BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Facebook lansează o versiune a Android cu reţeaua de socializare pe pagina principală

     Compania a trimis invitaţii presei la un eveniment care va avea loc pe 4 aprilie la sediul Facebook din Menlo Park, California, scrie New York Times.

    Un angajat al Facebook a spus că va fi introdusă o versiune a Android care pune Facebook în centrul atenţiei.

    De exemplu, la deschiderea telefonului va fi afişată imediat pagina de pe Facebook a utilizatorului, a spus una dintre surse.

    Un purtător de cuvânt al Facebook a refuzat să comenteze informaţia, dar a precizat că va fi un anunţ important legat de serviciile mobile.

    Segmentul serviciilor mobile reprezintă un element major al viitorului Facebook, în condiţiile în care utilizatorii petrec mai mult timp pe Facebook prin aplicaţiile mobile decât prin intermediul computerelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford Motor, dat în judecată pentru un defect care produce accelerarea involuntară a maşinii

     Potrivit reclamaţiei făcute la un tribunal federal din Huntington, Virginia de Vest, sistemul electronic de acceleraţie poate prelua controlul asupra pedalei, iar şoferii nu mai pot opri vehiculul, relatează Bloomberg.

    Ford a adăugat un sistem suplimentar de frânare (Brake override system) la maşinile din America de Nord, în 2010, dar măsura nu a inclus şi modelele mai vechi, se arată în plângere.

    Reclamanţii solicită, în procesul colectiv, despăgubiri pentru că ar fi plătit prea mult, în perioada 2002-2010, pentru maşini cu defecte.

    “Ford ar fi putut şi ar fi trebuit să prevină pericolele prezentate de aceste incidente previzibile, prin măsuri de siguranţă în cazul apariţiei unor defecţiuni. Ford a ascuns defectul clienţilor”, se arată în plângere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţiile software “all-in-one” pot reduce cu 50% costurile operaţionale anuale ale centrelor de contact

    “Unul dintre criteriile principale de care majoritatea companiilor ţin cont atunci când decid să investească în soluţii IT pentru centrele lor de contact este bugetul şi capacitatea de modernizare rapidă, la costuri accesibile. Din ce în ce mai multe companii încep să se convingă de beneficiile utilizării platformelor software all-in-one, în ceea ce priveşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung, în comparaţie cu utilizarea soluţiilor multi-point, de la diverşi furnizori”, a spus Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence.

    De exemplu, centrele de contact care utilizează platforme de soluţii software all-in-one înregistrează un cost operaţional anual per agent cu 50% mai mic decât centrele cu platforme multi-point, datorită randamentului mai rapid şi mai bun. Astfel, un centru de contact ce utilizează o platformă all-in-one, cu 100 de locuri şi costuri operaţionale anuale de 1.000 de euro per agent, înregistrează economii anuale de circa 1 milion de euro, comparativ cu centrele de contact care folosesc soluţii software de la mai mulţi furnizori.

    “Cu timpul, prin scăderea constantă a costurilor operaţionale, economiile anuale se adună. Aceasta reprezintă o diferenţă majoră pe care managerii ar trebui să o ia în considerare înainte de a lua decizii în privinţa platformelor tehnologice de bază”, a adăugat Marcin Grygielski.

    Costurile majore ce trebuie luate în calcul atunci când se decide să se investească în soluţii IT sunt legate de selectarea furnizorului, de contractarea noilor tehnologii, de instalarea şi integrarea sistemului, de administrarea acestuia, precum şi de costurile operaţionale şi cele de întreţinere şi modernizare. Selectarea furnizorului şi integrarea tehnologiilor înseamnă mai bine de 50% din bugetul necesar unei asemenea implementări.

    “Indiferent că firma caută o soluţie multi-point sau o platformă all-in-one, costul de selecţie a furnizorului este similar în ambele cazuri. Diferenţa majoră este reprezentată de costurile iniţiale de instalare şi integrare a soluţiilor all-in-one, ce pot fi cu cel puţin 15% mai mici decât în cazul soluţiilor multi-point”, a spus Marcin Grygielski.

  • Nou-veniţii în lumea mobilă

    In urmă cu zece ani habar n-aveam ce sistem de operare rulează telefonul mobil pe care-l purtam în buzunar. {i, pentru funcţiile limitate pe care le oferea, nici nu prea conta. Lucrurile s-au schimbat odată cu impunerea telefoanelor inteligente, pentru că “inteligenţa” lor constă tocmai în software, iar piesa fundamentală aici este sistemul de operare.

    La momentul actual, două sunt platformele mobile relevante. Din punct de vedere al răspândirii, Android (conceput de Google) conduce, însă privind dinspre veniturile generate, se pare că iOS de la Apple este în frunte.

    Cel puţin teoretic, Android este open source, aşa că oricine îl poate prelua pentru a-şi echipa echipamentele mobile, iar mari fabricanţi precum Samsung sau LG au contribuit semnificativ la popularizarea platformei. În schimb, iOS este un sistem “foarte proprietar”, în sensul că nu rulează decât pe aparate de la Apple. Urmăritorii sunt Windows Phone de la Microsoft şi BlackBerry de la firma cu acelaşi nume (fostă RIM). Ambele sunt proprietare, însă Microsoft îşi licenţiază sistemul, în vreme ce BlackBerry procedează precum Apple.

    Întrebarea la care se trudesc să răspundă o mulţime de analişti cot la cot cu specialişti în marketing este dacă mai sunt şanse ca alte platforme să-şi găsească loc pe această piaţă deja aglomerată. Lista noilor apariţii în domeniu cuprinde Canonical, Mozilla, Jolla şi, oarecum surprinzător, Samsung.

    Canonical este compania care susţine Ubuntu – poate cea mai populară distribuţie Linux la ora actuală. Intenţiile firmei de a ataca şi zona mobilă nu sunt noi, iar una dintre variantele prezentate anul trecut viza conlucrarea dintre Ubuntu şi Android (ambele au la bază un nucleu Linux, deci Ubuntu ar putea să folosească nucleul din Android). Se pare că acum lucrurile sunt coapte pentru un sistem complet şi independent, iar primele telefoane sunt anunţate pentru luna octombrie, deşi Canonical nu a furnizat informaţii despre acordurile cu fabricanţii şi operatorii telecom. Punctul forte la Ubuntu este interfaţa Unity, care a fost concepută pentru a putea rula pe orice dispozitiv (inclusiv televizoare), oferind astfel o imagine unitară.

    Mozilla a prezentat de curând Firefox OS şi, spre deosebire de Canonical, a comunicat şi înţelegerile cu fabricanţii (LG, Huawei, ZTE, Alcatel) şi o serie de 18 operatori din lumea întreagă. Firefox OS se diferenţiază de competitori prin faptul că este un sistem bazat pe HTML5, aşa că este “la fel de liber ca şi web-ul”. Printre punctele forte ale sistemului de la Mozilla se numără notorietatea brandului Firefox, calităţile browserului şi faptul că este bazat pe standarde deschise. De fapt, Firefox OS funcţionează ca o aplicaţie web, iar dezvoltarea de noi aplicaţii implică tehnici larg răspândite: HTML5, Javascript şi CSS.

    Finlandezii de la Jolla au reuşit să salveze ce era de salvat din sistemul MeeGo, pe care Nokia l-a abandonat laolaltă cu Symbian, şi au realizat Sailfish OS – despre care am mai scris. Deşi Jolla are de gând să producă telefoane sub brand propriu, iar primele modele sunt prevăzute pentru jumătatea anului acesta, intenţia finlandezilor este să licenţieze sistemul de bază (Mer, tot ce e sub interfaţă) către terţi producători, care pot să-şi folosească propria interfaţă. De curând, Jolla a lansat un SDK (Software Development Kit), astfel încât programatorii pot crea aplicaţii sau pot porta cu uşurinţă aplicaţii de pe alte platforme. Punctul forte la Sailfish este, totuşi, interfaţa. Inovativă, dar proprietară.

    Deşi este cel mai mare fabricant de telefoane Android, Samsung lucrează în continuare la Tizen, care este tot un urmaş al lui MeeGo. De fapt, Samsung înlocuieşte Nokia în parteneriatul cu Intel şi Linux Foundation. Punctul forte: banii.

    Mulţi comentatori se arată sceptici în privinţa şanselor nou-veniţilor, în principal datorită reticenţei mediului corporatist: politica BYOD (Bring Your Own Device) ar fi dată peste cap dacă diversitatea creşte. Dar există şi optimiştii, care constată că în zona mobilă ciclurile sunt de cinci ani, iar iPhone şi Android au împlinit vârsta şi cineva le va lua locul. Pe cine pariaţi?

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Eugen Nicolăescu: În sistemul sanitar este o armată de oameni care taie frunză la câini şi cer şpagă

  • MAE şi MApN: Proiectul sistemului antirachetă din România va fi operaţionalizat fără întârzieri

    “MAE si MApN informează asupra faptului că, în urma contactelor avute în cursul zilei de ieri (vineri, n.r.) cu partea americană, prealabile anunţului secretarului apărării american privind noi măsuri de apărare a teritoriului SUA împotriva atacurilor potenţiale cu rachete balistice, au rezultat cu claritate următoarele: Proiectul sistemului de apărare antirachetă al SUA care va fi instalat în România în faza a 2-a a Abordării Adaptive în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa (EPAA) la Baza Deveselu nu este în niciun fel afectat. Acesta se va derula în continuare în calendarul convenit cu partea americană, urmând a deveni operaţional la orizontul anului 2015, astfel cum a fost stabilit iniţial”, se arată într-un comunicat comun al MAE şi MApN remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portal web de 4,2 milioane lei pentru IMM-uri dezvoltat la Ministerul pentru Societatea Informaţională

    Potrivit anunţului de participare, publicat în octombrie 2012, valoarea proiectului a fost estimată la 6,66 milioane de lei, TVA inclusă. Câştigătorul licitaţiei va planifica, analiza şi dezvolta soluţia tehnică a portalului, va livra componentele hardware necesare sistemului şi va realiza testarea funcţională şi integrată a acestuia, se arată într-un comunicat al ministerului. “Proiectul îşi propune să ofere întreprinderilor mici şi mijlocii din România o infrastructură (…) prin care acestea să coopereze. De asemenea, va contribui la diminuarea cheltuielilor generate de activităţile de colaborare cu alte IMM-uri. Platforma va oferi şi posibilitatea de a efectua formalităţi administrative şi de a interacţiona cu administraţia publică”, se mai spune în comunicat. Potrivit ministerului, cu ajutorul portalului, cetăţenii şi agenţii economici vor putea obţine informaţiile necesare fără a se mai deplasa la sediul instituţiilor publice şi fără a mai consuma din timpul alocat altor activităţi. Totodată, pentru utilizatorii sistemului se vor pune la dispoziţie un număr de 30 de aplicaţii prin care utilizatorii sistemului pot interacţiona cu instituţiile publice. Finanţat din fonduri europene, portalul IMM-urilor va deveni operaţional în septembrie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Coplata în sectorul sanitar: Ce cred românii despre introducerea acestui sistem

    Astfel, potrivit studiului menţionat, 68% dintre persoanele intervievate consideră că introducerea sistemului de co-plată pentru serviciile spitaliceşti nu va avea un efect semnificativ în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite.

    Mai mult, românii dezaprobă în proporţie de 78% intenţia Ministerului Sănătăţii de a reduce numărul serviciilor medicale oferite gratuit prin intermediul asigurării obligatorii de sănătate, una dintre consecinţele introducerii pachetului de servicii de bază.

    Chestionaţi în legatură cu încrederea lor în instituţiile aparţinând domeniului medical, românii au menţionat în proporţie de 88% SMURD, la mică distanţă, cu un procent de 75%, situându-se sectorul de servicii medicale private. Ambulanţa se găseşte pe a treia poziţie, cu 49%, în timp ce sectorul de servicii medicale publice este apreciat de doar 17% dintre respondenţi. La rândul său, Casa Naţională de Sănătate se bucură de încrederea a 12% dintre români, iar Ministerul Sănătăţii de un procent de doar 11%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O lacrimă de bronz în memoria defunctului sistem

    Priviţi în stânga fotografiei din pagină; nu, nu vi se pare, statuia îl reprezintă pe Vladimir Putin în costum de judo. “Lucrarea” – pun ghilimele pentru că sensul este oarecum ironic – se cheamă “Trup sănătos, minte sănătoasă” şi îi aparţine unui domn pe nume Zurab Ţereteli, pictor, sculptor şi arhitect, erou al muncii socialiste, al ordinului Lenin, decorat cu medalia Secera şi Ciocanul şi fost preşedinte al Academiei ruse de Artă.

    De origine georgiană, domnul Ţereteli a dat de lucru unei părţi importante din industria metalurgică rusă, pentru că a împânzit, de-a lungul anilor de activitate sub două regimuri, cel comunist, dar şi în capitalismul post-sovietic, lumea cu statui, picturi şi alte orori din bronz. Prietenia cu fostul primar al Moscovei, Lişkov, pe care l-a nemurit în metal cu o mătură în mână, i-a asigurat contracte cât se poate de bănoase pentru tot soiul de năstruşnicii, de regulă intens criticate: un Petru cel Mare de aproape 100 de metri, de exemplu.

    Dar i-a împodobit şi pe americani cu un monument uriaş, o lacrimă din bronz pentru 9/11 – ajunsă într-un mărunt orăşel din Jersey după ce vecinii din Jersey City s-au răzgândit şi au respins amplasarea monumentului în curtea lor. Îl evoc pe Ţereteli pentru că mi se pare un bun exemplu de artist al realismului sovietic reconvertit la valori ce îi sunt străine, un creator de artă fără ideologie, în sens negativ. Omul s-a adaptat pur şi simplu la noua realitate şi, lipsit de har, dar productiv, i-a dat bătăi cu arta.

    La polul opus se află toţi cei pe care Stiglitz îi evocă, majoritatea cetăţenilor lumii occidentale care şi-au văzut vieţile puternic afectate de criză. Cei ce şi-au pierdut slujbele, casele, familiile, speranţele, întreaga viaţă; cei nemulţumiţi de modul în care guvernele sau sistemul financiar au reacţionat la criză sau cei cărora bonusurile plătite pe Wall Street sau în City li se par obscene. Unii, lipsiţi de inhibiţii, îşi spun “indignaţi” şi protestează alături de militanţii anti-globalizare, alţii au bloguri sau aleg varii forme de protest. Dar cei mai mulţi sunt acum presonaje relativ inerte, apăsaţi de griji şi care se mulţumesc să subziste. Dar, lipsiţi de elementele care l-au menţinut pe val pe Ţereteli, de exemplu, cei din clasa de mijloc, cea mai afectată de criză, sunt pe cale să acumuleze masă critică suficientă încât să declanşeze o explozie.

    Semnele s-au tot văzut: prin parcurile New York-ului, în Spania, Grecia, la Paris sau la Londra şi de curând chiar la vecinii bulgari. Concentrată pe Statele Unite, elemente din cartea lui Stiglitz pot fi regăsite în întreaga lume, iar cercul vicios al ineficienţei politice şi administrative, corelată cu desprinderea economicului de social pot schimba din temelii lumea.
    Iar oportunişti ca domnul Ţereteli vor turna urgent o lacrimă de bronz în memoria defunctului sistem.

  • 2012, anul de coşmar pentru BRD. Cum a ajuns cea mai profitabilă bancă din sistem să raporteze peste noapte pierderi de 332 mil. lei, iar un preşedinte să-i fie respins de BNR

    La începutul lui decembrie 2011, o delegaţie a Société Générale condusă de numărul 2 Bernardo Sanchez Incera şi de şeful operaţiunilor internaţionale Jean Louis Mattei a fost primită la BNR de guvernatorul Mugur Isărescu. Grupul francez nu numai că deţine BRD, a doua bancă din România, şi o bună parte din finan­ţarea economiei, dar este şi unul dintre cei mai mari cum­pă­rători de titluri de stat româneşti, care a permis finanţarea fără probleme a bugetului într-o perioadă de criză. A fost o vizită de curtoazie obiş­nuită, dar şi de prezentare formală a celui pe care francezii îl selectaseră să preia conducerea BRD din următorul an, Alexandre Maymat, 44 de ani, după ce încheiau conturile cu cel care conducea banca în acel moment Guy Poupet. De asemenea, francezii îl luaseră la Paris pe Sorin Popa, numărul doi din BRD, în divizia internaţională şi anunţaseră BNR în acest sens. Société Générale îl trimisese pe Poupet, 60 de ani, la Bucureşti în 2010 cu un mandat de patru ani. Deşi îl susţineau public, francezii nu erau aşa mulţumiţi de Poupet din cauza modului de administrare a riscului de credit.

    Toate stirile sunt pe zf.ro