BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Istvan Horvath trimite anual peste 150.000 de români în Ungaria

    ISTVAN HORVATH A PLECAT DIN ROMÂNIA ÎN 1983, CÂND AVEA 39 DE ANI. Lucra în turism şi simţise de câţiva ani declinul domeniului, dar nu din acest motiv a părăsit ţara, ci pentru că s-a însurat cu o unguroaică. Înainte să plece, Horvath fusese preşedintele Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) pentru regiunea Mureş, de care aparţineau pe acea vreme staţiuni precum Tuşnad, Balvanyos, Lacul Roşu, Sovata sau Borsec.

    „În perioada 1965-1972, turismul în România a fost în floare. Era extraordinar de dezvoltat turismul de incoming, infrastructura, pentru că printr-o hotărâre guvernamentală fiecare oraş era obligat să construiască câteva hoteluri„, îşi aminteşte Horvath. Pe străini îi atrăgeau în România litoralul, Transilvania, Bucovina, Moldova şi Delta Dunării, către care erau organizate circuite cu autocarul din Bucureşti. La sfârşitul anilor ‘70 se ajunsese ca majoritatea turiştilor din staţiunile de pe litoral să fie străini, care veneau nu numai în lunile iulie şi august, ci începând de la 1 mai până la sfârşitul lui octombrie.

    HORVATH SPUNE CĂ LA VREMEA ACEEA STRĂINII VENEAU ÎN ROMÂNIA DATORITĂ PREŢURILOR MICI ŞI HOTELURILOR NOI. „Litoralul s-a construit, dacă nu mă înşel, după sugestii ale unor arhitecţi din Franţa. În perioada 1964-1968 era cel mai modern litoral din Europa, cu servicii extraordinare, preţuri bune, apă bună şi excursii care i-au captivat pe străini, pe Valea Oltului, Bucovina, în Deltă sau la Braşov. Turiştii veneau pentru două-trei săptămâni. La sfârşitul anilor ‘70 a început nebunia, când a fost introdusă prohibiţia, la ora opt-nouă se închideau restaurantele, şi asta a început să-i alunge pe turiştii străini.„ În anii ’70, Horvath câştiga cam 1.800 de lei pe lună, bani din care îşi permitea să meargă zilnic la restaurant. „Reuşeai să mănânci o fleică, să bei un coniac şi două sticle de bere cu 15 lei. O vodcă şi un lichior costau un leu şi 80 bani. Un profesor câştiga cam 1.100 lei”, spune el.

    În 1983, când a părăsit ţara, turismul aluneca „vertiginos în prăpastie„, în primul rând pentru că se distrusese infrastructura de pe litoral, destinaţia care atrăgea cei mai mulţi turişti. Litoralul a dominat turismul românesc, povesteşte Horvath, care depindea de această destinaţie. „Veniturile din turism au fost virate în fondul statului, nu s-a mai acordat nimic pentru reparaţii, pentru renovări, or după un sezon estival un hotel trebuie să intre în revizie sau renovare. S-a distrus mobilierul, s-a distrus incinta, drumurile, baza reală a turismului… Din alimentaţia publică au dispărut cu desăvârşire alimentele, începând cu anii ’79-’80. S-au golit prăvăliile, iar România a devenit tristă, posomorâtă.”

    În Ungaria, Horvath a lucrat tot în domeniu, la cea mai mare agenţie de turism pentru tineret, Express Travel Agency din Budapesta. A colaborat cu România şi a trimis câte 4-5.000 de turişti unguri pe litoral pe sezon. În acei ani, Budapesta era „Occident„ pentru ţările socialiste, comerţul era liber, magazinele erau pline de mărfuri, era un oraş elegant, găseai haine la preţuri bune, nu trebuia să mergi la Paris pentru asta. În 1988, Istvan Horvath şi-a deschis propria agenţie, dar a lucrat şi la o firmă de stat, iar din 1992 s-a ocupat doar de afacerea lui, pentru că s-a dezvoltat foarte puternic şi s-a axat pe segmentul incoming din Occident (Germania şi Franţa) şi din România. „Şi atunci am început să asist la organizarea firmelor de turism din România. Am realizat astfel primele circuite pentru români în Europa, le-am făcut programele…”

  • Ungaria creşte mai multe taxe, pentru a evita o eventuală reluare a procedurii de deficit excesiv

     Comisia Europeană a recomandat la sfârşitul lunii mai încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva mi multor state, între care şi Ungaria, iar decizia finală, considerată formală, va fi luată săptămâna aceasta de miniştrii de Finanţe din UE.

    Taxa pe tranzacţiile financiare cu numerar, precum retragerile de bani, va fi dublată, la 0,6%, în timp ce pentru transferurile între conturile bancare va urca de la 0,2% la 0,3%, a anunţat, luni, ministrul Economiei, Mihaly Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exerciţii de democraţie cu secui scoşi în stradă

    PPMT a anunţat că va însoţi referendumul local de mişcări de stradă organizate împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât “forma actuală de împărţire teritorială pe care ştim că o pregăteşte Guvernul nu dă nicio şansă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc” (Sorban Attila, liderul PPMT Harghita), în timp ce PCM a ameninţat de-a dreptul cu “nesupunerea civică, blocarea unor artere de circulaţie şi aşa mai departe, care sunt metode democratice” (Biro Zsolt, liderul formaţiunii).

    În acelaşi timp, liderul Consiliului Naţional al Secuilor (CNS), Balazs Izsak, a protestat la Budapesta faţă de planul actual de regionalizare promovat de USL, afirmând că proiectul de reorganizare teritorială ar însemna integrarea Ţinutului Secuiesc într-o regiune (Transilvania Centrală) unde proporţia maghiarilor să fie sub 30%. Balazs susţine că planul ar încălca reglementările europene referitoare la minorităţi şi limbi regionale şi vrea să iniţieze o campanie de strângere de semnături cu scopul de a sensibiliza UE să intervină.

    Capacitatea maghiarilor de a-şi organiza sistemul de lobby şi mişcările de protest este foarte bine cunoscută încă de la începutul anilor ’90. Anul acesta, la începutul lunii martie, demonstraţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc au fost organizate la Londra, Viena, Helsinki, Haga, Munchen Stockholm şi Zurich, precum şi în SUA, la Washington, New York, Cleveland, Los Angeles, Toronto şi Ottawa. În Ungaria, demonstraţii au avut loc la Budapesta, Szolnok, Keszthely şi Sarospatak.

    De partea sa, Guvernul invocă necesitatea de a reorganiza teritoriul astfel încât să se poată asigura eliminarea actualelor dezechilibre de dezvoltare economică între regiuni. “Actualul sistem administrativ a creat o dezvoltare dezechilibrată a acestei ţări – judeţe mai bogate, mai sărace şi foarte sărace. Sunt judeţe în care o mare parte din populaţie nu are acces la minimum de condiţii de civilizaţie, la dezvoltare. Dacă păstrăm actualul sistem, transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori. Facem regiuni ca să avem o repartizare echilibrată a resurselor către toţi cetăţenii României”, a declarat recent viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

    Conform raportului Consiliului consultativ pentru regionalizare, România ar urma să fie împărţită în opt sau nouă regiuni în funcţie de criterii culturale, de număr al populaţiei şi de dezvoltare zonală. “Nu intenţionez să propun un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice”, a declarat Dragnea la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    Sursa foto: Consiliul Naţional Secuiesc
     

  • Audi inaugurează o nouă unitate de producţie în Ungaria, unde va fabrica sedanul A3

     Noua versiune sedan a modelului compact A3 se va vinde mai bine decât actualele variante hatchback şi decapotabile şi va contribui la reducerea decalajului faţă de liderul BMW pe piaţa maşinilor premium, informează Audi, preluat de Bloomberg.

    “Anticipăm că fiecare al doilea client al A3 va opta pentru un sedan, în viitor”, a declarat la Budapesta Josef Schlossmacher, purtător de cuvânt al Audi, înainte de ceremonia care va marca lansarea producţiei sedanului la fabrica din Gyor.

    Noul A3 va fi destinat în mare parte clienţilor din Statele Unite şi China, unde sedanurile sunt mai populare decât pe piaţa europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dunărea a atins un nivel record la Budapesta

    “Nivelul Dunării stagnează la 8,90 metri. Nu mai aşteptăm creşteri” semnificative, a declarat primarul Budapestei Istvan Tarlos într-o conferinţă de presă pe Insula Margareta, în centrul capitalei, precizând că ar putea să se înregistreze variaţii de câţiva centimetri.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • INUNDAŢII ÎN EUROPA: Slovacia a închis un pod de legătură cu Ungaria. 40 de persoane evacuate în nordul Ungariei

     Autorităţile locale au cerut locuitorilor cartierului Ligetfalu din Bratislava să se pregătească de evacuare.

    Dunărea înregistra miercuri după-amiaza un nivel cu câţiva centimetri sub cel istoric, de 9,9 metri, atins la Bratislava în 2002.

    Aproximativ 900 de persoane acţionau de-a lungul unor diguri, în zona Esztergom, umplând peste 230.000 de saci cu nisip, cu scopul de a consolida digurile, a declarat pentru MTI Judit Czunyi Bertalan, o reprezentantă a Guvernului în zonă. Cele 40 de persoane evacuate de pe Insula Primas, la Esztergom, au fost cazate într-un cămin pentru studenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOL România a deschis un nou depozit de produse petroliere la Giurgiu

    “România este inclusă în strategia de dezvoltare pe termen lung a Grupului MOL, iar deschiderea terminalului de produse petroliere de la Giurgiu reprezintă un pas important în acest sens. Alături de extinderea şi modernizarea reţelei de benzinării, optimizarea lanţului logistic este o direcţie importantă de creştere a eficienţei atât pe plan local, cât şi la nivelul Grupului MOL”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Terminalul de la Giurgiu este amplasat în Zona Liberă, pe un teren cu suprafaţa totală de aproape 15.000 de metri pătraţi, iar depozitul are acces direct la transportul fluvial. Prima fază a proiectului, inaugurată astăzi, prevede stocarea şi comercializarea de motorină.
    Terminalul este dotat cu un sistem computerizat de încărcare a autocisternelor şi cu tehnologie automatizată de aditivare. întrucât funcţionarea depozitului este automatizată, necesitatea implicării umane în procesele tehnologice legate de aprovizionarea cu produsele rafinăriilor Grupului MOL este minimă. în faza a doua, va fi finalizată construcţia tuturor rezervoarelor depozitului, care va avea  o capacitate totală utilă de 7.000 de metri cubi.

    “Această investiţie răspunde necesităţilor reţelei de distribuţie în creştere a MOL România, care înregistrează volume de vânzări mai mari de la an la an. De asemenea, clienţii şi partenerii noştri beneficiază de produsele de înaltă calitate furnizate de rafinăriile Grupului MOL”, a adăugat Kinga Daradics.

    Grupul MOL este o companie cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de beninării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. în România, MOL deţine 137 de bezinării şi înregistrează performanţe pozitive şi pe segmentele de vânzări destinate companiilor, prin intermediul cardurilor de carburanţi şi soluţiilor en gros. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.

  • România, campioană la insolvenţe

    În ansamblu, insoilvenţele au crescut cu 3,5% în ECE, principalele responsabile pentru creştere fiind Bulgaria şi Croaţia, care au înregistrat creşteri importante anul trecut. În Bulgaria 1.339 de companii au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. În Croaţia rata insolvenţelor s-a triplat, numărul companiilor crescând cu 175%, la 3033 de la 1106 în 2011.

    Singurele evoluţii pozitive sunt înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, după prabuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.

    Cel mai afectat sector a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urmă experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.

    La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănatatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012. Datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele din acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme, se arată în studiul Coface.

    În Romania, în 2012 a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru un număr total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat în 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorarii disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la şocurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor.

    În Bulgaria, parghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuielile financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din 2012. Mai mult, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014 se estimeaza o creştere şi mai puternică.
    În Croaţia, principalele motive sunt: mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.

    Economia croata ramâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din Zona Euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.

    Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este in continuare cea mai bună din regiunea ECE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 are cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decat în 2008. Chiar şi in 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat indeaproape de comertul cu amănuntul şi distribuţie.

    Cele mai bune rezultate au fost inregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina
    Pentru 2013, Coface estimează înrautăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiune, de exemplu în Polonia, unde în 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţite prezenţa într-o măsura mult mai mare, înregistrănd un nivel mai ridicat de insolvenţe.

    De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere, iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.În România, numărul insolvenţelor va urma acelasi ritm de plus 10% în 2013.

    “Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze businessul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinta riscului de credit este că acesta s-a înrautăţit în 2013 şi aceastş perspectivş se va menţine şi în perioada următoare”, a declarat Contantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • Măsuri de siguranţă la pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc. Preşedintele Ungariei, prezent la ceremonii

    Potrivit Mediafax, în zonă au ajuns în jur de 50.000 de persoane, aproximativ 20.000 fiind deja pe platoul unde se va ţine duminică slujba de hram de Rusaliile Catolice. Mulţi dintre credincioşi au petrecut noaptea în biserică rugându-se la statuia Fecioarei Maria, considerată făcătoare de minuni, alţi 3.000 de pelerini din Ungaria fiind aduşi în Miercurea Ciuc cu cele trei trenuri puse la dispoziţie de Căile Ferate Maghiare.

    De Rusalii, catolicii vin în pelerinaj la Catedrala Franciscană din Şumuleu-Ciuc şi înconjoară în procesiune dealul Şumuleul Mic. Cei care vor asigura ordinea şi siguranţa publică în perioada Rusaliilor au estimat că la pelerinaj vor participa aproximativ 100.000 de persoane.

    Având în vedere amploarea acestei manifestări religioase, Poliţia Română precizează că au fost instituite dispozitive de ordine menite să asigure liniştea, fluidizarea traficului rutier şi pietonal, respectarea legalităţii actelor de comerţ şi siguranţa cetăţenilor, scop în care care vor acţiona, pe parcursul întregului sfârşit de săptămână, 350 de poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita.

    Astfel, poliţiştii rutieri fluidizează circulaţia, au fost constituite posturi fixe şi patrule de ordine publică, iar poliţiştii celorlalte structuri acţionează în vederea prevenirii producerii oricăror evenimente nedorite.

    În imediata apropiere a Catedralei Franciscane de la Şumuleu-Ciuc a fos înfiinţat un punct de consiliere, proximitate şi prevenire, care funcţionează ca un mini-dispecerat pentru cetăţeni. Poliţiştii acestui punct de consiliere au misiunea de a fi aproape de pelerini pentru sprijin, recomandări, eventuale sesizări de obiecte pierdute ori găsite, sau chiar sesizări de persoane pierdute de grup.

    Pe întreg parcursul desfăşurării pelerinajului, a ceremoniei religioase, precum şi pe toată durata sărbătorii, Poliţia va lua măsuri de prevenire a faptelor de natură contravenţională şi infracţională (furturi, înşelăciuni etc.). Poliţia le recomandă celor prezenţi să manifeste atenţie asupra modului de păstrare şi folosire a bunurilor şi valorilor, în asigurarea autovehiculelor parcate în zone autorizate şi prin grija pentru copii, care se pot rătăci cu uşurinţă în mulţime.

    Pentru eventuale sesizări, cetăţenii pot apela numărul unic gratuit de urgenţă 112, ori se pot adresa direct poliţiştilor punctului de consiliere de lângă intrarea în Catedrala Franciscană de la Şumuleu-Ciuc sau poliţiştilor prezenţi în toate zonele cu aflux mare de cetăţeni.

  • Congresul Evreiesc Mondial îndeamnă guvernele europene la interzicerea partidelor neonaziste

     WJC, care reprezintă comunităţi evreieşti din afara Israelului, a adoptat o rezoluţie ce îndeamnă guvernele din Europa să ia în “considerare interzicerea partidelor sau organizaţiilor neonaziste al căror scop este răsturnarea ordinii democratice sau care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi bunăstării minorităţilor etnice, religioase sau de alt fel”.

    Textul îndeamnă totodată autorităţile să “adopte şi aplice legi împotriva ameninţărilor cu violenţa, ura rasială şi negarea Holocaustului”.

    Congresul WJC a fost organizat la Budapesta în semn de solidaritate cu evreii din Ungaria unde, în 2012, s-au multiplicat incidente antisemite.

    Adunarea, la care au participat timp de trei zile peste 500 de delegaţi din peste 70 de comunităţi evreieşti din întreaga lume, l-a primit duminică pe premierul ungar Viktor Orban, care a calificat antisemitismul ca “inacceptabil şi intolerabil”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro