fiind deschise stradal si in provincie. Alte solutii la care se gandeste Panea vizeaza reduceri de personal in randul celor peste 3.000 de angajati, renegocierea chiriilor, selectia si renuntarea la aproape jumatate din cei 120 de furnizori cu care lucreaza, plus “promotii agresive cu reduceri substantiale, avand in vedere sensibilitatea la pret a pietei romanesti”. 
     
    Comerciantul de incaltaminte si marochinarie si-a asigurat pozitia de lider pe piata autohtona de moda nu doar ca volum de vanzari, ci si in termeni de numar de magazine. Cu o cifra de afaceri de 159 de milioane de euro in 2008, Leonardo are la ora actuala peste 200 de magazine in Romania, Ungaria, Bulgaria si Republica Moldova, dintre care mai bine de 40 au fost deschise numai in ultimul an. Cand a pus la punct strategia companiei, de a creste prin deschiderea de noi magazine, Florin Panea a mizat in special pe explozia de proiecte de centre comerciale. Sfarsitul euforiei pietei imobiliare si, implicit, a constructiilor de mall-uri si galerii comerciale, concomitent cu scaderea consumului, l-a determinat pe Panea sa adopte pentru 2009 o strategie de extindere mult mai conservatoare si sa se axeze in special pe consolidarea afacerii la nivelul la care este ea acum. Iar in ceea ce priveste vanzarile pentru acest an, Florin Panea si-a conceput doua scenarii: primul vizeaza o stagnare, caz in care va continua investitiile in cateva noi magazine, iar al doilea presupune scaderi ale afacerilor cu circa 10%, ceea ce ar duce oricum si la reducerea cheltuielilor si la disponibilizari.

     
    Explicandu-si schimbarea de prioritati, seful Leonardo invoca efectele crizei economice care a incurcat, de altfel, planurile de dezvoltare ale tuturor comerciantilor romani de moda. Afacerea lui Florin Panea a avut trei linii de dezvoltare in 2008: in afara de lanturile de magazine Leonardo si Libelula, pe segmentul de preturi medii, respectiv mici, Leonardo s-a orientat si catre cumparatorii cu venituri medii superioare, odata cu deschiderea, la Oradea, a primului magazin Da Vinci. Apetitul lui Florin Panea pentru investitii in deschideri de noi magazine pare sa-si fi atins insa anul trecut apogeul. In 2009, retailerul continua extinderea, dar nu intr-un ritm la fel de agresiv: “Vom deschide cam doua magazine anual pentru Da Vinci, pentru Leonardo vor fi cam opt magazine noi anual, iar pentru Libelula nu mai deschidem nimic deocamdata”. Plan care, probabil, nu va mai sta in picioare in cazul celui de-al doilea scenariu imaginat de omul de afaceri si anume cel de scadere a vanzarilor. 
     
    Dincolo de cauze si posibile efecte, cert e ca scaderea puterii de cumparare a consumatorilor si cresterea somajului afecteaza in primul rand retailul nealimentar, explica Alina Florean, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants. Analistul vede reducerea costurilor operationale si restructurarea retelelor, respectiv inchiderea anumitor magazine mai putin profitabile sau cu un trafic scazut, ca decizii normale pentru orice firma a carei stabilitate financiara este pusa la incercare in aceasta perioada: “In general retailerii vor trebui sa faca eforturi pentru a-si pastra profitabilitatea la niveluri similare cu cele din anii trecuti din cauza presiunii negative asupra preturilor si in contextul in care diferenta de costuri la produsele de import, rezultata din deprecierea puternica a leului, nu va putea fi transmisa in totalitate consumatorilor”.
     
    Panea mai spune insa ca peste costurile fluctuante se adauga atitudinea consumatorilor, generata de criza psiho­logica, de a limita cheltuielile pe fondul riscului de pierdere a locurilor de munca, dar si puterea de cumparare deja scazuta care sta la baza actualului declin al consumului. Altfel spus, si producatorii, si distribuitorii suporta impreuna presiunea economica de a reduce costurile, de a mentine marje de profit acceptabile si de a asigura vanzarile. Clientii, pe de alta parte, cauta preturi mici. Prin urmare, Leonardo se grabeste sa recupereze scaderile din vanzari mizand tocmai pe migrarea consumatorilor de la un nivel de pret superior catre zona produselor mai ieftine, asa cum se pozitioneaza Leonardo. “Pretul conteaza acum mai mult ca oricand. Vrem sa aprovizionam magazinele in proportie mai mare cu produse mai accesibile ca pret”, spune Panea, convins ca asa si-ar putea pastra vanzarile macar la nivelul lui 2008.

     
    Segmentul clientilor cu venituri mici este, de altfel, o carte pe care a pariat inca de la inceput Leonardo. In orasele mici, pana in 30.000-40.000 de locuitori, compania a dezvoltat reteaua de magazine Libelula – “un fel de outlet al lui Leonardo aprovizionat in special cu marfa ramasa nevanduta in magazinele Leonardo, dar si cu produse foarte ieftine achizitionate special pentru aceste magazine”, potrivit lui Panea. Primele doua magazine Libelula au fost deschise in urma cu opt ani, la Oradea si Timisoara. Acum, reteaua a ajuns sa numere 24 de astfel de magazine. In total, Leonardo a vandut anul trecut sapte milioane de perechi de pantofi. Conform statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si Incaltamintei (O.P.PINC), consumul a trecut si in Romania de peste patru perechi de pantofi pe cap de locuitor, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana. Cu aproximativ 50 de milioane de perechi de pantofi vanduti anual, aceasta industrie cumuleaza in Romania o cifra de afaceri anuala de aproximativ 700-800 milioane de euro, conform studiilor Ensight Management Consulting.

    Aflati in continuare ce alti retaileri de pantofi si-au abordat anul acesta diferit businessul

     

  • Transavia isi mareste gama de produse semipreparate

    Brandul a fost creat de compania Brandient, care s-a ocupat si de celelalte branduri ale producatorului, respectiv Fragedo (carne proaspata de pui), EllaBella (produse proaspete gata preparate) si Frateus (carnaciori de pui).

    Compania de creatie s-a mai ocupat si de crearea unor branduri cum ar fi Fulga si Zuzu, ale companiei Albalact, precum si de rebrandigul companiilor Cec Bank, Dedeman, Flanco, Fabryo si altele. Brandient a elaborat strategia de pozitionare, identitate vizuala si verbala, designul de ambalaj si comunicarea de brand.

    Potrivit comunicatului remis de Brandient, brandul Papane beneficiaza de o modalitate tehnologica unica de prelucrare a carnii in Romania. Patru sortimente ale gamei, snitele, nuggets, cordon belu si burger, sunt deja disponibile in cele mai mari lanturi de retail din Romania.

    Transavia este unul dintre cei mai mari producatori locali de carne de pasare, cu afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro anul trecut. Principalii jucatori de pe aceasta piata sunt Agricola International Bacau, Avicola Crevedia, Avicola Buzau si Ave Impex Satu Mare.
     

  • Avocatii au brand

    Pentru firma de avocatura PeliFilip, Brandient a livrat strategia de pozitionare, identitatea vizuala, aplicatiile de baza corporatiste, site-ul web, precum si comunicarea de brand. “In cazul PeliFilip, am fost atras de ideea reprezentarii aspiratiilor, personalitatii si a standardelor partenerilor fondatori ai companiei printr-o solutie de virtuozitate subtila in arta literei (typography)”, spune Cristian “Kit” Paul, Creative Partner la Brandient, si cel care a semnat identitatea vizuala a casei de avocatura.

    Brandient este una dintre cele mai importante agentii de branding din Romania, care include in portofoliu proiecte ca rebrandingul CEC Bank, rebrandingul Domo, precum si crearea brandurilor Fulga, Fonomat, Tuca si Asociatii, Qualians, Zuzu. Principalii competitori pe piata de branding sunt BrandTailors, Grapefruit si Branzas.

    Casa de avocatura PeliFilip a fost infiintata in a doua jumatate a anului 2008, cand cinci avocati – Carmen si Francisc Peli, Cristina Filip, Alexandru Barsan si Ioan Dumitrascu – au parasit NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, liderul de piata), respectiv Linklaters (care a parasit piata locala) pentru a pune bazele propriei companii, care sa concureze la nivel inalt marii jucatori deja prezenti pe piata.

    Cititi aici mai multe despre piata de avocatura in 2009.