“Situaţia s-a agravat de la audierea fostului preşedinte al BCE”, Jean-Claude Trichet, a spus Draghi în faţa membrilor Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European. “Suntem într-o situaţie foarte gravă, dar nu trebuie să ne acoperim feţele”, a spus Draghi.
Tag: zona euro
-
Premierul belgian: Agenţiile de evaluare financiară antrenează zona euro într-o “spirală negativă”
“Agenţiile de evaluare financiară joacă un rol, dar într-un mod foarte curios, din cauză că au tendinţa să ne antreneze către o spirală negativă prin atitudinea lor, prin tempo”, a declarat Elio Di Rupo pentru postul de televiziune RTL-TVI. “Ceea ce mă interesează este ca ţara noastră să iasă din criză, ca cetăţenii noştri, după eforturile pe care le vom depune, să poată trăi mai bine”, a adăugat el, referindu-se la un plan de economii în valoare de 11, 3 miliarde de euro în vederea reducerii deficitului Belgiei.
-
Criza din zona euro inversează trendurile bătătorite ale migraţiei globale
“Criza de acasă este foarte departe. În Brazilia este creştere şi optimism, o atmosferă de bucurie care contrastează total cu ce se petrece în Europa”, spune un arhitect spaniol care a emigrat în Brazilia împreună cu soţia, unde au găsit rapid de lucru după ce au rămas şomeri în Spania. Brazilia construieşte febril stadioane, terminale aeroportuare şi hoteluri, în aşteptarea Cupei Mondiale la fotbal din 2014 şi Jocurilor Olimpice din 2016, pe care le va găzdui.
-
Fericiţi cei fără datorii
În clasamentul celor mai riscante ţări, măsurat în costul asigurării contra riscului de neplată a datoriilor (CDS – credit default swap), România era la finele anului trecut pe locul al 16-lea, în urcare cu un loc faţă de sfârşitul lui septembrie, conform raportului de săptămâna trecută al CMA (Credit Market Analysis din Londra, membră a CME Group, cea mai mare bursă de derivative). Pentru titlurile de stat pe cinci ani, CDS a crescut de la 420,19 la 445,1 puncte de bază pe parcursul ultimelor trei luni din 2011 (ceea ce înseamnă majorarea costului de asigurare a unei datorii de zece milioane de dolari la 445.000 de dolari), în timp ce, faţă de sfârşitul lui 2010, CDS aproape s-a dublat, valoarea de atunci fiind de 295,5. Aceasta înseamnă, conform calculelor din raport, că România a ajuns la o probabilitate cumulată – teoretică – de incapacitate de plată de 27,3%, faţă de 26,2% în trimestrul al treilea, raportat la 93,8% pentru prima clasată în top, Grecia.
Evoluţia de pe parcursul anului trecut e neliniştitoare din mai multe puncte de vedere. Adâncirea crizei din zona euro a pus capăt definitiv pariului investitorilor, valabil încă în 2010, pe o divergenţă între pieţele emergente (CEEMEA) şi cele din zona euro, în virtutea căreia riscul calculat pentru România sau Ucraina scădea, în timp ce se socotea că problemele Greciei, ale Portugaliei sau ale Irlandei pot trage în jos numai centrul zonei euro, nu şi statele est-europene sau din Orientul Mijlociu. În 2010, indicatorul CDS pentru CEEMEA scădea cu 0,11%, în timp ce indicele pentru zona euro creştea cu 1,29%; în schimb, dacă în ultimele trei luni din 2011, indicele pentru zona euro a căzut cu 9%, cel pentru CEEMEA a scăzut cu 10%.
Singurele ţări care pe parcursul lunilor octombrie-decembrie şi-au îmbunătăţit poziţia de risc au fost din afara Europei (Indonezia, Malaezia, Coreea de Sud, Filipine, China), în timp ce, în Europa de Est, CDS a crescut cu 18% pentru Ungaria şi numai Polonia şi Ucraina au reuşit o mică ameliorare. Aceste evoluţii, precum şi apropierea marcată a indicilor pentru zona euro şi pieţele emergente anunţă pentru 2012 un risc dublu, respectiv ca orice înrăutăţire a situaţiei la periferia zonei euro sau în nucleul ei să aibă efecte imediate şi directe în Est, iar orice înrăutăţire spectaculoasă într-o ţară estică (exemplul Ungariei) să aibă impact în restul regiunii.
În privinţa zonei euro, în ciuda avertismentelor privind o reintrare în recesiune, “sunt indicii că deteriorarea peisajului macroeconomic ar putea să fi ajuns la un final”, notează analiştii ING. “Sentimentul pieţei s-a ameliorat în ultimele săptămâni din decembrie, Germania rezistă relativ bine, iar un euro slab şi o îmbunătăţire a situaţiei în SUA şi Asia sunt de natură să susţină aşteptările Băncii Centrale Europene în estimarea sa precaut optimistă a unei redresări moderate pe parcursul anului 2012”, apreciază Carsten Brzeski, economist-şef al ING Bruxelles, într-o notă publicată săptămâna trecută. Brzeski nu exclude însă nici acum ca marea injecţie de lichiditate din partea BCE, care a liniştit piaţa în decembrie – şi căreia îi va succeda o alta în februarie – să fie urmată de o reducere sub 1% a dobânzii şi apoi de o adevărată relaxare monetară cantitativă (evitată până acum cu încăpăţânare de BCE), dacă lucrurile nu vor merge bine pe piaţă.
Iar aceasta ar depinde, cum a depins şi în 2011, de ceea ce se va întâmpla cu ratingurile, în special cele pentru Franţa şi Italia, precum şi de soarta datoriei greceşti. Deşi continuă negocierile cu creditorii privaţi pentru ca ei să accepte să prescrie 100 mld. din datoria Greciei (ceea ce înseamnă o pierdere de 50% asumată de ei la valoarea nominală a obligaţiunilor), deja au apărut opinii – cum e cea a lui Athanasios Orphanides, guvernatorul băncii centrale a Ciprului – care susţin renunţarea la implicarea creditorilor privaţi, “pentru a restabili încrederea” în zona euro şi a scădea costul împrumuturilor pentru celelalte ţări membre. Varianta e improbabilă însă, având în vedere opoziţia Germaniei, întemeiată pe o logică a recuperării creşterii economice în Grecia (şi a păstrării acesteia în zona euro) care ar fi imposibilă fără despovărarea de o parte din datorii.
Până unde ar putea merge însă această despovărare, ţinând cont că în vară s-a plecat de la o reducere cu 21% la valoarea obligaţiunilor deţinute de bănci şi de fonduri şi s-a ajuns la 50%, valoare acceptată şi aşa foarte greu de creditori şi de pieţe, iar între timp austeritatea a afundat şi mai tare Grecia în recesiune? “Nu cred că am văzut încă ultima fază a discuţiilor despre restructurarea datoriei greceşti.
-
Marea Britanie: Decizia S&P arată că Europa trebuie să ia măsuri urgente pentru creştere economică
Hague a adăugat că autorităţile britanice au planuri de urgenţă pentru mai multe scenarii în privinţa viitorului zonei euro, dar a refuzat să confirme zvonurile din presă că ministerul de Externe ar fi pregătit măsuri de ajutorare a britanicilor care locuiesc în zona euro în cazul prăbuşirii monedei. S&P a retrogradat vineri seara nouă ţări din zona euro, inclusiv două cu rating AAA, şi a trecut pe perspectivă negativă alte trei sate cu notă maximă.
-
Cum va arăta pactul fiscal european la care va adera România
Pe de altă parte însă, spre deosebire de versiunile precedente, proiectul nu mai cere ca regula bugetului echilibrat să fie inclusă obligatoriu în constituţiile statelor membre, ci doar să aibă “caracter ferm şi permanent” şi doar opţional să figureze în constituţie.
Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.
Preşedintele Traian Băsescu a propus modificarea Constituţiei, spre a include în text, între altele, prevederea potrivit căreia România trebuie să menţină un deficit bugetar zero. România a fost printre primele ţări UE din afara zonei euro care şi-au exprimat dorinţa de a adera la viitoarele reglementări bugetare ale zonei euro.
-
Actul care obligă toate ţările UE la aceeaşi disciplină fiscală va fi semnat pe 1 martie
“Dorim ca negocierile să fie încheiate zilele următoare şi ca proiectul de revizuire să fie semnat pe 1 martie”, a afirmat Sarkozy la Berlin, într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german, Angela Merkel. Principiul modificării tratatului a fost adoptat în cursul summitului din decembrie de 26 din cele 27 de state membre UE.